A 60-a OLIMPIADĂ DE MATEMATICĂ A REPUBLICII MOLDOVA

Chișinău, 26 – 29 februarie 2016

Clasa a XI-a, prima zi
SOLUȚII
11.1. Arătați că, pentru orice numere naturale nenule r și n , există o progresie aritmetică cu rația r , formată din
2n  1 termeni naturali, pentru care suma pătratelor primilor n  1 termeni coincide cu suma pătratelor ultimilor n
termeni. Cîte astfel de progresii au primul termen egal cu 2016?

Soluție. Fie r și n două numere naturale nenule. Vom căuta progresia aritmetică formată din termenii
n n
a  r n, a  r (n 1), , a  r , a, a  r , , a  r n cu proprietatea din enunț, adică  ( a  r k ) 2   (a  r k ) 2 .
k 0 k 1
n n n n n n n
Avem a 2   a 2   2rka   r 2 k 2   a 2   2rka   r 2 k 2 , echivalent cu a 2  4a r  k  2arn(n  1) , de
k 1 k 1 k 1 k 1 k 1 k 1 k 1
unde avem a  0 sau a  2rn(n  1) . Primul termen al progresiei este a  rn  0 . Deci, dacă alegem numărul
natural a  2rn(n  1) , atunci progresia dată are proprietatea din enunț. Primul termen al progresiei este
a  rn  rn(2n  1)  2016  25  32  7 . Trebuie să alegem numărul natural n astfel încât n și 2n  1 să fie divizori
ai numărului 2016. Deoarece 2n  1 este impar, rezultă că 2n  1 divide 63  32  7 deci, 2n  1{3,7,9} , adică
n {1,3, 4} . Deci, există 3 progresii cu primul termen egal cu 2016 ce verifică proprietatea din enunț.

11.2. Se consideră mulțimea M a tetraedrelor ABCD ale căror patru muchii BC  a , AC  b , AB  c și

DB  d satisfac relația (a  b  c) d  1 . Determinați toate tetraedrele, cu produsul lungimilor tuturor muchiilor
minim, din mulțimea tetraedrelor de volum maxim din M .

Soluție. Fie ABCD un tetraedru din mulţimea M cu AB  c , AC  b , BC  a , AD  e , BD  d şi CD  f .

abc
Notăm cu p  semiperimetrul triunghiului ABC , iar cu h înălţimea tetraedrului ABCD dusă din vârful
2
1
D la planul triunghiului ABC . Din condiţia problemei, avem 2 p d  1 , echivalent cu p 2 d  . Din inegalitatea
4
( p  a)  ( p  b)  ( p  c) p
mediilor, avem 3 ( p  a)( p  b)( p  c)   . Aplicând formula lui Heron, obţinem
3 3
p2 3
inegalitatea S ABC  p( p  a)( p  b)( p  c)  şi, deoarece hd, avem
9
1 1 p2 3 3 2 3
VABCD  h S ABC  d  p d . Această inegalitate devine egalitate doar pentru
3 3 9 27 108
p  a  p  b  p  c şi h  d , adică volumul tetraedrului ABCD este maxim dacă şi numai dacă triunghiul ABC
1 1
este echilateral şi DB este perpendicular pe planul triunghiului ABC . Deci, avem b  c  a , d  2
 ,
(2 p) 9a 2
1
e  f  a2  d 2  a2  , pentru orice tetraedru de volum maxim din M. Obţinem
81a 4
1  2 1  a3 1
abcdef  a 3
2
a  4
  şi, conform inegalităţii mediilor, avem
9a  81a  9 729a3
a3 1 a3 1 2
abcdef   3
 2  3
 . Deci, tetraedrul de volum maxim din M are produsul lungimilor
9 729a 9 729a 81
 a3 1
tuturor muchiilor minim dacă şi numai dacă inegalitatea obţinută devine egalitate, adică pentru  ,
9 729a3
3 3
3 1 3
echivalent cu a  , de unde d  2   a . Deci, tetraedrul căutat este tetraedrul cu baza ABC triunghi
3 9a 3
3
3
echilateral de latură a  şi o muchie laterală DB de aceeaşi lungime, perpendiculară pe planul bazei.
3

11.3. Fie n N* , S  {1, 2,3, , 4n } , s  S și S0  S \{s} . Șirul finit S0 , S1, , Sr se numește “magic” dacă
Sr   și pentru orice k , 1  k  r , există trei elemente distincte jk , lk , mk în mulțimea Sk 1 , ce verifică
proprietățile Sk  Sk 1 \ { jk , lk , mk } , jk  lk  1 , lk  mk  2n și min{ jk , lk } nu e divizibil cu 2n . Arătați că
pentru orice s  S există cel puțin un șir finit “magic”.

Soluție. Plasăm în ordine crescătoare elementele mulțimii S pe liniile unui tabel de dimensiune 2n  2n .
Pătrățelul corespunzător elementului s  S este colorat în negru, celelalte pătrățele – în alb. Se observă că
problema dată este echivalentă cu problema acoperirii suprafeței albe a tabelului cu figuri ce reprezintă o rotație a
figurii de forma .
Vom arăta că orice tabel de dimensiune 2n  2n , din care a fost extras un pătrățel arbitrar, poate fi acoperit
cu figuri de forma dată. Pentru n  1 acoperirea există și este evidentă. Fie că afirmația este justă pentru orice
n  N . Vom demonstra că afirmația este justă și pentru n  N  1. Divizăm tabelul de dimensiune 2 N 1  2N 1 în
4 tabele de dimensiune 2 N  2 N . Unul din aceste 4 tabele are un pătrățel exclus. Plasăm o figură de forma dată la
centrul tabelului mare, astfel încât să acopere câte un pătrățel din fiecare din cele 3 tabele rămase. Obținem astfel
că cele 4 tabele de dimensiune 2 N  2 N au câte un pătrățel exclus. Conform presupunerii făcute, aceste tabele pot
fi acoperite cu figuri de forma dată, deci și reuniunea lor. Conform metodei inducției matematice, afirmația este
justă pentru n N* .

 u f (u ) 
11.4. Fie , astfel încât f ( f (u ))  1  (u  1)   1 , . Determinați mulțimea valorilor posibile
 2 
ale expresiei f (2) .

Soluție. Pentru u  2 avem f ( f (2))  f (2) (1). Pentru u  f (2) , utilizând relația (1), obținem egalitatea
 f 2 (2) 
f (2)  1  ( f (2)  1)   1 , adică f (2) {2,1, 2} (2). Pentru u  0 avem f ( f (0))  2 (3). Pentru
 2 
 
u  f (0), utilizând relația (3), obținem f (2)  1  ( f (0)  1)2  0 (4), adică f (2)  1 și, ținând cont de (2), avem
f (2) {1, 2}. Dacă ar fi f (2)  1 , atunci din (1) se obține f (1)  1 (5), iar din (4) avem f (0)  1 , contradicție cu
(3) și (5). Deci, f (2) poate fi egal doar cu 2, ceea ce și se realizează de exemplu pentru funcția
4
 , u0
f (u )   u .

 2, u  0
 A 60-a OLIMPIADĂ DE MATEMATICĂ A REPUBLICII MOLDOVA
Chișinău, 26 – 29 februarie 2016
Clasa a XI-a, prima zi
Barem de corectare

11.1.

Scrierea termenilor progresiei aritmetice reieşind din definiţia ei....................................................................................1p

Scrierea egalităţii din enunţ în formă matematică.............................................................................................................1p
Simplificarea ecuaţiei obţinute, obţinându-se o ecuaţie algebrică....................................................................................1p
Soluţionarea ecuaţiei, eliminarea soluţiilor străine şi efectuarea concluziei de existenţă a progresiei aritmetice............1p
Descompunerea numărului 2016 în factori primi..............................................................................................................1p
Reducerea mulţimii valorilor posibile ale numărului de termeni ai progresiei, reieşind din imparitatea acestuia...........1p
Determinarea valorilor posibile ale lui n și efectuarea concluziei de existenţă a 3 progresii cu proprietatea din enunţ.1p

11.2.

1
Obţinerea inegalităţii p 2 h  p 2 d  .............................................................................................................................1p
4
p
Obţinerea inegalităţii 3 ( p  a)( p  b)( p  c)  ........................................................................................................1p
3
2
p 3
Obţinerea inegalităţii S ABC  ..............................................................................................................................1p
9
3
Obţinerea inegalităţii VABCD  .................................................................................................................................1p
108
Determinarea cazului de egalitate şi exprimarea tuturor muchiilor prin muchia a ..........................................................1p
2
Obţinerea inegalităţii abcdef  .................................................................................................................................1p
81
Obţinerea cazului de egalitate şi calcularea lungimilor muchiilor ce determină tetraedrul cu proprietatea din enunţ.....1p

11.3.

Plasarea corectă a numerelor în tabel, ce ar permite echivalarea condiţiilor problemei cu anumite figuri geometrice....1p
Reducerea problemei date la o problemă de acoperire a tabelului dreptunghiular obţinut...............................................2p
Soluţionarea problemei pentru cazul n  1 ......................................................................................................................1p
Divizarea tabelului în 4 subtabele la fiecare etapă a inducției..........................................................................................1p
Plasarea corectă a figurii la fiecare etapă a inducției........................................................................................................1p
Finisarea corectă a demonstrației şi efectuarea concluziei...............................................................................................1p

11.4.

Obţinerea relaţiei f ( f (2))  f (2) ..................................................................................................................................1p

Obţinerea relaţiei f (2) {2,1, 2} ..................................................................................................................................1p
Obţinerea relaţiei f ( f (0))  2 ........................................................................................................................................1p
Obţinerea relaţiei f (2) {1, 2} ........................................................................................................................................1p
Obţinerea relaţiei f (2) {2} ...........................................................................................................................................1p
Prezentarea unui exemplu de funcţie ce verifică egalitatea din enunţ şi f (2)  2 ..........................................................2p