Sunteți pe pagina 1din 60

dr. ing.

Erghelegiu Bogdan

Automatizarea
Lucrărilor
Cadastrale

2013 - Bucureşti
Cap. 1 – Generalitati despre automatizarea lucrarilor cadastrale

Notiuni generale
Automatizarea lucrarilor cadastrale reprezinta un flux tehnologic prin
care toate etapele lucrarilor cadastrale se efectueaza in mod automat.
Automatizarea, termen relativ recent, deziderat mai vechi, reflecta
dorinta de a rezolva mai cit mai rapid un proces tehnologic.
Necesitatea de a gestiona cit mai eficient date, informatii, dorinta de
a obtine cit mai rapid si cu precizie ridicata a produsului cartografic final a
facut ca automatizarea sa devina prioritara in domeniul cadastrului.
Dinamica evolutiei cadastrului implica un volum din ce in ce mai
mare de informatii precum si actualizarea acestora, lucru aproape
imposibil fara automatizare.
Rezultatul automatizarii lucrarilor de cadastru il reprezinta
gestionarea rapida si eficienta a datelor, actualizarea acestora,
posibilitatea luarii deciziilor in timp real, toate aceste etape fiind posibile
datorita realizarilor obtinute in domeniul electronicii si informaticii.
Introducerea automatizarii in domeniul cadastrului este posibila in
toate fazele realizarii lucrarilor cadastrale si anume:
- preluarea datelor cadastrale
- prelucrarea acestor date
- obtinerea planului cadastral
- obtinerea documentelor specifice cadastrului
- actualizarea datelor

Automatizarea preluarii datelor cadastrale


Exista mai multe modalitati de preluare in mod automat a datelor,
dintre care mentionam cele mai importante:
- pe cale fotogrametrica
- prin digitizare

1
- prin masuratori in teren
Preluarea in mod automat a datelor pe cale fotogrametrica sau prin
digitizare implica sisteme automate specializate sau linii tehnologice
specializate, avind in componenta acestora sisteme de stocare de date.
Cea mai utilizata metoda de preluare de date in mod automat este
prin masuratori in teren cu ajutorul statiilor totale; masuratorile efectuate
pot fi stocate pe diverse suporturi de memorie:
- memorie interna; difera in functie de statia totala;
- memorie externa cum ar fi: carduri de memorie sau carnete de
teren, ce se conecteaza la statia totala.
Preluarea in mod automat a datelor cu ajutorul statiei totale implica
o serie de avantaje dintre care mentionam:
- posibilitatea inregistrarii masuratorilor in mod automat;
- operatorul vizeaza punctele din teren si prin apasarea tastei de
inregistrare masuratori, stocheaza datele pe diverse suporturi de
memorie eliminind in acest mod erorile datorate citirii sau scrierii
acestora;
- numerotarea punctelor masurate poate fi facuta in mod automat de
catre statia totala;
- datele stocate pot fi vizualizate in diverse moduri(unghiuri, distante,
coordonate) in functie de obiectivul propus;
- pe linga datele masurate pot fi introduse si diverse alte informatii
sau date cum ar fi: inaltime reflector sau inaltime aparat,
coordonate puncte retea de sprijin, coduri puncte, diverse observatii
sau mentiuni.

Automatizarea prelucrarii datelor cadastrale


In cadrul acestei etape se efectueaza calculele necesare determinarii
diferitelor elemente cum ar fi coordonatele punctelor, atit pentru punctele
ce constituie reteaua de sprijin(puncte noi) cit si pentru punctele de
detaliu masurate, sau aria suprafetelor, necesare ulterior la intocmirea
planului de situatie. Determinarea coordonatelor punctelor poate fi

2
efectuata direct de catre statia totala datorita programelor specifice
inmagazinate in memoria interna a aparatului sau cu programe de
specialitate rulate pe calculatoare, datele fiind transferate din statia totala
sau mediile de stocare mentionate mai sus catre calculator, cu ajutorul
cablurilor de transfer sau diverse dispozitive de transfer date.
De asemenea suprafetele pot fi determinate in mod automat tot cu
ajutorul programelor specifice.
De mentionat faptul ca la baza prelucrarii datelor stau diverse
operatii de corectare si compensare a masuratorilor efectuate.
Dintre multitudinea de programe specifice de prelucrare de date
existente in prezent mentionam doar trei dintre ele:
CALTOP – soft, de origine franceza, permite preluare de masuratori
din diverse statii totale si prelucrarea datelor determinindu-se
coordonatele punctelor retelei de sprijin, punctelor de detaliu, prin
drumuiri sprijinite la capete, drumuiri cu circuit inchis, drumuiri cu puncte
nodale sau drumuiri in vint;
HANA – soft produs de Facultatea de Geodezie din Hanovra, destinat
calculului si compensarii diverselor retele de triangulatie, retele de
nivelment, retele de urmarire a deformatiilor, retele de ridicare si
coordonatele punctelor de detaliu;
TopoSys – soft romanesc realizat de firma Geosurvey SRL; permite
preluare de masuratori din diverse statii totale si prelucrarea datelor
determinind coordonatele punctelor de detaliu efectuind compensari de
retele sau drumuiri.

Automatizarea lucrarilor in vederea obtinerii planului cadastral


Aceasta etapa presupune creearea unui nou tip de plan constituit din
date de tip numeric si alfanumeric, informatii cu ajutorul carora procesul
de intocmire a planurilor poate fi automatizat.
In prezent exista doua tipuri de astfel de planuri si anume, planul
cadastral numeric si respective planul cadastral index.

3
Exista atit avantaje cit si dezavantaje cu privire la cele doua tipuri
de planuri.

Planul numeric este plan de precizie ridicata, constituit din date de


tip numeric si alfanumeric, avind ca scop furnizarea in mod automat si in
timp real a informatiilor grafice la scara dorita.
Conditia de baza a planului numeric este ca toate punctele de detaliu
ale planului sa fie inregistrate prin coordonatele lor.

Avantaje ale planului numeric:


- creearea planului grafic la scara dorita cu o acuratete si viteza
ridicata;
- diminuarea personalului specializat in cartografie prin procesul de
automatizare a lucrarilor de intocmire a planului cartografic;
- efectuari de studii in mod eficient si luarea rapida a deciziilor in
diverse domenii de activitate avind ca baza planului numeric;
- automatizarea integral a lucrarilor cadastrale incepind cu faza de
culegere a datelor, prelucrarea lor, pina la obtinerea planului
cadastral;
- independent fata de scara planului grafic, tinind cont de faptul ca
planul numeric este reprezentat la scara 1/1.

Toate aceste elemente au dus la aparitia topografiei numerice care


s-a dezvoltat in acelasi ritm cu informatica si electronica ; dintre
caracteristicile topografiei numerice mentionam:
- tinde sa stabileasca un model numeric pentru planul topografic(plan
numeric) care conserva precizia datelor initiale obtinute la masurare
si care sunt disponibile oricand;
- tinde sa exploateze planul numeric in mod automat pentru lucrarile
ulterioare cum ar fi determinari topografice diverse, determinarea
automata a elementelor in vederea executarii trasarii automate,

4
determinarea automata a suprafetelor, proiectarea automata a
drumurilor si cailor ferate;
- tinde sa permita obtinerea expresiei grafice a planului numeric(plan
analogic), in intregul lui sau pe sectiuni, la orice scara, in orice
moment si cu orice continut. El este imaginea grafica a planului
numeric.

Planul cadastral index reprezinta un suport grafic simplificat, o


modalitate de obtinere a unui plan cu precizie mai mica completat cu
informatii continute intr-o arhiva digitala realizat prin informatizarea
ortofotoplanului si a documentelor cartografice existente.

Avantaje ale planului cadastral index:


- cheltuielile necesare intocmirii planului cadastral index sunt mai mic
decit in cazul intocmirii planului cadastral numeric;
- obtinerea planului cadastral index este mai rapida decit in cazul
planului numeric;
- se pot obtine solutii flexibile si eficiente la diverse probleme;
- transforma in format digital documentele cadastrale existente;
- actualizare rapita si eficienta a planului cadastral;
- posibilitatea de conectare cu alte tipuri de baze de date
georeferentiate.

Automatizarea lucrarilor in vederea obtinerii documentelor


specifice cadastrului
In cadrul acestei etape, trebuie mentionata notiunea de Sistem
Informatic Cadastral(S.I.C.).
Sistemul Informatic Cadastral este un sistem in cadrul caruia se
culeg, prelucreaza, analizeaza si se inregistreaza date si informatii despre
teritoriu prin prisma cadastrului, pe care le poate reda in mod automat, in
format grafic sau sub forma de documente specifice cadastrului.

5
Avantaje ale S.I.C.:

- asigura o gestionare rapida si eficienta a informatiilor existente in


baza de date
- asigura informatiile de baza pentru administrarea teritoriului
- asigura cunoasterea situatiei juridice a bunurilor imobile
- contribuie la stabilirea unei baza corecte de impozitare
- asigura o securizare garantata a datelor si informatiilor existente in
baza de date

Datele si informatiile existente sunt structurate si inregistrate in


doua componente, spatiala si textuala; acest tip de organizare a datelor
prezinta avantajul ca in etapa de exploatare si interogare se pot obtine
diverse rapoarte atit in forma grafica de tipul planului cadastral cit si sub
forma textuala, sub forma mixta sau sub forma unor rapoarte specifice.
Dintre documentele specifice cadastrului mentionam:
- planul cadastral de baza;
- planuri tematice la diferite scari;
- registrul cadastral al proprietarilor;
- indexul alfabetic al proprietarilor;
- registrul cadastral al parcelelor;
- registrul cadastral al corpurilor de proprietate;
- fisa corpurilor de proprietate.
Deasemenea tot prin interogari pot fi obtinute diferite rapoarte
despre:
- proprietati, proprietari sau combinatii ale acestora;
- constructii si detinatorii lor;
- retele edilitare de orice fel;
- informatii cu privire la valorile de impozitare;
- diverse informatii existente in baza de date si combinari ale
acestora.

6
Automatizarea lucrarilor de intretinere a cadastrului
Intretinerea pe cale automata a cadastrului cuprinde atit
automatizarea lucrarilor de intocmire si intretinere a planului cadastral cit
si a registrelor cadastrale.
Intretinerea planului cadastral reprezinta tinerea la zi a planului
numeric, iar intretinerea registrelor cadastrale reprezinta actualizarea
informatiilor de tip text existente in baza de date.
Intretinerea atit a planului cadastral cit si a registrelor cadastrale se
efectueaza, pentru planul numeric, prin masuratori la teren si pentru
registrele cadastrale, partial prin preluare de informatii din teren si partial
prin diverse documente noi aparute; este de preferat ca actualizarea
datelor mentionate sa se efectueze numai de catre persoane special
instruite in acest sens, dupa verificarea in prealabil a documentelor de
catre departamentele juridice a institutiilor in cauza.

7
Cap. 2 – Automatizarea preluarii datelor cadastrale

Preluarea datelor cadastrale cu ajutorul statiilor totale

Una dintre cele mai utilizate metode de preluare a datelor, in mod


automat, o reprezinta masuratorile in teren cu ajutorul statiilor totale.
Statia totala reprezinta un instrument electro-optic constituit dintr-un
teodolit ce inglobeaza tehnologia masurarii electronice a distantelor
precum si a unghiurilor, avind posibilitatea inregistrarii, procesarii si
redarii datelor cu precizie.
Ca mod de functionare, statiile totale au la baza principiul impuls-
ecou; o unda electromagnetica este emisa de statia totala, la capatul
distantei de masurat existind un dispozitiv de refractie a undei in punctul
de plecare(numit reflector sau prisma). Cunoscindu-se tipul undei si
implicit viteza, precum si timpul deplasarii acesteia, se determina distanta.
Aceste calcule se determina in timp real cu ajutor unor microprocesoare
incorporate in statia totala.
De mentionat faptul ca raza de lumina in infrarosu emisa de statia
totala este modulata in pulsuri de aproximativ 15 MHz, rezultind o lungime
de unda de aproximativ 20m, iar la unele instrumente frecventa creste in
timpul masuratorii pentru a determina cit mai precis distanta. Majoritatea
unitatilor de masurare a distantelor folosesc 2 sau 3 frecvente pentru o
determinare mai precisa a distantelor; de asemenea de mentionat faptul
ca exista si metoda determinarii distantelor prin modulare in amplitudine,
prin compararea fazei dintre unda transmisa si cea receptionata.
Ca mod de utilizare se procedeaza in felul urmator: un operator sta
linga statia totala, acesta vizind cu ajutorul lunetei punctele de detaliu a
zonei care se masoara iar o alta persoana pozitioneaza reflectorul in
aceste puncte de detaliu pentru ca unda emisa de statia totala sa se
intoarca in punctul de plecare.
Mentionam faptul ca exista diverse modele de statii totale care
functioneaza si fara ajutorul dispozitivelor de reflexie pentru distante

8
cuprinse intre 100 si 300m; aceste modele de statii totale au fost
construite pentru diverse aplicatii cum ar fi:
- determinrea punctelor inaccesibile;
- urmarirea deformatiilor;
- urmarirea deplasarilor constructiilor;
- masuratori de tuneluri sau cavitati de mine;
- calculul volumelor pentru santiere si depozite;
- determinarea inaltimilor si fatadelor diverselor edificii.
Din punct de vedere constructiv amintim citeva caracteristici tehnice
ale statiilor totale:
- distante de masurare de pina la 3000m cu o prisma si respectiv
5000m cu prisme multiple;
- timpul de stabilire a unei masuratori de distanta este cuprins intre
0.5 si 1.2 secunde in functie de tipul instrumentului;
- precizia de masurare a distantelor este cuprinsa intre +/-
2mm+2ppm si respectiv +/- 4mm+4ppm, cu precizarea ca ppm
reprezinta abrevierea de la Parts Per Million=1mm la 1km, si se
refera la eroarea de determinare a distantei datorata conditiilor
atmosferice deoarece unda este afectata de temperatura, presiune
si umiditate;
- timpul de determinare a unei masuratori de unghi este de 0.3
secunde;
- precizia de masurare a unghiurilor este de 1 pina la 5 secunde;
- memoria interna de stocare a datelor este cuprinsa intre 2000 pina
la 20000 de puncte de masuratori in functie de caracteristicile
tehnice ale statiei totale;
- cimpul de vedere a obiectivului este de 5 grade;
- marirea/apropierea obiectivului poate fi facuta de aproximativ 3 ori;
- timpul de incarcare a bateriilor este de aproximativ 1-2 ore;
- durata de exploatare a bateriilor este intre 8 si 20 ore de
functionare.

9
De precizat ca statiile totale, au capacitatea de a rula diverse
programe care usureaza munca ulterioara de prelucrare a datelor de catre
operatator; dintre aceste programe putem aminti:
- calculul suprafetelor;
- calculul volumelor;
- calculul coordonatelor punctelor utilizind diverse procedee specifice
topografiei, cum ar fi intersectia inapoi, intersectia inainte,
retrointersectia;
- calculul distantelor intre doua puncte vizate;
- asurarea unui punct inaccesibil.
De asemenea au capacitatea de a rula diverse programe care
usureaza munca in teren a operatorului si anume:
- trasarea unei distante;
- trasarea unui punct de coordonate cunoscute;
- tasarea inaltimii unui punct inaccesibil;
- trasarea unui aliniament;
- trasarea unui punct pe aliniament;
- verificarea unui punct fata de un aliniament.
Una dintre caracteristicile cele mai importante ale statie totale o
reprezinta posibilitatea inmagazinarii datelor; prin date intelegem atit
informatiile preluate din teren prin masuratori, cit si datele ce pot fi
introduse punct cu punct de la tastatura in memoria interna a statiei total
sau introduse in mod automat prin descarcarea acestora din calculator.
Toate aceste transferuri de date pot fi efectuate cu ajutorul cablurilor de
transfer sau utilizindu-se diverse metode prin unde(bluetooth).
Toate aceste date pot fi deasemenea descarcate in calculator, in
vederea prelucrarii lor cu ajutorul softurilor de specialitate.
Dintre producatorii de statii totale amintim: Leica, Sokkia, Nikon,
Trimble, TopCon, Pentax, South Surveying.

10
Prezentarea statiilor totale Leica
Firma Leica a dezvoltat constructia de instrumente prin dezvoltarea
seriei TC prin producerea de statii totale:
- de precizie medie: TC400, TC500, TC600, TC1000, TC1010
- de precizie: TC700, TC705, TC 805, TC 905 TC800, TC900, TC1100,
TC1600, TC1610, TC1700, TC1800;
- de precizie ridicata:TC2000, TC 2002, TC2003, TDM5000
Statiile totale au fost perfectionate prin adaugarea laserului ca
modalitate de a masurare a distantele fara utilizarea reflectorului. In acest
mod denumirile acestora au fost modificate prin adaugarea literei L la tipul
statiei. De exemplu TC705L, TC 805L sua TC905L.
Modelele mai noi de statii totale ce ce au in componenta lor laserul,
au primit litera (R) in componenta numelui, in acest mod au primit
denumiri de genul: TC(R)307, TC(R)407, TC(R)803
Aceste statii se caracterizeaza prin fiabilitate si precizie, atat pentru
masurarea distantelor cat si a unghiurilor.
Statiile totale de precizie medie sunt utilizate de regula pe santiere
si se caracterizeaza prin robustete si simplitate in masurare. Aceste
aparate au in general urmatoarele caracteristici:
- 6-7 taste
- programele(in general in numar de 9) sunt cuprinse intr-un meniu
sub forma de lista si apar pe display numai cate 4
- afisarea lor se face utilizand sagetile de deplasare pe verticala
- programele au o structura arborescenta

Dintre caracteristicile statiilor totale Leica, amintim cateva dintre


ele:
- Posibilitatea de a alege modul de afisare, existand trei variante de
selectie:
Numar punct, Hz, V, distanta inclinata;
Hz, V, distanta orizontala, diferenta de nivel;
Numar punct, X, Y, Z

11
- Posibilitatea introducerii manuale a corectiei atmosferice in functie
de parametrii existenti;
- Posibilitatea modificarii constantei prismei;
- Ca mod de lucru se disting trei posibilitati:
Modul ONLINE, care foloseste elemente masurate in teren;
Modul OFFLINE+optiunea KEYB, care permite introducerea
coordonatelor de la tastatura;
Modul OFFLINE+optiunea FILE, care utilizeaza fisierele din memoria
existenta
- Utilizarea laserului pentru centrarea instrumentului, optiune
devenita facilitate standard la toate statiile totale.

In ceea ce priveste, statiile de precizie ridicata, statia totala TC 2002


se caracterizeaza prin facilitatea functiilor COGO, precum si alte functii
specifice statiilor de precizie ridicata dintr care amintim:
- Compensator cu doua axe
- Cerc de orientare
- Tastatura stucturata in culori(alb, verde, portocaliu)
- Patru programe de masurare
Functiile COGO, reprezinta codarea unor operatii simple sau
speciale. Aceste functii au fost create cu scopul de a facilita utilizarea
statiei totale pentru tipurile de lucrari specifice.

Dintre functiile COGO cele mai utilizat ale statiei totale Leica
TC2002, amintim urmatoarele:

FUNCTIA COGO 11 – permite introducerea coordonatelor unui


punct in modul de inregistrare; etapele utilizarii acestei functii sunt
urmatoarele:
- se apeleaza cu tastele SET COGO 11 RUN, dupa care se introduc
coordonatele in ordinea x.RUN, y.RUN, h.RUN; daca se doreste

12
introducerea coordonatelor pentru mai multe puncte se continua cu
aceasta secventa;
- actiunea functiei se opreste prin apasarea tastei CE.
FUNCTIA COGO 12 – determina distanta dintre ultimile doua
puncte masurate; tastand SET COGO 12 RUN, apare afisata distanta
mentionata.
FUNCTIA COGO 21 – introducerea coordonatelor punctului de
statie; etapele utilizarii acestei functii sunt urmatoarele:
- SET COGO 21 RUN;
- Se introduc coordonatele punctului de statie utilizand X RUN, Y RUN
si h RUN.
FUNCTIA COGO 22 – rezolva intersectia inapoi simpla; etapele utilizarii
acestei functii sunt urmatoarele:
- SET COGO 22 RUN;
- se introduce numele primului punct;
- se vizeaza si se apasa RUN;
- se procedeaza identic si pentru celelalte doua puncte dupa care se
apasa din nou RUN si se afiseaza coordonatele punctului de
intersectie inapoi.
- si h RUN.
FUNCTIA COGO 45 – permite executarea unei drumuiri; etapele
utilizarii acestei functii sunt urmatoarele:
- se stationeaza in punctul de plecare cunoscut, se vizeaza punctul de
orientare si se introduc coordonatele statiei si orientarea vizei;
- daca se doreste csalculul cotelor, se introduce si cota punctului de
statie;
- se vizeaza al doilea punct de drumuire si se apasa tasta DIST;
- se afiseaza coordonata punctului 2;
- valorile se inregistreaza apasand tastele in secventa SET MOD 18
RUN;
- se stationeaza apoi in punctul 2, se vizeaza punctul 1 de drumuire si
se apasa SET RUN 19 RUN;

13
- se preiau coordonatele punctului 2 ca fiind coordonatele punctului de
statie iar orientarea 1-2 este modoficata cu 200g;
- se vizeaza punctul 3 si se continua in acelasi mod pana la terminare.

14
Statia totala LEICA TC(R) 403/405/407

1) Colimator
2) Lumina de ghidare EGL (optional)
3) Surub de miscare fina pe verticala
4) Baterie
5) Distantier pentru bateriile GEB111
6) Capac baterie
7) Ocular
8) Focusarea imaginii
9) Maner de transport detasabil
10) Interfata seriala RS232
11) Surub de calare
12) Obiectiv cu EDM (Electronic Distance Measurement) incorporat
13) Display

15
14) Tastatura
15) Nivela sferica
16) Tasta On/Off
17) Tasta tragaci (Trigger key)
18) Surub de miscare fina pe orizontala

STATIE TOTALA LEICA TCR 407

16
Statia totala TCR 407 si accesoriile:

1) Cablu pentru PC
2) Ocular zenital sau pentru vize inclinate(optional)
3) Contragreutate pentru ocularul de vize inclinate(optional)
4) Ambaza detasabila DGF 111/ambaza culisabila
5) Incarcator pentru baterii cu accesorii
6) Chei Allen(2 bucati)
7) Baterie de rezerva GEB 111
8) Filtru solar/adaptor de ambaza(optional)
9) Alimentator pentru incarcatorul de baterii
10) Baston miniprisma

17
11) Statie totala(inclusiv bateria)
12) Miniprisma si suport
13) Manual prescurtat/placa minitinta(doar pentru aparatele TCR)
14) Husa de protectie/capac obiectiv
15) Varf pentru miniprisma

Prezentarea tastelor si a displayului

1) Bara de selectie(Campul pentru masuratori)


2) Simboluri
3) Taste cu functii fixe
4) Taste de navigare
5) Taste functii(au functie variabila afisata pe ultima linie a display-ului
deasupra tastei)
6) Bara de functii soft(afisaza functiile care pot fi chemate cu tastele
functii)

18
TASTE CU FUNCTIE FIXA

[PAGE] Deruleaza paginile, in cazul in care avem mai multe


[MENU] Acces la programe, setari, data manager, calibrari, parametri de
comunicare si data transfer.
[USER] Tasta programabila cu functie din meniul FNC
[FNC] Acces rapid la functiile pentru masurare
[ESC] Iesire dintr-un dialog sau editor cu activarea valorii precedente;
intoarce la nivelul anterior.
Confirma text; continua cu campul urmator.

Tragaciul are trei setari :ALL, DIST, OFF

TASTE SOFT

[ALL] masoara distanta, unghiurile si inregistreaza punctul


[DIST] masoara distanta fara sa inregistreze
[REC] salveaza valorile afisate

19
[ENTER] sterge valorile afisate si asteapta introducerea unei noi valori
[ENH] permite introducerea coordonatelor
[LIST] afisaza lista cu punctele valabile
[FIND] porneste cautarea pentru punctul introdus
[EDM] afisaza setarile EDM
[IR/RL] schimba distomatul de pe IR pe RL
[SetHz] seteaza directia orizontala pe valoarea introdusa
[Hz=0] seteaza directia orizontala pe 0
[HOLD] blocheza directia orizontala si poate fi eliberata cu [RELEASE]
[PREV] intoarce la dialogul anterior
[NEXT] continua cu dialogul urmator
Toate functiile sunt afisate pe ultima linie a ecranului si pot fi activate cu
ajutorul tastelor functii.

TASTA MENIU

20
APLICATII
Acest subcapitol prezinta aplicatiile(programe predefinite) care sunt create
pentru a facilita o utilizare rapida si eficienta a statiei totale pentru cele
mai frecvente lucrari de teren.
Dintre aceste aplicatii mentionam:
 Surveying (drumuire cu radiate)
 Setting Out (trasare)

21
 Tie Distance (poligonatie)
 Area (plan) (arie plana)
 Free Station (retrointersectie)
 Reference Line (linie de referinta)
 Remote Height (puncte inaccesibile)

Aplicatia „Surveying” este cea mai utilizata dintre ele deoarece, drumuirea
cu radiate este cea mai folosita metoda la masuratori.
Pentru a putea fi folosita aceasta aplicatie, este necesar a se parcurge
urmatorii pasi:

1) SET JOB
Toate datele sunt salvate in JOBS, ca in directoare. Joburile contin
diverse tipuri de date si masuratori si pot fi folosite individual prin
editare sau vizualizare
[NEW] creare job nou.
[SET] setare job cu revenire la programul precedent
Daca nu a fost setat nici un job si o aplicatie a fost deschisa sau in
"Meas & Rec" se fac masuratori cu [ALL] sau [REC] , atunci sistemul
creaza automat un job nou cu numele "DEFAULT"
2) SET STATION
Este etapa in care se introduc datele punctului de
statie(coordonatele punctului de statie). Acestea pot fi introduse
manual sau pot fi selectate din memoria statiei totale.

22
3) SET ORIENTATION
Este etapa in care se introduc datele punctului de
orientare(coordonatele punctului de orientare). Acestea pot fi
introduse manual sau pot fi selectate din memoria statiei totale.
4) START
Este ultima comanda, prin care statia totala este in regim de lucru.

Introducerea manuala a datelor se face cu ajutorul functiilor din


bara de jos a ecranului si tastele corespunzatoare lor. Se
pozitioneaza cursorul pe campul dorit, se activeaza functia „INPUT”,
se selecteaza seturile de caractere dorite si se confirma.

Introducerea datelor din memoria statiei totale se efectueaza


utilizand memoria acesteia de unde se selecteaza valorile punctului
dorit.

23
TASTE CU FUNCTII FIXE
PAGE – Trece la pagina urmatoare; exista patru pagini cu informatii
presetate;
Pagina 1/4 contine: Nr. pt., hr, Hz, V, dist. redusa si diferenta de nivel;
Pagina 2/4 contine: Nr. pt., hr, Hz, V, dist. inclinata si diferenta de nivel;
Pagina 3/4 contine: Nr. pt., hr, Hz, Est, Nord, Cota;
Pagina 4/4 contine: Nr. pt., Hz, V
MENIU – Deruleaza aplicatiile existente, dupa cum urmeaza:
Pagina 1/3 contine: Prog, Sistem, EDM, Fisiere
Pagina 2/3 contine: Calib, COMM, TrDate, InfoSis
Pagina 3/3 contine: AutoSt., STOP
Prog contine urmatoarele programe:
Pagina 1 din 2: Drumuire & Radiate
Trasare
Statie Libera
Linie de referinta
Pagina 2 din 2: Distanta intre puncte
Aria(plan) & Volum
Cote inaccesibile
Constructii
Sistem prezinta parametrii instrumentului dupa cum urmeaza:
Pagina 1 din 4:
Contrastul in procente
Tasta TRIGG – pornita/oprita
Tasta USER – functiile ce pot fi alocate acestei taste cum ar fi:
comutare intre IR/RL, activare LASER, LUMINA,
NIVELA, Un_Dist, Un_Ung, StrgRec, TRASF. H, COD, PT.
ASCN, OFFSET
Unghi V – se poate comuta intre: Zenit, Horiz., Panta %
Compensator – 2-Axe, Oprit, 1-Axa
Pagina 2 din 4:
Bip sector – pornit/oprit

24
Bip: Normal, Tare, Oprit
Increment Hz: Dreapta, Stanga
Reticul: Mediu, Intens, Redus
Incalz. DSP: Oprit, Pornit
INTR. Caract.: Metoda 1, Metoda 2
Pagina 3 din 4:
Citire Min. – 0.0001, 0.0005, 0.001
0 ’ ’’
Unit Unghi – gon, grad, mil,
Unit Dist – metri, US-ft, INT-ft, ft-in/16
Temperatura – grade C sau grade F
Presiune – hPa, mbar, mmHg, inHg
AutoOprire: Inactiv, Activ, Pauza
Pagina 4 din 4:
Desca. Date – Mem. Int., RS232
GSI 8/16 – GSI 8, GSI 16
Masca 1/2 – Masca 1, Masca 2
Limba – Romana/Engleza(setata de producator la cerere)
Dialog – Oprit/Pornit(setare din fabrica)
EDM prezinta un meniu detaliat cu diverse selectii:
Tip EDM – IR-Prec., IR-Rapid, IR-Track, IR-Reflectorizant,
RL-Standard, RL-Track, RL-Prism
Tip Prisma – Circ, Mini, JpMini, 3600, 3600Mini, nonLeica
Const Prisma – 0.0mm
Laser-Punct – Oprit/Pornit
Fisiere prezinta o diversitate de selectii:
Pagina 1 din 2:
F1 – Job
F2 – Puncte Fixe
F3 – Masuratori
F4 - Coduri
Pagina 2 din 2:
F1 – Formatare memorie

25
F2 – Info memorie
Calib contine functia care permite calibrarea aparatului:
F1 – Hz-Colimatie
F2 – V-Index
F3 – Valori actuale
COMM contine parametrii de comunicatie si posibilitatea setarii
acestora:
Baudrate – 19200,TOPCON, SOKKIA, 2400, 4800, 9600
Data bits – 7, 8
Parity – Even, Odd
Endmark – CR/LFCR, CR
Stopbits – (setat de producator/nu poate fi selectat)
TrDate contine setarile cu privire la transferul de date:
Job – TOATE JOBURILE, sau fiecare job in parte
Date – H-rezult, H-rezid
Format – GSI, AutoCad(dxf), Fiscoord, Car-teren, Apa Cad
InfoSis contine informatii despre sistem:
Bateria – stadiul de incarcare in procente
Temp. Instr. – in grade C
Data – cu posibilitate de reglare in mai multe tipuri de formate
Ora – cu posibilitate de reglare
AutoSt. – functie ce asigura inregistrarea automata a datelor:
Statut – Inactiv/Activ
PIN functie ce ofera posibilitatea introducerii numarului PIN pentru
protectie:
PIN existent – Oprit/Pornit
PIN nou – se introduce valoarea dorita

USER – Tasta programabila cu functie din meniul FNC; In regim de lucru,


apasand tasta „USER” se comuta de pe IR(infrarosu) pe RL(raza laser).
FNC – Actioneaza patru functii:
F1 – Porneste/Opreste nivela/laser pentru centrare

26
F2 – Porneste/Opreste iluminarea displayului
F3 – Comuta de pe IR pe RL
F4 – Activeaza raza laser(vizualizare punct tinta cu ajutorul
laserului)
De mentionat faptul ca fiecare functie din meniul FNC, poate fi atribuita
tastei „USER”.

27
PROGRAMELE EXISTENTE IN CADRUL MENIULUI

Aceste programe se afla in MENIU, pagina 1/3, la sectiunea Prog


Primul program este si cel mai utilizat:

Drumuire & Radiate


Se activeaza accesand tasta F1 din MENIU/Prog.
In vederea derularii programului, trebuie parcurse urmatoarele patru
etape:
1) Prima etapa numita Job, se activeaza tastand F1.
Se poate introduce denumirea dorita, utilizand tasta NOU(F1)
urmata de tasta INPUT(F1), folosind tastele alfanumerice situate pe
ultima linie a displayului; se valideaza linia de informatie tastand
„enter”(tasta rosie situata in partea dreapta-jos fata de display).
Urmeaza introducerea numelui operatorului pe cea de-a doua linie
de informatii, utilizand aceeasi metoda ca la introducerea denumirii
Job-ului; se utilizeaza tasta INPUT(F1) si tastele alfanumerice.
Urmeaza introducerea de mentiuni in liniile trei si patru procedandu-
se identic utilizandu-se INPUT(F1) si tastele alfanumerice.
Etapa se valideaza tastand F4(OK);
Validarea etapei este confirmata prin afisarea semnului [∙] in dreptul
primei linii de informatii.
2) Etapa a doua, Statie, se activeaza tastand F2.
Este etapa in care se introduc date despre punctul in care se
stationeaza cu aparatul, denumit punct de statie.
Prima informatie solicitata de aparat este denumirea numelui statiei;
Aceasta se introduce utilizand tastele alfanumerice dupa actionarea
tastei INPUT(F1); validarea denumirii se efectueaza cu ajutorul
tastei „enter”;
Urmeaza introducerea coordonatelor punctului de statie utilizand
tasta ENH(F4); Valorile aferente coordonatelor Est, Nord si Cota se
introduc pe rand, utilizand tasta INPUT(F1) si tastele alfanumerice;

28
Fiecare valoare in parte este validata cu tasta „enter”; In final, se
efectueaza validarea coordonatelor punctului de statie prin
actionarea tastei F4(OK).
Inainte de validarea etapei, se solicita introducerea inaltimii
instrumentului; acest lucru se realizeaza cu ajutorul tastei
INPUT(F1) urmat de utilizarea tastelor alfanumerice; Validarea
introducerii inaltimii instrumentului se efectueaza cu ajutorul tastei
F4(OK);
Validarea etapei este confirmata prin afisarea semnului [∙] in dreptul
celei de-a doua linii de informatii.
3) A treia etapa denumita Orientare, se activeaza tastand F3.
Este etapa in care se introduc valorile punctului de orientare.
Se efectueaza selectia, F1-Unghi manual sau F2-Din Coordonate; De
regula se selecteaza tasta F2, deoarece in cadrul unei drumuiri,
punctele de statie si respectiv punctele de orientare sunt cunoscute.
Informatie solicitata de aparat este denumirea numelui punctului de
orientare; aceasta se poate introduce in mod similar cu introducerea
punctului de statie, prin actionarea tastei INPUT(F1) si a tastelor
alfanumerice; Se activeaza tasta ENH(F4) si se introduc pe rand
valorile de coordonate utilizand tasta INPUT(F1) si tastele
alfanumerice; Fiecare valoare in parte este validata cu tasta „enter”;
In final, se efectueaza validarea coordonatelor punctului de statie
prin actionarea tastei F4(OK).
In finalul etapei aparatul solicita vizarea punctului de orientare,
aceasta realizandu-se prin vizarea reflectorului pozitionat in punctul
respectiv si actionarea uneia din tastele All(F2) sau Rec(F3);
Instrumentul solicita selectia ”vrei sa mai adaugi masuratori”,
optiunile fiind Da(F1) sau Nu(F4); Actionand varianta Nu(F4), se
confirma validarea etapei a treia prin afisarea semnului [∙] in dreptul
celei de-a treia linii de informatii.

29
4) Ultima etapa consta in validarea etapei a patra prin actionare tastei
F4(Start), comanda ce valideaza toate etapele parcurse si care are
ca efect deschiderea sesiunii de masuratori.
De mentionat faptul ca inainte de a incepe masuratorile propriuzise,
trebuie introdusa valoarea inaltimii reflectorului, de pe a doua linie de
informatii, cu ajutorul tastei INPUT(F1) si respectiv tastele alfanumerice
aferente; validarea valorii introduse se efectueaza cu ajutorul tastei
„enter”.

TRASARE
Se activeaza accesand tasta F2 din MENIU/Prog.
In vederea derularii programului, trebuie parcurse urmatoarele patru
etape:
Prima etapa numita Job, se activeaza tastand F1.
Se introduce denumirea Job-ului accesand tasta NOU(F1), urmata de
INPUT(F1) utilizand tastele alfanumerice; informatia se valideaza cu
tasta „enter”.
Urmeaza introducerea numelui operatorului si respectiv cele doua linii
de mentiuni, procedandu-se in mod similar ca la programul „Drumuire
& Radiate”.
Se valideaza etapa cu ajutorul tastei OK(F4).
In mod similar, ca la programul „Drumuire & Radiate”, se parcurg si
celelalte trei etape.
In etapa finala(a patra), cand se tasteaza F4(Start), displayul afiseaza
urmatoarele informatii:

TRASARE 1/3(pagina 1 din 3):


Cauta: poate fi introdus punctul ce urmeaza a fi trasat si valorile
coordonatelor acestuia, utilizand metoda cunoscuta cu INPUT si tastele
alfanumerice
Nr. Pt : linia afiseaza numarul punctului

30
Tip: afiseaza tipul punctului
hr: inaltimea reflectorului, poate fi introdusa
Hz: afiseaza variatia unghiului orizontal
 distanta redusa: afiseaza variatia de distanta
 diferenta de nivel: afiseaza variatia diferentei de nivel

TRASARE 2/3(pagina 2 din 3):


Cauta: poate fi introdus punctul ce urmeaza a fi trasat si valorile
coordonatelor acestuia, utilizand metoda cunoscuta cu INPUT si tastele
alfanumerice
Nr. Pt : linia afiseaza numarul punctului
Tip: afiseaza tipul punctului
hr: inaltimea reflectorului, poate fi introdusa
L: offset longitudinal punct cautat(pozitiv daca punctul este cautat)
T: offset transversal punct cautat(pozitiv daca punctul este la dreapta)
 diferenta de nivel: afiseaza variatia diferentei de nivel

TRASARE 3/3(pagina 3 din 3):


Cauta: poate fi introdus punctul ce urmeaza a fi trasat si valorile
coordonatelor acestuia, utilizand metoda cunoscuta cu INPUT si tastele
alfanumerice
Nr. Pt : linia afiseaza numarul punctului
Tip: afiseaza tipul punctului
hr: inaltimea reflectorului, poate fi introdusa
Est: variatia punctului pe directia Est
Nord: variatia punctului pe directia Nord
 diferenta de nivel: afiseaza variatia diferentei de nivel

STATIE LIBERA
Aceasta aplicatie este utila pentru a determina pozitia aparatului prin
masuratori pe puncte cunoscute, minim doua si maxim cinci.

31
Se activeaza accesand tasta F3 din MENIU/Prog.
In vederea derularii programului, trebuie parcurse urmatoarele trei etape:
1) Prima etapa numita Job, se activeaza tastand F1.
Se introduce denumirea Job-ului cu ajutorul tastelor alfanumerice
accesand inainte tastele NOU(F1) urmata de INPUT(F1).
2) In etapa a doua se introduc diversi parametrii dupa cum urmeaza:
Status: Oprit/Pornit
Std. Dev. Est: 0.000 m
Std. Dev. Nord: 0.000 m
Std. Dev. Cota: 0.000 m
Std. Dev. Ori: 0.000 m
Etapa se valideaza cu tasta OK(F4)
3) Start (F4): aparatul este in regim de lucru si solicita a se introduce
datele statiei:
Statia: se va introduce numele punctului de statie
hi: se va introduce inaltimea instrumentului
Se valideaza cu tasta OK(F4)
Se solicita datele punctului vizat 1:
NrPt: se va introduce numarul punctului
hr: se va introduce inaltimea reflectorului
Avem urmatoarele optiuni:
ALL – masoara unghiul si distanta(intersectie pe trei puncte)
REC – Salveaza unghiurile Hz si V
PtNou – adaugam alt punct
CALC- calculeaza si afiseaza coordonatele statiei, daca avem cel
putin doua puncte si distanta masurata.

LINIE DE REFERINTA
Aceasta aplicatie este utila pentru a verifica axele unei constructii,
axa unui drum, sau este folosita pentru a usura o trasare simpla.
Linia de referinta poate fi definita referitor la o linie de baza
cunoscuta si poate fi deplasata fata de linia de baza atat longitudinal cat si

32
transversal, sau poate fi rotita in jurul primului punct de baza daca este
necesar.

1) primul punct de baza


2) al doilea punct de baza
3) Linia de baza
4) Linia de referinta

Linia de baza poate fi definita prin doua puncte de baza; acest lucru
poate fi efectuat in trei moduri:
- masuram punctele;
- introducem coordonatele punctelor de la tastatura;
- utilizam punctele din memoria statiei totale;
Masuram punctele:
Introducem numele punctelor si le masuram cu ajutorul tastelor ALL,
DIST sau REC.
Introducem coordonatele punctelor de la tastatura:
Aceasta etapa se realizeaza utilizand urmatoarele taste:
- INPUT – introduce date(numar punct, sau valoarea coordonatelor,
cu ajutorul tastelor alfanumerice)
- ENH – introducerea coordonatelor punctului nou introdus
Utilizam punctele din memoria statiei totale
Pentru aceasta utilizam urmatoarele taste:
- FIND – cautam punctele dupa numele introdus

33
- LIST – defileaza lista cu punctele existente si selectam punctul dorit.

Linia de baza

Linia de baza poate fi deplasata longitudinal, paralel sau rotita;


acesta linie noua se numeste linie de referinta. Toate masuratorile se
refera la acesta linie de referinta.
O etapa importanta este introducerea parametrilor:

In cadrul acestei etape folosim tastele sageti pentru a selecta


deplasarea si parametrii de rotatie ai liniei de referinta.

34
Este posibila introducerea urmatorilor parametri:
- Offset+: Deplasarea liniei de referinta la dreapta, referitor la directia
bazei (1-2).
- Line+: Deplasarea longitudinala a primului punct din linia de
referinta in directia punctului de baza 2 .
- H-Offset+: Deplasare pe cota; linia de referinta este mai sus decat
punctul de baza 1
- Rotate+: Rotatia liniei de referinta in sens orar in jurul punctului de
referinta.

Semnificatia tastelor soft:


- NewBL: Definirea unei noi linii de baza;
- SHIFT=0: Deplasarea/rotatia la zero;
- L&O: Deschide aplicatia "Orthogonal Setout";
- RefLine: Deschide aplicatia "Reference Line".

Linia de referinta

35
Functia [RefLine] calculeaza din masuratori sau coordonate
longitudinale, transversale sau diferente de cota punctul vizat relativ la
linia de referinta .

Inaltimea primului punct de referinta este mereu folosita ca o cota


de referinta in calculul diferentei de nivel .

Daca este activat modul de lucru tracking, valorile de corectie la


pozitia reflectorului sunt afisate continuu.

Trasare ortogonala
Se pot introduce diferentele de coordonate pentru punctul de trasat
pentru a fi trasat fata de linia de referinta. Programul calculeaza diferenta
intre punctul masurat si cel calculat. Programul afisaza diferentele de
coordonate ortogonale (ΔLine, ΔOffset, ) si polare (ΔHz, ).

36
Trasarea ortogonala parcurge urmatorii pasi:
- Introducem elementele trasarii ortogonale sau cautam punctul in
memoria interna;
- SET – confirmam introducerea datelor si calcularea acestora

Display-ul in modul de masurare se prezinta in modul urmator :

Unde avem:
Intoarcem telescopul in sens orar catre punctul de trasat;
Punctul de trast este mai departe ca punctul masurat;
Punctul de trasat este mai sus ca punctul masurat.

37
DISTANTA INTRE PUNCTE
Acesta aplicatie calculeaza distanta inclinata, distanta orizontala,
diferenta de nivel si azimutul intre doua puncte masurate consecutiv,
selectate din memorie sau introduse de la tastatura.
Metoda consta in parcurgerea urmatorilor pasi:
- Job(F1), Statie(F2), Orientare(F3), Start(F4);
- dupa apasarea tastei F4(Start), trebuie selectata metoda POLIGON
sau RADIAL;

In varianta POLIGON(se tasteaza F2):

- se vizeaza si se masoara primul punct(tastand ALL-F3);


- se vizeaza si se masoara cel de-al doilea punct(tastand ALL-F3);
- se afiseaza automat urmatoarele date:
Punct 1: denumirea primnlui punct
Punct 2: denumirea celui de-al doilea punct
Panta: in procente, cu semnul + sau –
Dist. inclinata intre punctele1si 2.
Dist. orizontala intre punctele1si 2.
Diferenta de nivel intre punctele 1si 2.
In varianta RADIAL (se tasteaza F3):

38
- se vizeaza si se masoara primul punct(tastand ALL-F3);
- se vizeaza si se masoara cel de-al doilea punct(tastand ALL-F3);
- se afiseaza automat urmatoarele date:
Punct 1: denumirea primnlui punct
Punct 2: denumirea celui de-al doilea punct
Panta: in procente, cu semnul + sau –
Dist. inclinata intre punctele1si 2.
Dist. orizontala intre punctele1si 2.
Diferenta de nivel intre punctele 1si 2.

In principiu ambele metode sunt similare.


Procedura consta in parcurgerea urmatoarelor etape:
1. Determinarea primului punct:
ALL - Masurarea punctului vizat;
FIIND - Cautam punctul introdus in memoria interna.
2. Determinam al doilea punct:
Procedam la fel ca la primul punct .
3. Rezultatele sunt afisate:
Dist. inclinata intre punctele1si 2.
Dist. orizontala intre punctele1si 2.
Diferenta de nivel intre punctele 1si 2.
Taste soft – metoda poligonala:
NewPt 1 - Programul este reluat de la punctul 1;

39
NewPt 2 - Masuram un alt punct 2, punctul 1 ramane acelasi;
RADIAL - Comuta pe metoda radiala.
Taste soft - metoda radiala:
NewPt 1 - masuram un nou punct central;
NewPt 2 - masuram un nou punct radial;
POLY - Comuta pe metoda poligonala.

ARIA(PLAN)&VOLUM
Aceasta aplicatie este utila pentru a determina suprafata si volumul
din masuratori.
Aplicatie devine activa tastand F2.

Prima operatie este de a parcurge etapele de initializare: Job(F1),


Statie(F2), Orientare(F3) si respectiv Start(F4).
- se vizeaza primul punct si cu ajutorul tastei F3(ALL), se
inregistreaza valorile masurate;
- se vizeaza al doilea punct si cu ajutorul tastei F3(ALL), se
inregistreaza valorile masurate;
- se procedeaza similar pentru toate puntele ce determina suprafata
ce se doreste a fi determinata, valoarea acesteia fiind afisata
automat pe a cincea linie de informatie a display-ului; conditia ca
valoarea determinata sa fie cea corecta este ca punctele sa fie

40
masurate in ordinea lor pe contur; Aria este calculata si afisata
incepand cu primele trei puncte masurate sau introduse.

Pentru determinarea volumului:


- se tasteaza F1(VOLUM)
- se introduce diferenta de nivel sau se masoara Punct sus apasand
tasta F3(ALL) si de asemenea se masoara Punct jos apasand tasta
F3(ALL); ca rezultat se afiseaza Diferenta de nivel pe display;
- apasand tasta F4(OK), se afiseaza atat ARIA cat si VOLUMUL.

COTE INACCESIBILE
Aceasta aplicatie este utila pentru a determina valoarea cotelor
inaccesibile.
Aplicatie devine activa tastand F3.

1) punct inaccesibil
2) diferenta de nivel.
3) distanta inclinata
4) punctul baza

Prima operatie este de a parcurge etapele de initializare: Job(F1),


Statie(F2), Orientare(F3) si respectiv Start(F4).

41
1. Introducem numele punctului si inaltimea reflectorului
- ALL masoara punctul baza si continua cu al doilea punct;
2. Vizam punctul inaccesibil
- SAVE - salveaza masuratoarea;
- BAZA - introducem si masuram o noua baza.

42
FUNCTIA SISTEM

O alta functie a MENU-lui este functia Sistem, care are ca scop


posibilitatea de a seta aparatul in concordanta cu cerintele fiecarui
utilizator; Functia devine activa tastand F2.
Contrast - Reglam contrastul ecranului; se regeaza in procente(multiplu
de 10);
Tasta Trigger - Reglarea tastei trigger(laterala): oprit/ALL/DIST
Tasta USER - Configuram tasta USER cu o functie din meniul FNC: IR/RL,
LASER, LUMINA, NIVELA, Un_Dist, Un_Ung, StrgRec, TRASF.H, COD,
PT.ASCN, OFFSET.
Unghiul V - Selectarea directiei „0” la cercul vertical cu 0 la zenit, la
orizont sau in procente:
 Zenith: Zenit=0°; Orizont=90°;
 Horizon: Zenit=90°; Orizont=0°;
 V-(%): 45°=100%; Orizont=0°
Compensator:
Off Compensatorul este oprit.
1-axis unghiul V este relativ la compensator.
2-axis unghiul V este relativ la compensator si unghiul Hz este
corectat de deviatiile de la verticala.
Daca aparatul este folosita pe o baza instabila compensatorul
trebuie setat pe OFF – oprit .
Aceasta este necesara pentru a nu iesi compensatorul din raza de
lucru cand se inrerupe procesul de masurare de catre o eroare .
Colim. Hz: Pornit/Oprit
Pornit eroarea de colimatie este corectata.
Oprit nu se corecteaza eroarea de colimati.
Daca "Hz Collimation ON" este activa, fiecare citire la unghiul Hz
este corectat (depinde de unghiul V).

Beep Sector: Oprit/Pornit

43
Off oprit
On se aud sunete la anumite citiri la unhiul orizontal (0°, 90°,
180°, 270° or 0, 100, 200, 300 gon)
Beep - aceasta setare se refera la un semnal acustic care insoteste orice
tasta apasata: Normal/Tare/Oprit
Normal volum normal
Tare volum marit
Oprit oprit
Increment Hz: Dreapta/Stanga
Dreapta Setam cercul orizontal pe increment la reapta , in sens
orar.
Stanga Setam cercul orizontal pe increment la stanga , in sens
antiorar; sensul antiorar este doar afisat, dar este salvat ca directie
in sens orar .
Reticul Illumin: Mediu/Intens/Redus
Medium iluminare normala
Intens iluminare ridicata
Redus iluminare scazuta
Incalz. DSP: Oprit/Pornit
Se activeaza automat atunci cand iluminarea aste activa si
temperatura instrumentului este sub 5o .
INTR. Caract.: Metoda 1/Metoda 2
Citire Min. - Citirea minima la cercuri (rezolutia unghiulara).
 Pentru 360°'": 0° 00' 01" / 0° 00' 05" / 0° 00' 10"
 Pentru 360°: 0.0005° / 0.001° / 0.005°
 Pentru gon: 0.0005 gon / 0.001 gon / 0.005 gon
 Pentru mil: 0.01 mil / 0.05 mil / 0.10 mil
Unit Unghi: gon/grad/mil/° ' "
° ' " (grade sexagesimale)
valori posibile: 0° la 359°59'59''
DD (grade decimale)
valori posibile: 0° la 359.999°

44
gon valori posibile: 0 gon la 399.999 gon
mil valori posibile: 0 la 6399.99mil
Unit Dist:
meter Metru
ft-in1/8 US-feet-Inch-1/8 inch
US-ft US-feet
INT-ft International feet
Temperatura:
°C Grade Celsius
°F Grade Farenhait
Presiune:
mbar Milibari
hPa Hecto Pascal
mmHg milimetri coloana de mercur
inHg inch coloana de mercur
AutoOprire: Inactiv/Activ/Pauza
Inactiv Aparatul este oprit automat dupa 20 minute daca nu a
fost apasata nici o tasta si citirile la unghiuri nu s-au modificat cu
mai mult de ±3' / ±600cc).
Activ Aparatul ramane pornit permanet.
Pauza Modul economic. Instrumentul porneste de unde a ramas
la ultima folosire.
Desca. Date:
RS232 date sunt inregistrate pe interfata seriala; pentru acest
socp, trebuie conectat un dispozitiv de stocare.
Intern Datele sunt stocate in memoria interna.
GSI 8/16 - Formatul GSI de descarcare a datelor:
GSI 8: 81..00+12345678
GSI 16: 81..00+1234567890123456
Mask ½ - Masca GSI de descarcare a datelor:
Mask 1: PtID, Hz, V, SD, ppm+mm, hr, hi
Mask 2: PtID, Hz, V, SD, E, N, H, hr

45
FUNCTIA EDM

O alta functie a MENU-lui este functia Sistem, care are ca scop


posibilitatea de a seta aparatul.
Functia EDM contine un meniu detaliat cu casute de selectie.

La aceste instrumente avem setari pentru masuratori cu laserul


rosu(RL) si laser invizibil (IR).
Tip EDM: - in functie de modul de masurare selectat , prismele
selectate sunt altele:
Pentru masuratori precise pe prisma: 2mm+2ppm
IR-Fine
Pentru masuratori rapide cu precizie mai scazuta:
IR-Fast 5mm+2ppm
Masurarea continua a distantei:
IR-Track 5mm+2ppm
Masuratori utilizand tinte reflectorizante:
IR-Tape 5mm+2ppm
Distante scurte. Masuratori pe distante fara prisma pana
RL-Short la 80m: 3mm+2ppm
Masurarea continua a distantei
RL-Track 5mm+2ppm
Distante lungi. Pentru masuratori pe prisma
RL-Prism 5mm+2ppm

46
Tip Prisma – se poate selecta prisma dorita:

Constant Prisma – se poate selecta prisma dorita:


Introducem constanta prismei , in cazul in care tipul prismei este
USER in [mm]; interval valabil: -999 mm la +999 mm.
Laser-Punct:Oprit/Pornit

Oprit: Raza rosie laser este oprita;


Pornit: Raza rosie laser pentru vizualizarea punctului tinta este
activata.
Persoana de la prisma poate fi ghidata de lumina direct catre linia de
vizare. Lumina este vizibila pana la o distanta de 150m.
INPUT – se poate introduce parametru individual de scara;
P/Temp – se pot introduce parametrii atmosferici;
Masurarea distantei este influentata direct de conditiile atmosferice
ale aerului in orice directie de masurare.

47
Erorile datorite conditiilor atmosferice sunt corectate utilizand
parametri de corectie atmosferici.
 Cota(MSL) - inaltimea deasupra nivelului marii in punctul de
statie;
 Temperatura - temperatura aerului la punctul de statie;
 Presiune - presiunea aerului la punctul de statie;
PPM Atm - valoarea calculata si afisata la ppm.
SIGNAL - afisaza calitatea semnalului EDM in procente, intors la aparat.
Permite vizarea aproximativa a prismei in cazul cand nu se vede.

FUNCTIA FISIERE

O alta functie a MENU-lui este functia Fisiere, care are ca scop


posibilitatea de a gestiona datele existente stocate in fisiere.
File Manager contine toate functiile pentru introducere, editare si
verificarea datelor in teren.

F1 JOB
In Job gasim rezumatul diferitelor tipuri de date : puncte fixe,
masuratori, coduri, rezultate, etc.

48
Crearea unui nou job presupune introducerea numelui si
operatorului.
Aditional sistemul genereaza data si ora la care a fost creat jobul.
STERGE Stergem jobul existent;
OK Setam jobul selectat;
NOU Creare job nou.
F2 puncte fixe
Punctele fixe valabile contin cel putin PtID si coordonatele (E,N,H).
STERGE Sterge punctul selectat.
CAUTA Porneste cautarea punctului; pot fi introduse
denumiri exacte sau se poate folosi criteriul *(wildcard).
NOU Introducerea unui punct fix.
F3 Masuratori
Masuratorile valabile in memoria interna pot fi cautate si afisate sau
sterse .
F3 – Cauta Punctul Afisaza dialogul de cautare;
F4 – Toate masuratorile Afisaza toate masuratorile.
F4 Coduri
La fiecare cod se poate adauga o descriere si maxim 8 atribute cu
pana la 16 caractere .
NOU Introducerea unui punct fix;
STERGE Sterge punctul selectat.
F1 Formatare memorie
SELECT Porneste procesul de stergere a datelor selectate.
TOT Sterge toate datele din memorie. Toate datele se pierd !
Stergand memoria nu se mai poate recupera nimic. Dupa mesajul de
confirmare datele sunt sterse definitiv.
F2 Info memorie
Afisaza o statistica a joburilor :
 Numarul de puncte fixe memorate.
 Numarul de blocuri de date memorate(masuratori, coduri)
Numarul de joburi libere sau nedefinite.

49
FUNCTIA CALIBRARE

O alta functie a MENU-lui este functia Calibrare, care are ca scop


posibilitatea de a calibra aparatul.
Calibrarea contine determinarile urmatoarelor erori instrumentale:
F1 Hz-Colimatie
F2 V-Index
F3 Valori actuale
Pentru determinarea erorii de colimatiei sau a erorii de index este
necesar sa masuram in ambele pozitii ale lunetei. Procedura poate fi
pornita in orice pozitie a lunetei. Utilizatorul este ghidat usor de program.
O determinare gresita a erorilor aparatului este eliminata. Aparatul
este ajustat in fabrica inainte de expediere.
Erorile instrumentale se schimba datorita temperaturii si trecerii
timpului. Aceste erori trebuie determinate inainte de folosirea
instrumentului prima data, inainte de lucrari precise, dupa un transport
indelungat, inainte si dupa perioade lungi de utilizare si daca temperatura
se modifica cu mai mult de 10°C (18°F).
Inainte de determinarea erorilor aparatului, aparatul trebuie calat
cu nivela electronica, fixat foarte bine si sigur, trebuie protejat de lumina
directa a soarelui.

FUNCTIA COMM

O alta functie a MENU-lui este functia COMM, care are ca scop


posibilitatea de a efectua setarile in vederea transferului de date.
Pentru transferul datelor intre aparat si PC este necesara setarea
parametrilor interfetei seriale RS232 .
Setarile - Leica Standard:
Baudrate: 19200 Baud, 8 Databit, No Parity, 1 Stopbit, CR/LF;
Viteza de transfer: 2400, 4800, 9600, 19200 bit/secunda;

50
Databits: 7 Transferul se face pe 7 biti; este setat automat la paritatea
"Even" or "Odd"; 8 Transferul se face pe 8 biti; este setat automat la
paritatea "None".
Parity: Even-para / Odd-impara / None-fara paritate(daca Databit = 8)
Endmark:
CR/LF Intoarce car; linie noua;
CR Intoarce car
Stopbits: Fixat pe 1.

FUNCTIA TrDate

O alta functie a MENU-lui este functia TrDate; cu aceasta functie


datele pot fi transferate prin interfata seriala. Cu acest tip de transfer
integritatea datelor nu este verificata.
Job: Selectam jobul pentru transfer;
Date: Selectam datele pentru transfer;
Format: Formatul datelor; selectam Leica-GSIformat, sau un format
creat de utilizator cu "Format Manager".
TRIMITE: pornire transmisie.
Daca receptorul datelor este prea incet, datele pot fi pierdute. Cu acest
tip de transfer aparatul nu este informat de performantele receptorului.

FUNCTIA InfoSis

O alta functie a MENU-lui este functia InfoSis; cu aceasta functie se


afiseaza informatii utile, data si ora.
Bateria - nivelul ramas in baterie (in procente);
Temp. Instr. – temperatura interna a instrumentului;
Data – posibilitatea setarii datei;
Ora - posibilitatea setarii orei.

51
Exista 3 formate de afisare:
 DD.MM.YYYY
 MM.DD.YYYY
 YYYY.MM.DDT

DATA: Introducerea datei
TIME: Reglarea orei.
SW-Info: Softul instrumentului se compune din diferite pachete
software; In functie de pachetul soft, exista diverse versiuni:
Sistem O.S.: sistem de operare
Aplicatii SW: aplicatii, functii si meniu
Layout: mod de afisare
Instrument tip: TCR407
Numar de serie: xxxxxx

CONDITIILE DE UTILIZARE A STATIILOR TOTALE LEICA TC(R)407

Permise
 Masurarea unghiurilor verticale si orizontale;
 Masurarea distantelor;
 Inregistrarea masuratorilor;
 Calcul specific cu aplicatiile incluse;
 Vizualizarea axei verticale(cu raza laser de centrare).
Nepermise
 Utilizarea aparatului fara a consulta in prealabil manualul de utilizare;
 Folosirea in alte scopuri decat cele indicate;
 Dezactivarea masurilor de siguranta;
 Indepartarea notitelor si avertismentelor;
 Desfacerea instrumentului (surub miscare fina, etc.), doar daca este
special permis;
 Folosirea cu accesorii neaprobate de firma producatoare;
 Vizarea directa catre soare;

52
 Masuri de siguranta necorespunzatoare in zona de lucru;
Limite in utilizare
Potrivit pentru utilizare in mediul atmosferic obisnuit: nepotrivit in
mediile agresive sau explozive. Utilizarea pe timp ploios este permisa un
timp limitat.

DATE TEHNICE - STATIA TOTALA LEICA TC(R)407

Telescopul:
 Marire 30X
 Imagine dreapta
 Diametrul obiectivului 40mm
 Distanta minima de focusare 1.7m(5.6ft)
 Focusare fina
 Camp vizual 1030’(1.7gon)
 Camp visual la 100m 2.6m
Masurare unghiuri:
 Absoluta si continua
 Actualizare la fiecare 0.3sec
 Unitati selectabile
3600 sexagesimal, 400gon
3600 decimal, 6400 mil, V%, +
 Deviatia standard
TC(R)403 3”(1mgon)
TC(R)405 5”(1.5mgon)
TC(R)407 7”(2mgon)
 Rezolutia ecranului
Gon 0.0005
360d 0.0005
360s 1”
Mil 0.01

53
Precizia nivelelor:
 Nivela circulara 6’/2 mm
 Nivela electronica 20”/2 mm
Laserul de centrare:
 Localizare in axa verticala a aparatului;
 Acuratete deviatie de la verticala 1.5mm(2 sigma) la 1.5m
inaltimea instrumentului;
 Diametrul spotului laser 2.5mm/1.5m;
Compensator:
 Pe 2 axe, cu ulei
 Raza de actiune +4’ (0.07gon)
 Precizie
TC(R)407 2”(0.7mgon)
TC(R)405 1.5”(0.5mgon)
TC(R)403 1”(0.3mgon)
Tastatura:
 Inclinare 700
 Optional a doua tastatura
Ecranul:
 Se poate ilumina
 Se poate inclazi (temp. < -50C)
 LCD 280x160pixeli
 8 linii cu 31 caractere
Tipul ambazei:
 detasabila GDF111
 diametru: 5/8”
Dimensiuni:
 Instrument
Inaltime ( cu ambaza si maner):
ambaza GDF111 360 mm + 5 mm
latime 150 mm
lungime 145 mm

54
 Cutia 468x254x233 mm
Greutate : (cu baterie si ambaza)
 Cu ambaza GDF111 5,2 Kg
Inaltimea axei secundare:
 fara ambaza 196mm
 cu ambaza GDF111 240mm+5mm
Alimentare:
 Baterie GEB111 NiMh
 Voltaj 6V
 Capacitate 1800mAh
 Baterie GEB 121 NiMh
 Voltaj 6V
 Capacitate 3600mAh
 Alimentare externa
(prin cablu serial) daca este utilizet un cablu extern
voltajul trebuie intre 11.5V – 14V
Numarul de masuratori :
 GEB 111 aprox. 4000
 GEB 121 aprox. 9000
Interval termic:
 Stocare -400C la +700C
-400F la +1580F
 Operare -200C la +500C
-40F la +1220F
Corectii automate:
 Eroarea liniei de vizare
 Eroarea indexului vertical
 Curbura Pamantului
 Refractia
 Deviatiile de la verticala locului

55
Inregistrarea datelor:
 Interfata RS232
 Memorie interna
 Capacitate totala 576KB
~ 10000 blocuri de date
~ 16000 puncte fixe

Măsurări de distanţe(IR: infraroşu):


 Tip: infraroşu
 Lungimea de undă: 0.780m
 Sistemul de măsurare: sistem special de frecvenţă
(frecvenţă de bază: 100Mhz = 1.5m)
- Tip EDM: Coaxial
- Afişaj (ultima cifră): 1mm

Program de Precizie* Timp pe măsurătoare


măsurare EDM
IR Fine 2mm+2ppm <1s
IR Fast 5mm+2ppm <0.5s
Tracking 5mm+2ppm <0.3s
IR Tape 5mm+2ppm <0.5s

* Întreruperi ale razei, căldură excesivă şi obiecte în mişcare în calea


razei pot duce la abateri de la valorile specificate.

56
Distanţa maximă:
(măsurări normale si rapide)
Prisma 3 prisme reflector Banda Mini -
standard (GPH3) 360 60mmx prisma
60mm
1 1800m 2300m 800m 150m 800m
6000ft 7500ft 2600ft 500ft 2600ft
2 3000m 4500m 1500m 250m 1200m
12000ft 14700ft 5000ft 800ft 4000ft
3 3500m 5400m 2000m 250m 2000m
12000ft 17700ft 7000ft 800ft 7000ft

1) Pâclă puternică, vizibilitate 5Km sau lumină solară puternică, curenţi


de căldură puternici; efect de perdea;
2) Pâclă slabă, vizibilitate până la 20Km, fără efect de perdea;
3) Cer acoperit, fără pâclă, vizibilitate până la 40Km; fără efect de
perdea.

Măsurări de distanţe(RL:vizibil):
 Tip: laser vizibil
 Lungimea de undă a purtătoarei: 0.670μm
 sistem special de frecvenţă (frecvenţa de bază 100MHz = 1.5m)
 Tip EDM: coaxial
 Afişaj (ultima cifră): 1mm
 Dimensiunile spotului laser: aprox. 7x14/20m
aprox. 10x20mm/50m
Măsurări de distanţe(fara reflector):
 Gama de măsurare: 1.5m la 80m
(către placa 710333)
 Afişaj fără ambiguitate: până la 760m
 Constanta prismei (aditivă) +34.4mm

57
Distanţa maximă (fără reflector)
Condiţii atmosferice Fără reflector fără reflector
(ţintă albă)* (gri, albedo 0.25)
4 60m (200ft) 30m (100ft)
5 80m (260ft) 50m (160ft)
6 80m (160ft) 50m (160ft)
* grey Card de la Kodak utilizată la exponometru pentru lumina reflectată

4) Obiect în soare puternic, efect puternic de perdea;


5) Obiect la umbră sau cer acoperit;
6) Ziua, noapte şi amurg.

Program de măsurare Precizie** Timp de măsurare


EDM
Scurt 3mm+2ppm 3.0s +1s /10m>30m
Prisma 5mm+2ppm 2.5s
Urmărire 5mm+2ppm 1.0s +0.3s /10m>30m

** Întreruperi ale razei, efect puternic de perdea, obiecte în mişcare pe


traseul de măsurare pot duce la abateri de la preciziile specificate.

Măsurare de distanţe (cu reflector):


 Gama de măsurare: peste 1000m
 Afişare fără ambiguitate: până la 12 Km

58
Distanţa maximă (fără reflector)
Condiţii Prismă standard Trei prisme
atmosferice: (GRP1) (GPH3)
1 1500m (5000ft) 2000m (7000ft)
2 5000m (16000ft) 7000m (23000ft)
3 >5000m (16000ft) >9000m (30000ft)

1) Pâcla puternică, vizibilitate 5Km sau lumină solară puternică curenţi


de căldură puternici(efect de perdea);
2) Pâcla slabă, vizibilitate până la 20Km, fără efect de perdea;
3) Cer acoperit, fără pâclă, vizibilitate până la 40Km; fără efect de
perdea.

59