PORTOFOLIU

MATEMATICĂ

TUDOR FELICIA-CRISTINA

CLASA A 9-AG

PROFESOR:BRODEALĂ
CARMEN
 Ecuații și inecuații de gradul al doilea

Ecuatia de gradul al doilea

În matematică, ecuația algebrică de gradul al doilea este o
ecuație polinomială de gradul doi. Gradul ecuației este dat de
gradul polinomului, iar soluțiile ecuației algebrice sunt numite
rădăcini. Ecuația de gradul doi se numește și ecuație pătratică.
Un tip de ecuație asemănător celei de gradul doi este cea de
gradul patru cu termenii de grad impar lipsă, denumită ecuație
bipătratică.
Asemenea celorlalte ecuații, a rezolva acest tip de ecuație
înseamnă a afla valoarea necunoscutei x. Deoarece este ecuație
de gradul doi, putem să întâlnim cazuri cand avem două soluții,
o soluție respectiv nici o soluție. Dacă b,c≠0 atunci avem
formula completă a ecuației de gradul doi. Întâlnim însă două
cazuri particulare de ecuație de gradul doi în care această
ecuație poate fi transformată în ecuații pe care am învățat deja
să le rezolvăm.

I.Atunci când avem c=0, ecuația devine ax +bx=0, unde a,b

2

sunt numere reale, a,b≠0.

După ce dăm pe x factor comun în această ecuație (după ce am
descompus în factori membru stâng), aceasta este echivalentă
cu ecuația x(ax+b)=0.
Deoarece avem un produs de două expresii egal cu zero, atunci
oricare poate fi egal cu zero, adică x=0 sau ax+b=0.
Observăm că una dintre soluțiile acestei ecuații este 0, iar
pentru aflarea celeilalte trebuie să rezolvăm ecuția liniară
ax+b=0, unde a,b sunt numere reale, cu a ≠ 0.
Exemplul :
Să rezolvăm în mulțimea numerelor reale ecuația x 2+ 5 x=0

Vom da factor comun pe x, iar ecuația devine: x(2x+5)=0

Atunci x=0 sau 2x+5=0.
Rezolvăm a doua ecuație astfel:

2x+5=0|-5

⇔
2x=-5|:2
−5
⇔x=
2
5
Astfel, mulțimea soluțiilor este S= este S={- 2 , 0}.
Observație: Atunci când avem de rezolvat o ecuație de forma
2
ax +bx=0 ,în mod sigur una din rădăcini (soluții) este egală cu 0

(zero).
Exemplu:
O altă ecuație pe care să o rezolvăm în mulțimea numerelor
2
naturale este √ 3 x −√15 x=0.
Descompunem membrul stâng în factori astfel:
X(√ 3 x−√15 ¿=0
Obținem că x=0 sau √ 3 x−√15=0
Rezolvăm a doua ecuație astfel:
√ 3 x−√ 15=0∨+ √ 15

⇔ √ 3 x =√ 15 |:√ 3
⇔ x=
√ 15
√3
15
⇔ x=
√ 3

⇔x=√ 5 ∉ N

Însă, soluția găsită nu aparține mulțimii numerelor naturale.

Atunci, mulțimea de soluții ale acestei ecuații este S={0}

II. Atunci când b=0, ecuația devine ax +c=0 unde a,c sunt
2

numere reale,a ≠ 0.
Această ecuație am mai studiat-o iar pentru a afla soluțiile ei
vom proceda astfel:
ax 2 +c=0 |-c
⇔ ax2 =-c |:a
−c
⇔ x 2=
a
 −c 2
Dacă numărul a este negativ, atunci ecuația ax +c=0 nu are
soluții.
−c
Prin urmare dacă a este un număr pozitiv, atunci mulțimea de

soluții ale ecuației ax 2 +c=0 este S= { −

√ √
−c
a
;+
−c
a }
Exemplu:
2
Rezolvăm în mulțimea numerelor reale ecuația 4 x −11=0
Separăm termenii care conțin necunoscuta de ceilalți, iar
2
ecuația devine: 4 x =11
Împărțim cu 4 ambii membri și obținem:
11
x 2=
4
11
Deoarece numărul 4 este pozitiv,soluțiile acestei ecuații sunt:
11
x 1=−
√ 4
=¿

11
¿− √
√4

11
¿− √
2

−√ 11
2 ,
⇔ x 1=

respectiv
11
x 2=
√ 4
=¿
 11
¿√
√4
11
¿√
2

11
⇔ x 2= √
2

Deoarece atât x ∈ R ,cât și x ∈ R ,atunci mulțimea soluțiilor acestei

1 2

−√ 11 √ 11
ecuații este este S={ 2
;
2 }
Observație: 
Fie ecuația x =a , unde x , a∈ R
2

Dacă a> 0,această ecuație are două soluții:S={−√ a , √ a }

Dacă a=0, ecuație are o singură soluție:S= {0}
Dacă a<0, această ecuație nu are soluții reale.
În continuare ne vom ocupa de forma completă a ecuației
de gradul al doilea:
ax 2 +bx +c=0 , unde a , b , c ≠ 0

Vom păstra termenii cu x în stânga, pentru aceasta vom

scădea -c, atunci ecuația devine:
ax 2−bx =−c

Vom împărți cu a și obținem:

b −c
x 2+ x=
a a

În partea stângă vom forma formula binomului

a 2+2 ab+ b2 astfel:
  Primul termen este x 2

 Al doilea termen îl vom forma înmulțind și împărțind

în același timp cu 2 astfel, obținând:
b
2⋅ x ⋅ 2 a
 Al treilea termen îl vom forma adunând și scăzând
b b2
pătratul fracției 2 a ,adică pe 4 a2
.
b b2 −c
Rescriem ecuația astfel: x + 2⋅ x ⋅ 2 a + 4 a =
2
2
a

Continuând calculul obținem:

2 b b2 −c
x + 2⋅ x ⋅ + 2 =
2a 4a a

b b2 b 2 −c
(
⇔ x 2+ 2⋅ x ⋅ )
+ 2 − 2=
2a 4a 4a a

⇔¿

⇔¿

⟺¿

⟺¿

Ajungând la această formă putem să facem o discuție și

anume pentru ca o ecuație de genul t =s să aibă soluții 2

trenuie ca membrul drept (adică s) să fie pozitiv.

În cazul nostru, membrul drept trebuie să îndeplinească
aceeași condiție, adică să fie pozitiv.
Deoarece la numitor avem un număr pozitiv respectiv
4 a2 >0 , oricare ar fi a ∈ R , se impune condiția ca numărătorul b2−4 ac să fie pozitiv .
Acest număr este notat cu delta, ∆=b −4 ac și se numește
2

discriminant.În funcție de valoarea discriminantului

(pozitiv, egal cu zero sau negativ), ecuația poate avea două
soluții reale distincte, o soluție dublă (adică două soluții
reale egale) sau nici o soluție reală.
Astfel, întâlnim următoarele cazuri:
I.Presupunem că ∆ >0, atunci ecuația se rezolvă astfel:
¿

b ∆ b ∆
⟹ x+
2a
=
4a 2
√
sau x + =−
2a √4 a2

Prima ecuație va avea soluția:

x+ 2ba = ∆
√ 4 a2

b √∆
⟺ x+ =
2a 2a
−b √ ∆
⟺ x= +
2 a 2a
−b+ √ ∆
⟺ x=
2a

√∆
Adică x = −b+
2a 1 .
Cea de-a doua ecuație va avea soluția:
b −√ ∆
x+ =
2 a 4 a2

b −√ ∆
⟺ x+ =
2a 2a
−b √ ∆
⟺ x= −
2a 2a
 −b−√ ∆
⟺ x=
2a

√∆
Adică x = −b−
2a2

Astfel, dacă ∆ >0, mulțimea soluțiilor ecuației de gradul al

doilea este:
−b+ √ ∆ −b−√ ∆
S= { 2a
;
2a }
Exemplu:
Să rezolvăm în mulțimea numerelor reale ecuația:
x 2−5 x+ 4

a=1
b=-5
c=4
∆=b 2−4 ac

∆=¿

∆=25−16

√ ∆=¿ √ 9=3 ¿
−b+ √ ∆
x 1=
2a
−(−5 ) +3
¿
2⋅1
5+3
¿
2
8
¿
2
¿4
 −b−√ ∆
x 2=
2a
−(−5 )−3
¿
2 ⋅1
5−3
¿
2
2
¿
2
¿1

Deoarece ambele soluții aparțin domeniului de variație,

mulțimea soluțiilor este S= { 1,4 }

II. Al doilea caz îl întâlnim atunci când ∆=0. Ecuția va avea

o singură soluție deoarece
−b+ √ ∆ −b
=
2a 2a

Și
−b−√ ∆ −b
=
2a 2a

Prin urmare, mulțimea soluțiilor în cazul când∆=0 este

S= {−b2 a }
Exemplu: 
Să rezolvăm în mulțimea numerelor întregi ecuația
x 2−6 x +9=0

a=1
b=-6
c=9
∆=b 2−4 ac

∆=36−36

√ ∆=¿ √ 0=0 ¿
⟺ ∆=0

Atunci această ecuație are o singură soluție și anume:

−b
x 1,2=
2a
−(−b )
¿
2a
6
¿
2
¿3

⟺ x 1=x 2=3

Deoarece 3 este un număr întreg, atunci S= { 3 }

III.Al treilea caz îl întâlnim atunci când ∆ <0. În această

situație ecuația nu are nici o soluție reală.
Exemplu:
Avem ecuația 5 x + 4 x +3=0
2

a=5
b=4
c=3
∆=b 2−4 ac
∆=16−60

∆=−44

Deoarece ∆=−44<0 este un număr neagativ, ecuația nu are

soluții în mulțimea numerelor reale.
Observație:
Întâlnim în exerciții și expresii care, după calcule, se reduc
la ecuația de gradul doi deja studiată.
Exemplu:
Aflăm soluțiile reale ale ecuației:
3 x 2−2 x
=−x+ 1, x ∈ R ∖ {−2 }
x +2

Amplificăm cu x+2 și continuăm calulele până aducem

ecuația la cea mai simplă formă.
3 x 2−2 x
=−x+ 1
x +2

⇔ 3 x 2−2 x=(x +2)(−x +1)

⇔ 3 x 2−2=−x 2+ x−2 x +2

⇔ 3 x 2−2 x=−x 2−x +2

⇔ 3 x 2−2 x+ x2 + x−2=0

⇔ 4 x 2−x−2=0

a=4
b=-1
c=-2
∆=b 2−4 ac
∆=1+32

√ ∆=√ 33

Aflăm soluțiile:
−b ± √ ∆
x 1 ,2= ⇒
2a
−(−1 ) + √ 33 1+ √33
⇒ x 1= =
2⋅4 8
−(−1 )− √ 33 1−√ 33
⇒ x 2= =
2⋅ 4 8

1+ √ 33 1−√ 33
S= { 8
;
8 }
Observație:
Oricare dintre formele incomplete ale ecuațiilor de gradul al doilea se pot
rezolva cu formulele de rezolvare ale ecuației de gradul al doilea complete.

Exemplu:
Rezolăm în R ecuația
2 x2 −3 x =0

a=2
b=-3
c=0
∆=b 2−4 ac

∆=9+ 0

√ ∆=√ 9=3
 −b ± √ ∆
x 1,2= ⇒
2a

−(−3 ) +3 6 3
⇒ x 1= = =
2 ⋅2 4 2

−(−3 ) −3 0
⇒ x 2= = =0
2⋅2 4

{ 32 }
S= 0 ;

Inecuații de gradul al doilea

Inecuaţiile de forma:ax +bx +c ≥ 0 2

ax 2 +bx +c ≤ 0

ax 2 +bx +c >0

ax 2 +bx +c <0

unde a,b,c sunt numere reale date cu a ≠ 0 ,se numesc

inecuaţii de gradul al doilea.
Observaţie: Orice inecuaţie care se reduce la o inecuaţie
de forma celor date anterior, folosind proprietăţile
inegalităţilor, se va considera inecuaţie de gradul doi.
Exemplu:
( x+1 )2
≥ 2 x+1 ⇔ x 2 +2 x +1 ≥
2

≥ 4 x +⇔ x 2 +2 x+1−4 x−2≥ 0

⇔ x 2−2 x−1 ≥ 0
Rezolvarea inecuaţiilor de gradul al doilea este o
consecinţă directă a studiului semnului funcţiei
∱ ( x )=ax 2 +bx+ c ,a ≠ 0

I.Pentru rezolvarea inecuaţiilor de gradul al doilea se

foloseşte semnul funcţiei:
∆ <0 ⇒ ecuația nu are soluții reale

x−∞ ∞

∱ ( x ) semnul lui ”a ”

−b
II.∆=0 ⇒ ecuaţia are soluţia reală x = 2 a 0

b
x−∞ − ∞
2a

∱ ( x ) semnul lui ”a ” 0 semnul lui” a ”

III.
−b ± √ ∆
∆ >0 ⇒ ecuația are două soluții distincte x 1,2=
2a

x−∞ x 1 x 2 ∞ ∱ ( x ) semnul lui ”a ” 0 semn contrar lui ” a ”0 semnul lui ” a”

Exemplu:
¿

⟺ x 2−4 x + 4+3 x−4> 0

x 2−x >0

∆=b 2−4 ac=1>0

a=1
b=-1
c=0
−b ± √ ∆
x 1,2= ⇒
2a

1−1
⇒ x 1= =0
2

1+1
⇒ x 2= =1
2

a=1¿ 0
x−∞ 0 1 ∞

x 2−x ( ¿ 0 )+++ +++0−−−−−−−−−0++++¿

⇒ S=(−∞; 0) ∪(0 ; ∞ )

Observaţie:În”0” şi”1” este interval deschis deoarece

avem”>” nu” ≥”.
Exerciții:
Ecuații de gradul II:
1.) 2 x −5 x +3=0
2

a=2
b=-5
c=3
∆=b 2−4 ac
∆=25−24
∆=1>0
−b ± √ ∆
x 1,2= ⇒
2a
−(−5 ) +1 5+1 6 3
⇒ x 1= = = =
2⋅2 4 4 2
−(−5 ) −1 5−1 4
⇒ x 2= = = =1
2 ⋅2 4 4

{ 32 }
S= 1 ;

2.) x + 3 x =0
2

a=1
b=3
c=0
∆=b 2−4 ac
∆=9−0

√ ∆=√ 9=3
−b ± √ ∆
x 1,2=
2a
−3 ±3
x 1,2= ⇒
2⋅ 1
0
⇒ x 1= =0
2
−6
⇒ x 2= =−3
2
S= { 0 ;−3 }

3.) x + 4 x−12=0
2

a=1
b=4
c=-12
∆=b 2−4 ac
∆=16−48
∆=−32 ⇒ ∆ <0 , ecuația nu are soluții .

4.) x + x−6=0
2
a=1
b=1
c=-6
∆=b 2−4 ac
∆=1+24

√ ∆=√ 25=5
−b ± √ ∆
x 1,2=
2a
−1± 5
x 1,2= ⇒
2⋅ 1
4
⇒ x 1= =2
2
−6
⇒ x 2= =−3
2
S= { 2;−3 }

5.) 4 x −4 x +1=0
2

a=4
b=-4
c=1
∆=b 2−4 ac
∆=16−16
∆=0
−b 4 1
x 1=x 2= = =
2a 8 2
S= {12 }

Inecuații de gradul II:

1
1.) 2 x2 −x−1>0 ⇒ x ∈(−∞;− )∪(1;+ ∞)
2

2 x2 −x−1=0

∆=b 2−4 ac
∆=1+8=9>0
−b ± √ ∆
x 1,2=
2a
1± 3
x 1,2= ⇒
4
4
⇒ x 1= =1
4
−2 −1
⇒ x 2= =
4 2
−1
{
S= 1 ;
2 }

2.)−x + 3≥ 0 ⇒ x ∈ [−√ 3 ; √3 ]
2

−x 2+ 3=0

x 2=3 ⇒ x 1,2=± √ 3
3.) 2 x −4 x +5>0 ⇒ x ∈ R
2

2 x2 −4 x +5=0

∆=b 2−4 ac
∆=16−40
∆=−24 <0
S=∅

4.) 4 x2 −4 x +1 ≤0 ⇒ x ∈ {12 }
4 x2 −4 x +1=0

∆=b 2−4 ac
∆=16−16
−b 4 1
∆=0 ⇒ x 1=x 2= = =
2a 8 2

5.) x −6 x +8 ≤ 0
2

x 2−6 x +8=0

a=1
b=-6
c=8
∆=b 2−4 ac
∆=36−32
∆=4>0

−b ± √ ∆ −(−6)± √ 4
x 1,2= =
2a 2
6+2 8
x 1= = =4
2 2
6−2 4
x 2= = =2
2 2
S= [ 2 ; 4 ]