GIS Cap4 S11 Merged

Sisteme integrate GIS/GPS
Partea I – Particularitățile sistemelor informatice geografice (GIS)
Partea II – Georeferențierea
Partea III – Seturi de date geografice

Partea IV – Realizarea unei aplicaţii GIS
1
Capitolul 4.
Realizarea unei aplicaţii GIS
4.1. Tipuri de analize GIS
4.2. Etapele realizării unei aplicaţii GIS
4.3. Exemple de aplicaţii GIS

4.1.1. Selecţia obiectelor geografice

Selecția elementelor permite identificarea sau prelucrarea unui
submulțimi a elementelor geografice de pe hartă.

Procedura de selecție poate fi utilizată:
1.Pentru interogări ale datelor
De exemplu:
•Căte elemente din layer-ul Drumuri au 4 benzi?
•Care este aria totală ocupată de parcări într-o zonă urbană?
2.Pentru analiza datelor
De exemplu:
•Determinarea lungimii totale a liniilor de transport public
dintr-un oraș în diferite variante de dezvoltare a acestora.
3.Pentru editarea datelor.


Exemple de selecții pentru editarea datelor:
•Pentru modificarea geometriei
•Pentru editarea atributelor
Există mai multe moduri de aplicare a procedurii de selecție:
A.Selecție interactivă (cu ajutorul mouse-ului)
•Cu ajutorul instrumentului Select Feature
din bara de instrumente (în funcție de amplasarea pe

hartă)
A. Selecție interactivă (cu ajutorul mouse-ului)
•În tabela de atribute Attribute table

B. Selecție pe baza unei interogări (sau condiții definită în

funcție de atribute)
• Meniul Selection > Select By Attributes

4.1.2. Proceduri de analize spațiale

A. Extract tools
Procedurile de extragere permit obținerea unor seturi noi de
date sau tabele, doar cu elementele care îndeplinesc
anumite condiții spațiale sau în raport cu anumite atribute.
A1. Procedura ”Clip” (decupare) – permite obținerea unui

set nou de date pentru o anumită zonă de analiză definită
printr-un set de date.
A1. Procedura ”Clip”

Exemple:
• date de intrare cu
geomerie linie; zona
de selecție cu
geometrie poligon
• date de intrare cu
geometrie punct;
zona de selecție cu
geometrie poligon

A. Extract tools
A2. Procedura ”Split” (divizare) – permite obținerea unui

submulțimi de seturi nou de date în raport cu frontierele
date de elementele dintr-un set de date cu elemente cu
geometrie poligon.

B. Overlay tools
Procedurile de suprapunere permit obținerea unor seturi noi
de date prin aplicarea unor relații (intersecție, unire,
ștergere etc.) între două seturi de date de intrare.
B1. Procedura ”Identity” – determină intersecția

geometrică dintre un set de date de intrare și un set de date
care determină frontiera de identificare, adăugându-se
atributele acestuia din urmă.

B. Overlay tools
B2. Procedura ”Intersect” – permite obținerea unui set

nou de date cu elementele aflate în zona de intersecție
reprezentărilor geografice a două seturi de date.

B. Overlay tools
B3. Procedura ”Union” – permite obținerea unui set nou

de date cu elementele rezultate din unirea lor.

B. Overlay tools
B4. Procedura ”Erase” – permite obținerea unui set nou

de date prin eliminarea elementelor dintr-o zona delimitată
de un set de date (Erase Feature).
B. Overlay tools
B5. Procedura ”Spatial Join” – unește atributele din două

seturi de date pe baza relațiilor spațiale.

B. Overlay tools
B6. Procedura ” Symmetrical Difference” – elimină

elementele din zona care se suprapune în două seturi de
date.

C. Proximity tools
- permit obținerea unor seturi noi de date prin aplicarea

unor relații de apropiere sau vecinătate.
C. Proximity tools
C1. Procedura ”Buffer” – crează seturi de date cu

geometrie poligon cu delimitarea zonelor de proximitate în
jurul datelor de intrare.
C. Proximity tools
C2. Procedura ” Multiple Ring Buffer” – crează seturi de

date cu geometrie poligon cu delimitarea zonelor de
proximitate în jurul datelor de intrare pentru mai multe
intervale .
C. Proximity tools
C3. Procedura ” Create Thiessen Polygons” – determină

zona de proximitate pentru fiecare element din setul de date
de intrare.
Etapa 1 – Definirea obiectivelor
• definirea problemei care trebuie rezolvată;

• analiza modului de rezolvare a problemei în prezent;
• analiza modalităţii de rezolvare a problemei cu ajutorul GIS;
• stabilirea modului de prezentare a rezultatelor (rapoarte, hărţi,
hărţi tematice);
• identificarea utilizatorilor rezultatelor aplicaţiei (specialişti,
persoane din instituţii publice, persoane care nu sunt de
specialitate etc.);
• determinarea posibilităţii de a utiliza datele prelucrate şi în alte
scopuri.
Etapa 2 – Crearea bazelor de date
• Identificarea datelor geografice necesare pe baza cerinţelor

analizei
o Determinarea atributelor necesare;
o Delimitarea zonei care trebuie descrisă/analizată;
o Alegerea sistemului de coordonate geografice
• Colectarea şi introducerea datelor
o Digitizarea şi conversia datelor existente în alte formate;
o Verificarea datelor şi corectarea erorilor;
• Gestionarea bazelor de date:
o Verificarea sistemelor de coordonate pentru toate seturile
de date;
o Unirea layer-elor adiacente.
Etapa 3 – Analiza datelor

CollectionNetwork Model
Make Route
StreetNetwork Layer Route
Add Location
Network
Analyst
PaperContainer
Solve
PaperContainer
RouteLayer
Etapa 4 – Prezentarea rezultatelor

Rezultatele analizelor realizate trebuie prelucrate pentru
publicare şi prezentare, într-un mod cât mai clar şi
elocvent. Prezentarea rezultatelor se poate face cu ajutorul
rapoartelor, hărţilor şi graficelor.
4.3. Exemple de aplicaţii GIS
Sistemele geografice informatice pot fi utilizate în diferite domenii,

cum ar fi:
❑ administrare şi planificare urbană; de exemplu pot fi dezvoltate
baze de date geografice şi aplicaţii pentru:
▪ administrarea şi dezvoltarea zonelor urbane
funcţionale;
▪ evidenţa densităţii populaţiei pe zone urbane;
▪ evaluarea prețurilor terenurilor sau a taxelor și

impozitelor;
▪ modelarea scenariilor de
amenajare teritorială şi dezvoltare
urbană.
Aplicații ale sistemelor informatice
geografice:
❑ transporturi; de exemplu pot fi

dezvoltate baze de date geografice şi
aplicaţii pentru:
▪ Autorități pentru administrarea
drumurilor publice
– evidența stării drumurilor și a lucrărilor
de artă;
- gestiunea şi
planificarea lucrărilor
de întreţinere şi
reparaţii ale
infrastructurii;
Aplicații ale sistemelor informatice geografice:
❑ transporturi:
▪ Regii și operatori de transport

– planificarea traseelor liniilor de
transport.
❑ transporturi:
▪ Operatori logistici –
amplasarea depozitelor/
centrelor de servire pentru un
set de beneficiari
▪ Operatori de transport de
marfă– arondarea unităților
servite; identificarea celor mai
apropiate centre de
aprovizionare.
❑ transporturi:
▪ Operatori de transport/
Operatori logistici – stabilirea
rutelor de aprovizionare a
beneficiarilor; stabilirea liniilor de
transport.
❑ transporturi: aplicaţii online pentru informarea utilizatorilor unei
infrastructuri sau a unor servicii:
31
http://www.esri.ro/software/arcgis-online
❑ evaluarea efectelor asupra mediului.
http://www.cepstra.ro/zgomot-de-trafic-rutier/
http://www.esri.com/industries/transportation
http://www.esri.com/industries/transportation
Facultatea Transporturi Disciplina: Sisteme integrate GIS/GPS
Ingineria transporturilor și a traficului, anul II Lucrare de laborator Nr. 1
Introducere în ArcGIS
Cuprins
1. Prezentare generală a pachetelor de programe GIS
2. Începerea sesiunii de lucru
3. Funcțiile aplicației ArcCatalog
3.1. Conexiunea la surse de date
3.2. Instrumentele Zoom, Pan, Identify
4. Funcțiile aplicației ArcMap
4.1. Ordinea straturilor de reprezentare
4.2. Afișarea și reprezentarea datelor în ArcMap
4.3. Modul de lucru Layout View
1. Prezentare generală a pachetelor de programe ArcGIS

ArcGIS este un pachet de programe produs de ESRI1, care permite crearea, prelucrarea,
integrarea, analiza şi afişarea datelor geografice la diferite niveluri. În cadrul arhitecturii
ArcGIS (Fig. 1), utilizatorii pot accesa “clienţi ArcGIS” (ArcGIS for Desktop) sau “servere”
(ArcSDE, ArcGIS server and ArcIMS).
La lucrările de laborator se va lucra cu pachetul de programe ArcGIS for Desktop 10.1.
ArcGIS for Desktop include aplicaţiile ArcCatalog și ArcMap (fiecare aplicaţie
incluzând propriul modul ArcToolbox).
1
ESRI: Environmental Systems Research Institute, Inc., www.esri.com
dorinela.costescu@upb.ro
Fig. 1. Structura de bază a pachetelor de programe ArcGIS
2. Începerea sesiunii de lucru

Pentru deschiderea aplicaţiei ArcCatalog:
 Din meniul Start -> ArcGIS - ArcCatalog

Pentru deschiderea aplicaţiei ArcMap:
 Din meniul Start -> ArcGIS - ArcMap

Este recomandat să adăugați cele două aplicații în Takbar sau pe Desktop.
3. Funcțiile aplicației ArcCatalog

ArcCatalog este o aplicaţie pentru vizualizarea structurilor de directoare şi fişiere şi
organizarea datelor GIS. Arborele catalog din fereastra din stânga este pentru vizualizarea şi
organizarea structurilor de directoare şi fişiere. Obiectele selectate în stânga sunt afişate în
fereastra din partea dreaptă. Pentru a vizualiza mai multe informaţii referitoare la obiectele din
arborele Catalog, se utilizează butoanele Contents, Preview şi Description (prezentate detaliat
ulterior).
Aplicaţia ArcCatalog permite crearea de directoare, copierea, mutarea ștergerea fișierelor

(similar ca în Windows Explorer). În plus, permite:
▪ afișarea conținutului seturilor de date geografice,

▪ examinarea primară a datelor,
▪ crearea structurilor bazelor de date geografice,
▪ editarea meta-datelor (cu descrierea conținutului seturilor de date).
2
Lucrare de laborator nr. 1
Fig. 2. Aplicaţia ArcCatalog
ArcCatalog prezintă lista curentă a unităţilor şi directoarelor de pe calculator. Aplicaţia

lucrează similar ca Windows Explorer.
 In partiția pe care lucrați (D:\ sau E:\ sau C:\) creaţi un director (folder) nou cu numele
Lab GIS urmat de codul complet al subgrupei (Lab GIS 82 _ _ _), în care veți lucra pe
parcursul semestrului;
 în noul director creaţi trei directoare (folder-e)
• “Lucrare1” – în care veți lucra pentru prima lucrare
• ”Harti” – în care, pe durata semestrului, veti salva plansele realizate la laborator, ca
fisiere *.JPEG sau *.PDF
• ”Referate” - – în care, pe durata semestrului, veti salva referatele pe care va trebui să
le realizați la finalul lucrărilor de laborator și apoi să le încărcați pe platforma UPB E-
learning (curs.upb.ro).
Fig. 3. Structura de lucru în ArcCatalog
3
 Datele necesare pentru această lucrare de laborator le puteti descarca de pe platforma

UPB E-learning, disciplina 08-Transp-L-A2-S1: Sisteme integrate GIS/GPS (Seria D -
2020), https://curs.upb.ro/course/view.php?id=6560
• Laborator 1, din care descărcați arhiva Data_14.rar
 Dezarhivați Data_14.rar în structura de lucru pentru laborator, adică în

..\Lab GIS 82 _ _ _\Lucrare_1.
3.1. Conexiunea la datele sursă (directorul/spațiul de lucru)

ArcCatalog permite setarea căii surselor de date, asigurând accesul rapid la directorul în care
se lucrează şi la fişierele din acel director.
 În aplicația ArcCatalog, identificaţi butonul
Conect to folder din bara de sus. Clic pe acest buton și în fereastra care se deschide,
selectați succesiv
This Computer –> partitia pe care lucrati, apoi
Lab GIS 82 _ _ _ și
Lucrare_1
și OK.
Se creează astfel, în structura arborescentă din ArcCatalog, conexiunea către spațiul de
lucru pentru această lucrare.
 În structura arborescentă din ArcCatalog, ..\Lab GIS 82 _ _ _\Lucrare_1\
clic pe semnul ”+” din fața Data 14, pentru afișarea conținutului acestuia.
Parcurgeţi lista de fişiere și seturi de date; pentru fiecare fişier, selectaţi butoanele Content
şi Preview; observaţi tipurile fişierelor şi particularităţile fiecărui tip;
În arborele ArcCatalog (în coloana din stânga), ..\ Data 14\world_countries;
 Selectaţi butonul Preview şi din lista Preview din partea de jos a paginii, alegeţi opțiunea
Preview - Table. Este afişat conţinutul tabelei asociate setului de date world_countries.
Numărul total de înregistrări este afişat în partea de jos a ferestrei. Prin selectarea unui
câmp din tabelă şi clic-dreapta se pot selecta proceduri pentru sortarea valorilor, efectuarea
unei statistici simple sau setarea proprietăţilor câmpului respective (Freeze/Unfreeze).
3.2. Instrumentele Zoom, Pan şi Identity
4
ArcCatalog permite vizualizarea datelor geografice, identificarea informaţiilor detaliate

selectate din tabelele cu atribute şi crearea unor miniaturi (thumbnails) pentru seturile de date
geografice.
 În aplicația ArcCatalog, din directorul ..\Grupa82__\Lucrare_1\, selectaţi setul de date

world_lakes;
 Utilizați butonul Preview – Geography pentru afișarea reprezentării geografice a datelor
din această bază de date geografice;
Când este selectată opțiunea Preview – Geography, în aplicația ArcCatalog devine activ
meniul cu instrumente de bază ; identificaţi acest meniu;
dacă nu l-aţi găsit, îl puteţi activa din meniul View -> Toolbars -> Geography.
Primele două instrumente pot micşora sau mări scara la care este afișată imaginea.
Al treilea instrument (Pan) poate fi utilizat pentru deplasarea datelor afişate.
Butonul poate fi utilizat pentru interogarea datelor.
Ultimul buton din meniu, Thumbnails, creează icoane cu reprezentarea în miniatură a

datelor geografice, afişate în meniul Contents.
 Exersaţi utilizarea butoanelor Zoom in, Zoom out, Pan, Identify şi Thumbnails pe setul de
date world_lakes.
1) Care sunt diferenţele dintre seturile de date world_cities,

world_countries şi world_rivers?
2) Câte lacuri sunt reprezentate în setul de date world_lakes?
3) În setul de date world_lakes, care este lacul cu cea mai mare arie?
(Indicaţie: utilizaţi procedura Sort Descending)
4. Funcțiile aplicației ArcMap

ArcMap este aplicaţia principală pentru:
 Vizualizarea datelor sursă (geografice şi non-geografice) și modificarea reprezentărilor

geografice (organizarea layer-elor, simbolizare, etichetare);
 Editarea datelor;
 Analiza datelor şi afişarea rezultatelor;
 Prezentarea rezultatelor şi organizarea hărţilor pentru tipărire.
5
Pentru deschiderea unui fişier hartă în aplicaţia ArcMap , parcurgeți următorii pași:
 În ArcCatalog, în lista ..\Lab GIS 82 _ _ _\Lucrare_1, selectați cu dublu fişierul hartă

Base Map.mxd . Astfel, este deschis în aplicația ArcMap fișierul hartă
2
(Map Document) selectat , cu mai multe straturi (layer-e).
 Salvaţi fişierul hartă (File – Save as…) în directorul ..\Lab GIS 82 _ _ _\Lucrare_1 cu
numele Harta1_nume_student.mxd
Aplicația ArcMap este organizată în două ferestre:
(1) Table of Contents (TOC), în care este afișat ”cuprinsul” hărții, adică lista de layer-e din
care este formată harta și modul în care sunt organizate aceste layer-e și
(2) Fereastra pentru afișarea datelor geografice sau a conținutului hărții.
Într-un fişier hartă pot fi adăugate şi eliminate seturi de date ca layer-e, fără a fi afectate bazele
de date geografice din care sunt preluate acele date. Eliminarea unui layer din ArcMap nu
însemnă ştergerea setului de date.
Caracteristicile de bază ale aplicaţiei ArcMap sunt următoarele:
 În ArcMap se lucrează cu fișiere hartă (Map Document), cu extensia *.mxd.

 Într-un fişier hartă în ArcMap, seturile de date sunt organizate în Data frames. Fiecare
Data frame poate conține straturi (sau layer-e) cu date din seturi de date în diferite formate:
shapefiles, grids, coverages sau geodatabase. Pentru asigurarea reprezentării corecte a
tuturor layer-elor incluse într-un Data frame, acestea trebuie să fie definite în acelaşi
sistem de coordonate. Dacă unul din seturile de date nu are sistem de coordonate definit,
atunci apare un mesaj de avertizare şi este utilizat sistemul de coordonate al primului set
încărcat.
 În ArcMap fiecare nivel de reprezentare sau layer include date dintr-o anumită categorie
de elemente geografice, memorate într-un set de date (de exemplu, layer-ele din
Harta1_***.mxd provin din seturile de date analizate anterior în ArcCatalog);
 ArcMap include bara de instrument Zoom in, Zoom out, Pan, Select Elements şi Identify,
similare cu cele din ArcCatalog;
 ArcMap are două opţiuni de afişare: Data View şi Layout View (se pot selecta în partea
de jos a ferestrei din dreapta, figura 3, sau din meniul View).
2
Sursa hărții și a datelor utilizate: Rodrigue J. P., GEOG 60 - Introduction to Geographic Information Systems,
Hofstra University, New York, U.S.A, https://people.hofstra.edu/jean-paul_rodrigue/course_introgis.html
Accesat: aprilie 2016
6
 Data View este modul de lucru care permite vizualizarea, interogarea şi prelucrarea
datelor, în timp ce Layout View este modul de lucru pentru prelucrarea hărții pentru
tipărire.
Layout View
Data View
Fig. 3. Aplicaţia ArcMap
4.1. Organizarea datelor în ArcMap

Obținerea reprezentării geografice a unei zone geografice în aplicația ArcMap se realizează
prin suprapunerea mai multor straturi cu categorii de elemente geografice sau layer-e. Layer-
ele sunt grupate sau organizate în Data frames (elementele cu simbolul cu planșe galbene
suprapuse).
Fereastra Table Of Contents (TOC) din ArcMap conţine lista data frame-urilor și layer-elor în
ordinea în care ele au fost adăugate.
Un Date frame reprezintă elementul de bază dintr-un fisier hartă. În orice fișier hartă există
minim un Data frame. Dacă re realizează o aplicație mai complexă, atunci într-un fişier hartă
pot fi create mai multe Data frame-uri. Fiecare Data frame poate conţine seturi de date care se
referă la un proiect, la o arie sau la un anumit subiect.
De exemplu, în harta deschisă, datele sunt organizate în trei data frame-uri: World Map, World
Population și World Hydrography.
La crearea unui fișier hartă în aplicația ArcMap este creat implicit un Data frame numit Layers
(layer implicit/default).
7
În fereastra Table Of Contents, pentru fiecare Data frame este afișată lista layer-elor în ordinea
în care ele sunt afișate. Pentru afișarea corectă și completă a datelor, este important ca layer-
ele să fie ordonate în funcție de caracteristicile lor.
4) Câte layer-e sunt incluse în Data frame-ul World Map?
 În Table Of Contents, selectați layer-ul 30x30 Grid și trageți-l pe prima poziție în data
frame-ul World Map. Ce observați?
 Rearanjați layer-ele în ordinea potrivită.
 Selectați check box-ul layer-ului Capital Cities. Observaţi ce se întâmplă.
4.2. Afișarea și reprezentarea datelor în ArcMap

În modul de lucru Data View se poate lucra la un moment dat doar cu un Data Frame. Pentru
afișarea datelor dintr-un Data Frame (şi setarea lui ca Data Frame curent), se utilizează
opţiunea Activate din meniul deschis prin clic dreapta pe numele Data Frame-ului respectiv.
 În Table Of Contents, clic dreapta pe numele data frame-ului World Population și din
lista deschisă selectați opțiunea Activate. În fereastra din dreapta a aplicației ArcMap va
fi afișat conținutul layer-elor din acest data frame.
 Observați:
• conținutul reprezentării geografice corespunzătoare data frame-ului World
Population,
• lista layer-elor
• modul în care sunt reprezentate și simbolizate elementele din fiecare layer (în TOC și
pe hartă);
• modul în care pot fi reprezentate simbolurile pentru elementele cu geometrie tip punct;
• modul în care sunt reprezentate simbolurile pentru elementele cu geometrie tip poligon;
 Repetați procedura pentru data frame-ul World Hydrography.
Tabele cu atribute
Una dintre principalele particularități ale sistemelor informatice geografice este aceea că, în
cele mai multe cazuri, datelor geografice le sunt asociate tabele cu atribute care permit
detalierea reprezentărilor geografice, realizarea hărților tematice, realizarea analizelor. Ca și în
aplicația ArcCatalog, în aplicația ArcMap pot fi afișate tabelele cu atribute asociate seturilor
de date geografice.
 Selectați ca data frame curent World Population;
8
 Din lista layer-elor din World Population, clic dreapta pe numele layer-ul Countries și
din lista deschisă selectați opțiunea Open Attribute Table;
 Pentru a afla cele mai populate țări din lume, utilizați câmpul POP_2007 și procedura Sort
Descending (prin clic dreapta pe numele câmpului);
 Selectați înregistrarea cu cea mai mare populație prin clic pe butonul gri (fig. 4) din stânga
de pe prima linie din tabelă (înregistrarea selectată va fi colorată în turcoaz);
Fig. 4. Selecția unei înregistrări din tabele cu atribute în aplicaţia ArcMap
 Observați modul în care este selectat pe reprezentarea geografică elementul corespunzător

înregistrării selectate;
 Anulați selecția cu instrumentul Clear Selected Feature din bara de instrumente a

aplicației ArcMap sau din meniul Selection din meniul principal.
Modificarea simbolizării
În Table Of Contents, sub numele fiecărui layer sunt reprezentate simbolurile corespunzătoare
tipurilor de date conținute de layer. Aceste simboluri permit interpretarea reprezentării
geografice.
Elementele dintr-un layer pot fi reprezentate cu un singur tip de simbol sau cu simboluri
diferențiate prin culori, model sau dimensiuni, în funcție de caracteristicile datelor.
5) Dați exemplul unui layer reprezentat cu un singur tip de simbol.
6) Dați exemplul unui layer reprezentat cu simboluri diferențiate prin

gama de culori. Ce caracteristică (corespunzătoare unui câmp din tabela
de atribute) este utilizată pentru a obține simbolizare diferențiată?
7) Dați exemplul unui layer reprezentat cu simboluri diferențiate prin

dimensiuni și culori. Ce tip de geometrie este asociată reprezentării
9
elementelor din layer/set de date? Ce caracteristică (corespunzătoare unui

câmp din tabela de atribute) este utilizată pentru a obține simbolizare
diferențiată?
În continuare se vor modifica simbolurile pentru layer-ele Countries și 30x30 Grid.
 Selectați ca data frame curent World Map;

 Utilizați dublu clic pe simbolul (dreptunghiul) de sub numele layer-ului Countries pentru
deschiderea ferestrei pentru modificarea simbolului (Fig. 5);
Fig. 5. Fereastra pentru modificarea tipului de simbol utilizat pentru toate elementele dintr-un layer
 Pentru reprezentarea poligoanelor corespunzătoare țărilor din layer-ul Countries,

modificați cum doriți culoarea de fundal și linia de contur utilizând opțiunile Fill Color,
Outline Width și Outline Color (Fig. 5) din fereastra Symbol Selector;
 Salvați harta.
4.3. Modul de lucru Layout View

Dacă în modul de lucru Data View se poate lucra la un moment dat doar cu un Data Frame, în
schimb toate Data frame-urile sunt vizibile în modul de lucru Layout View, unde pot fi
organizate pentru tipărire.
Modul de lucru Layout View permite organizarea data frame-urilor pentru tipărire şi adăugarea
unor elemente grafice suplimentare (titlu, scară, legendă, chenar, alte comentarii etc).
10 
 Selectaţi View -> Layout View din meniul principal al aplicației ArcMap sau de la icoana
Layout View din partea de jos a fereastrei cu reprezentarea hărții;
 Din meniul File - Page and Print Setup, selectați opţiunile de pagină/tipărire: A4,
Landscape;
 Prin dublu clic pe titlul fiecărui data frame, modificați-le și scrieți un titlul corespunzător
în română;
 Din meniul Insert selectaţi opţiunea Title și introduceți un titlu corespunzător pentru
întreaga planșă;
 Din meniul Insert selectaţi opţiunea Text și introduceți în partea de jos a planșei o casetă
cu text în care editați numele, grupa și data.
 Din meniul File utilizaţi opţiunea Export Map pentru a salva harta prelucrată într-un fişier
JPEG (*.jpg), în directorul ..\Lab GIS 82___\Harti, cu numele
Harta1_nume_student.
8) Care sunt caracteristicile modurilor de lucru Data View şi Layout view?

Când se lucrează în Data View şi când în Layout View?
 Salvaţi fişierul hartă: FILE -> SAVE;

 Închideţi aplicaţiile ArcCatalog şi ArcMap.
Pentru punctajul la aceată lucrare:
Încărcați fișierul Harta1_nume_student.jpg pe platforma UPB E-learning, disciplina

08-Transp-L-A2-S1: Sisteme integrate GIS/GPS (Seria D - 2020),
https://curs.upb.ro/course/view.php?id=6560
la tema Grupa 82 _ _ _ Lucrare 1
Informaţii suplimentare despre aplicaţiile ArcCatalog şi ArcMap:

ArcGIS Desktop – ArcMap – Get started
 https://desktop.arcgis.com/en/arcmap/latest/get-started/introduction/a-quick-tour-of-arccatalog.htm
 https://desktop.arcgis.com/en/arcmap/latest/get-started/introduction/a-quick-tour-of-arcmap.htm
 https://desktop.arcgis.com/en/arcmap/latest/get-started/introduction/arcgis-tutorials.htm
11 
Facultatea de Transporturi Disciplina: Sisteme integrate GIS/GPS
Realizarea și prelucrarea hărților în

ArcMap
Cuprins
1. Hărţi în ArcMap
2. Pregătirea datelor
3. Utilizarea seturilor de date ca layer-e în ArcMap
4. Simbolizarea entităților geografice
5. Etichetarea entităților geografice
6. Fişiere layer (*.lyr)
7. Tabele cu atribute
8. Instrumente ArcMap
9. Proceduri pentru selecţia entităților geografice
10. Realizarea unei planşe cu reprezentarea rețelei de străzi
În aplicația ArcMap se lucrează cu fișiere hartă (MapDocument, cu extensia *.mxd), prin care
se realizează organizarea şi afişarea datelor în GIS. Hărţile GIS, ca şi hărţile tradiționale (pe
hârtie) pot conţine mai multe tipuri de date. În cadrul unei hărţi digitale, datele sunt organizate
pe straturi tematice de reprezentare (layer-e), reprezentate suprapus. Pentru fiecare layer se
stabilește modul în care entitățile geografice sunt reprezentate.
Aplicațiile din lucrarea anterioară (lucrarea de laborator nr. 1) s-au realizat pe baza unui fișier
hartă deja existent (BaseMap.mxd). În această lucrare de laborator, se va porni de la un fișier
hartă nou (Blank Map), se vor adăuga layer-e, se vor simboliza și eticheta elementele din aceste
layer-e pentru a obține o hartă.
1. Creaţi un director “Lucrare2” în directorul Lab GIS 82 _ _ _, creat în prima şedinţă
de laborator;
2. Datele necesare pentru această lucrare de laborator le puteti descarca de pe platforma
UPB E-learning, disciplina 08-Transp-L-A2-S1: Sisteme integrate GIS/GPS
(Seria D - 2020), https://curs.upb.ro/course/view.php?id=6560
Laborator 2, din care descărcați arhiva Bucuresti_5k
3. Dezarhivați Bucuresti_5k.rar în structura de lucru pentru laborator, adică în
..\Lab GIS 82 _ _ _\Lucrare2.
4. Deschideţi aplicaţia ArcCatalog;
5. Creaţi o conexiune pentru calea ..\Lab GIS 82 _ _ _\Lucrare2
6. Deschideţi directorul Bucuresti_5k și vizualizați/analizați datele din seturile de date
din acesta;
7. Deschideţi aplicaţia ArcMap – opţiunea A new empty map.

În lucrarea anterioară s-a lucrat cu o hartă în care toate layer-ele erau deja încărcate, organizate
şi simbolizate. În această lucrare, se va începe cu un fişier hartă nou, în care se vor adăuga
succesiv layer-e şi se vor simboliza pentru a obţine o reprezentare sugestivă a ariei orașului
București.
Fereastra aplicației ArcMap este împărțită în două părți (Fig. 1):
i. Table of contents (TOC), care va include lista Data Frame-urilor și a layer-elor incluse
în aceste;
ii. Fereastra pentru afișarea datelor, în modul de lucru Data View (Fig. 1, pct. 2) sau Layout
View (Fig. 1, pct. 3).
4
1
23
2
Singurul element care apare într-un fișier hartă gol este un Data frame, cu numele predefinit
Layers (Fig. 1, pct. 3). Un Data frame reprezintă entitatea (”cadrul”) dintr-un fișier hartă în
care sunt grupate şi reprezentate suprapus mai multe layer-e.
 Selectaţi butonul - Add Data… din bara de sus a aplicaţiei ArcMap; este deschisă o
fereastră în care apare structura de directoare şi fişiere;
 Selectați directorul ..\Lab GIS 82 _ _ _\Lucrare2\Bucuresti_5k\ și apoi selectaţi fişierul
StatiiCFR şi butonul Add. Numele layer-ului apare în fereastra din stânga (Table of
contents) împreună cu un simbol, care indică faptul că pe acest nivel de reprezentare sunt
incluse elemente de tip punct. În fereastra din dreapta sunt reprezentate pozițiile
elementelor geografice corespunzătoare stațiilor;
 Adăugați apoi layer-ul Statii_metrou din ..\Lab GIS 82 _ _ _\Lucrare2\Bucuresti_5k.
Layer-ele se pot adăuga şi direct din ArcCatalog, prin „drag and drop”:
 Dimensionaţi ferestrele aplicaţiilor ArcCatalog şi ArcMap astfel încât ambele să fie

vizibile pe ecran;
 În ArcCatalog trebuie să fie afișată structura
..\Lab GIS 82 _ _ _\Lucrare2\ Bucuresti_5k;
 Selectaţi setul de date Drumuri şi deplasați-l în ArcMap; adăugați în același mod setul de
date Limita_Sectoare;
 Salvaţi fişierul hartă: clic FILE - SAVE AS:
selectaţi calea ..\Lab GIS 82 _ _ _\Lucrare2\ şi
salvaţi harta cu numele Harta2_nume_student.mxd.
Simbolul care apare sub numele fiecărui layer reprezintă tipul de geometrie utilizat pentru
reprezentarea elementelor geografice încărcate/memorate în setul de date respectiv (simbol
punctiform pentru entități tip punct, simbol segment de dreaptă pentru entități tip linie, simbol
dreptunghi pentru entități de tip poligon). Culoarea şi forma simbolurilor sunt reprezentate
iniţial conform setărilor implicite din ArcMap. Ele se pot modifica de utilizator, pentru a
obține hărți ușor de interpretat.
În general, în Data Frame se reprezintă mai întâi layer-ele tip punct, apoi cele tip linie şi apoi
cele poligon, pentru a fi asigurată afişarea tuturor entităților.
 Redenumiţi Data Frame-ul Layers cu numele Bucuresti; numele Data frame-ului poate
fi schimbat astfel:
• Clic de două ori pe nume şi modificat sau
3
• Clic dreapta pe nume, selectată opţiunea Properties - butonul General şi modificat

numele în caseta Name box.
1) Câte layer-e sunt încărcate în Harta2_....mxd?
2) Cum se numeşte layer-ul care conţine entități de tip linie?
Fereastra Table of Contents din ArcMap conţine lista layer-elor în ordinea în care ele au fost
adăugate şi în ordinea în care ele sunt afişate.
Schimbarea ordinii layer-elor este permisă dacă în Table of Contents este selectată opțiunea
List by Drawing Order (Fig. 1, pct. 4). Opțiunea List by Source (Fig. 1, pct. 4) permite
identificarea setului de date care conține datele reprezentate în layer-e: în aplicațiile viitoare,
utilizați această opțiune pentru a verifica dacă datele cu care lucrați sunt cele
corespunzătoare, adică cele din directorul grupei.
3) În ce ordine trebuie reprezentate layer-ele din Harta2_....mxd?
4. Simbolizarea entităților geografice în ArcMap

Pentru a obţine o reprezentare a hărţii care să indice caracteristicile entităților geografice se pot
selecta diferite seturi de simboluri.
 Modificaţi simbolizarea entităților din layer-ul Statii_metrou: din fereastra deschisă prin
dublu clic pe simbolul afişat sub numele layer-ului, selectaţi simbolul pătrat, pentru care
setaţi culoarea galbenă şi dimensiunea 8.00;
 Modificaţi simbolizarea entităților din layer-ul StatiiCFR prin dublu clic pe simbolul
afişat sub numele layer-ului; selectaţi butonul şi verificaţi dacă
este bifată categoria „Public signs”; dacă nu este, bifaţi această categorie; din fereastra
actualizată cu simboluri, alegeți simbolul „Rail Transportation”.
Simbolizarea entităților dintr-un layer se poate realiza diferenţiat în funcţie de categoriile care
sunt definite pentru acele entități şi care sunt înregistrate în tabela asociată. În continuare, se
vor atribui simboluri entităților din layer-ul Drumuri, în funcţie de categoriile acestora:
 Clic dreapta pe numele layer-ului; selectaţi opţiunea Properties;

 Selectaţi butonul Symbology; din lista din stânga selectaţi Categories/Unique values
(simbolizare în funcţie de categorii, după valori unice);
 Verificaţi ca în fereastra Value_Field să fie selectat câmpul tipul1;
4
 Debifaţi check box-ul pentru <all other values> şi selectaţi butonul din partea de jos
„Add_All_Values”;
 În fereastra din dreapta va fi completată lista valorilor distincte pentru câmpul tipul1 din
tabela asociată layer-ului Drumuri;
 Selectaţi succesiv simbolurile pentru tipurile:
o „Autostrada”, „Bulevard”, „Piata”, „Sosea” şi „Sosea modernizata” şi atribuiţi-le
simbolul Major Road, culoarea roşie (fără modificarea dimensiunii simbolului);
o „Strada” şi „Drum” şi atribuiţi-le simbolul Arterial Street, culoarea gri 50% (fără
modificarea dimensiunii simbolului);
o „Pasaj” – simbol cu linie punctată (Dashed 4:4), culoarea gri 40%;
o „Pasaj pietonal” – simbol cu linie dublă (Double Plain), culoarea gri 40%;
o „Alee”, „Intrare”, „Intrare`” și „Intravilan” – simbolul Residential Street, culoarea gri
20%;
o „Alee parc” – simbolul Residential Street, culoarea gri 10%.
 Selectaţi butoanele Apply şi apoi OK; salvaţi harta.

Etichetarea entităților constă în afişarea unor atribute (nume, valori) pe hartă:
 Clic dreapta pe numele layer-ului Drumuri şi selectaţi Properties – butonul Labels;

 În fereastra deschisă bifaţi opţiunea „Label features in this layer” şi în câmpul Label Field
alegeţi „denumire”;
 Utilizaţi instrumentul Zoom in pentru a obţine reprezentarea zonei centrale a oraşului şi
observaţi etichetarea străzilor.

În GIS se utilizează termenul de layer pentru un nivel de reprezentare într-o hartă, dar și pentru
o categorie de fișiere (Layer file, cu extensia *.lyr). Fişierele tip layer pot fi create în ArcMap
prin salvarea informaţiilor setate pentru reprezentarea unui set de date. Aceste fișiere pot
memora modul în care au fost simbolizate şi etichetate elementele unui set de date şi pot fi
adăugate ulterior în orice altă hartă (fără să fie necesară reluarea procedurilor de simbolizare,
cum este cazul, de exemplu, când un layer în hartă este adăugat cu date dintr-un set de date tip
shapefile).
 Clic dreapta pe numele layer-ului Drumuri și selectaţi opţiunea Save As a Layer File ...;
salvaţi fişierul layer în directorul ..\Lab GIS 82 _ _ _\Lucrare2\ Bucuresti_5k.
5
6) Ce diferenţe observaţi în ArcCatalog între fişierele Drumuri.shp şi

Drumuri.lyr?
Fiecare strat de reprezentare (layer) este încărcat împreună cu tabela de atribute asociate
entităților geografice. Pentru deschiderea tabelei de atribute asociate layer-ului
Limita_Sectoare:
 Clic dreapta pe numele layer-ului şi selectaţi opţiunea Open Attribute Table. Tabela
deschisă (Fig. 2) conţine informaţii despre entitățile reprezentate în acest layer. Fiecare
înregistrare memorează atributele pentru un anumit element geografic;
Fig. 2. Tabela de atribute din setul de date Limita_Sectoare
 Prin selectarea butonului gri din partea stângă a unei înregistrări (Fig. 3), aceasta este
selectată (linia este colorată cu bleu); de asemenea, pe reprezentarea geografică apare
selectat obiectul căruia îi corespunde înregistratea.
4) Câte entități geografice sunt în layer-ul Limita_Sectoare?
5) Care este sectorul cu cea mai mică arie? Identificați localizarea pe hartă a
sectorului cu cea mai mică arie.
6
Datele afişate în ArcMap pot fi afișate/vizualizate în diferite moduri. Bara de instrumente
ArcMap (Fig. 3) conţine instrumentele cele mai des utilizate, care permit analiza hărţii şi
obţinerea informaţiilor legate de entități geografice.
1 2 3 4 5
Fig. 3. Bara de instrumente a aplicației ArcMap
Pentru vizualizarea/analiza detaliilor dintr-o zonă se utilizează instrumentul Zoom in (Fig. 3,

pct.1). Pentru identificarea unui obiect din zona detaliată, se poate utiliza instrumentul Identify
Feature (Fig. 3, pct. 5), prin acţionarea căruia se deschide o fereastră cu lista atributelor
elementului.
Pentru redimensionarea rapidă a reprezentării geografice și încadrarea ei în fereastra de afişare,

se utilizează instrumental Full extent (Fig. 3, pct. 2). În general, prin selectarea acestui buton
se obţin scări cu valori nerotunjite (de exemplu, 1:8240 sau 1:19634). Dacă se doreşte afişarea
hărţii la o anumită scară (de exemplu, 1:10000 sau 1:250000), aceasta se poate selecta sau tasta
direct în fereastra din bara de instrumente a aplicaţiei .
Instrumentul Select Feature (Fig. 3, pct.3) permite selectarea elementelor geografice în funcție
de amplasarea lor, iar Clear selected feature (Fig. 3, pct.4) permite anularea selecțiilor
existente.
 Dacă mai este selectat un sector, anulați selecția cu instrumentul Clear selected
feature.
9. Proceduri pentru selecţia elementelor geografice

Pentru prelucrarea sau analiza unor entități care îndeplinesc un criteriu, acestea pot fi selectate
prin mai multe metode.
Selectarea elementelor în raport cu amplasarea (pe reprezentarea

geografică)
Instrumentul de selecţie 'Select Feature' din meniul principal (Fig. 3, pct.3) al aplicației
ArcMap permite selectarea unei sau mai multor entități localizate într-o anumită zonă. Pentru
selectarea mai multor entități, cu instrumentul Select Feature se trasează (cu butonul stâng al
mouse-ului apăsat) un dreptunghi în fereastra cu reprezentarea geografică, în zona de interes;
toate entitățile care sunt incluse în acel dreptunghi vor fi selectate.
7
 Pentru selectarea statiilor de metrou amplasate în zona centrală a orașului:

• Clic dreapta pe numele layer-ului Statii_metrou și din lista deschisă selectați
opțiunile Selection – Make This The Only Selectable Layer (această opțiune va
permite selecția doar din acest layer);
• Selectaţi instrumentul de selecţie 'Select Feature'; pe reprezentarea geografică,
marcați (cu butonul stâng al mouse-ului apăsat) un dreptunghi în zona centrală a
orașului; toate entitățile (în acest caz punctele corespunzătoare stațiilor de metrou)
care sunt incluse în acel dreptunghi vor fi selectate.
• Verificaţi în tabelă înregistrările selectate.
7) Câte stații de metrou se află în zona delimitată?
Selectarea elementelor pe baza unui criteriu

Pentru selectarea entităților care îndeplinesc o anumită condiţie (sau aparțin unei categorii) se
utilizează opţiunea Select By Attributes din meniul Selection. De exemplu, se doreşte selecţia
tuturor bulevardelor din layer-ul Drumuri. Informaţia referitoare la categoria unei străzi se
găseşte în câmpul "tipul1".
 Anulaţi toate selecţiile anterioare din meniul Selection -> Clear Selected Features (sau
prin utilizarea instrumentului Clear Selected Features din bara de instrumente);
 Din meniul Selection, alegeţi opţiunea Select By Attributes; se deschide o fereastră de
dialog în care se poate defini condiţia de selecţie;
 Selectaţi layer-ul Drumuri (layer-ul în care se face selecţia) şi Method - 'Create a New
Selection';
 Din lista câmpurilor definite pentru layer-ul Drumuri, selectaţi prin dublu clic câmpul
tipul1; apoi selectaţi sau tastaţi operatorul ”=” şi selectaţi butonul Get Unique Values; din
lista atributelor afişate, selectaţi prin dublu clic atributul „Bulevard”, astfel încât să apară
condiţia " tipul1" = 'Bulevard' (Fig. 4);
 Clic APPLY și OK pentru crearea interogării; toate entitățile care îndeplinesc această
condiţie sunt marcate ca selectate;
 Clic dreapta pe numele layer-ului Drumuri şi selectaţi Open Attribute Table. Observaţi în
tabela de atribute selecţia entităților care îndeplinesc condiția definită.
8
Fig. 4. Fereastra pentru definirea criteriului de selecție
8) Câte elemente din layer-ul Drumuri sunt bulevarde?
Recapitularea procedurilor ArcMap
o Simbolizați sectoarele în funcție de aria lor;
o Etichetați sectoarele cu numele lor, cu font Arial, 18, gri închis;
o Creați un fișier tip layer cu simbolizarea și etichetarea realizate pentru setul de

date Limita_sectoare;
o În aplicația ArcCatalog, observaţi diferențele între Limita_sectoare.shp şi

Limita_sectoare.lyr.
9

 Modificați simbolurile pentru elementele din layer-ul Limita_sectoare, astfel încât să fie
reprezentate doar frontierele sectoarelor:
• clic dreapta pe numele layer-ului și selectaţi Properties – Symbology; în fereastra
dechisă, alegeți Features/Single symbol;
• dublu clic pe simbolul afișat și selectați următoarele proprietăți: Fill Color – No
color; Outline With – 2.50, Outline Color – gri 80%;
 În Table of Contents, mutați layer-ul Drumuri pe ultima poziție;
 Etichetați stațiile de cale ferată cu numele lor, cu font Arial 10, bold, italic, albastru închis;
 Etichetați stațiile de metrou cu numele lor, cu font Arial 9, gri închis;
 Anulați etichetarea drumurilor (prin debifarea opțiunii Label Features);
 Utilizaţi modul de lucru Layout View pentru realizarea unei planșe cu reprezentarea ariei
orașului București:
• Setaţi opţiunile pentru pagină/tipărire din meniul FILE - PAGE SETUP: A4,
Portret;
• Din meniul Insert, selectaţi opţiunea Title pentru introducerea
titlului ”Reprezentarea rețelei de străzi din București”.
• Utilizați opțiunile din meniul Insert pentru adăugarea legendei, scării și simbolului
pentru indicarea nordului;
• Adăugați în partea de jos a planșei o fereastră în care scrieți numele, grupa și data;
• Dimensionați și organizați toate entitățile grafice pentru a fi lizibile și pentru a
avea un aspect agreabil (la notarea lucrării se va ține seama de aspectul imaginii);
• Din meniul File, utilizaţi opţiunea Export Map pentru a salva harta prelucrată într-
un fişier tip *.JPG (păstrați numele fișierului hartă), în directorul
..\Lab GIS 82 _ _ _\Harti.
10 
Temă
Pentru obținerea notei la această lucrare de laborator,
• realizați un referat redactat în MS Word

• salvat cu numele Referat 2_nume_student.doc în directorul
..\Lab GIS 82 _ _ _\Referate
conform următorului model:

Nume: Grupa:
Referat – lucrarea de laborator nr. 2 Data:
Realizarea hărților în ArcMap
1. Rezumat (minim 150 cuvinte)

 Prezentați scopul lucrării, datele inițiale utilizate, tipurile de fișiere create/obținute.
 Observație: Selectați limba română pentru redactarea întregului text din referat.
2. Simbolizarea și etichetarea entităților geografice

 Descrieți modul cum pot fi simbolizate elementele geografice dintr-un layer diferențiat, în
funcție de categoria lui sau de alt atribut.
 Explicați ce reprezintă etichetarea elementelor geografice. Specificați meniul/meniurile și
opțiunile utilizate pentru etichetare.
3. Crearea fișierelor layer (*.lyr)

 Explicați particularitățile unui fișier tip layer (*.lyr) și descrieți cum poate fi obținut un astfel
de fișier.
4. Realizarea unei planșe în ArcMap

 Explicați când se lucrează în ArcMap în modul de lucru Layout View.
 Exemplificați utilizarea modului de lucru Layout View inserând în continuare fișierul *.JPG
cu reprezentarea orașului București, obținută la finalul lucrării de lab. nr. 2.
ATENȚIE! Nu se punctează referatele în care se regăsesc fragmente de text copiate

din alte fișiere!!! Realizați referatul individual!
 Încărcați fișierul cu referatul pe care îl realizați pe platforma
(Seria D - 2020), https://curs.upb.ro/course/view.php?id=6560 în
Grupa_82__ Referat L2
11 
Realizarea și prelucrarea hărților în

ArcMap
Cuprins
4. Simbolizarea entităților geografice
9. Proceduri pentru selecţia entităților geografice
În aplicația ArcMap se lucrează cu fișiere hartă (MapDocument, cu extensia *.mxd), prin care
se realizează organizarea şi afişarea datelor în GIS. Hărţile GIS, ca şi hărţile tradiționale (pe
hârtie) pot conţine mai multe tipuri de date. În cadrul unei hărţi digitale, datele sunt organizate
pe straturi tematice de reprezentare (layer-e), reprezentate suprapus. Pentru fiecare layer se
stabilește modul în care entitățile geografice sunt reprezentate.
Aplicațiile din lucrarea anterioară (lucrarea de laborator nr. 1) s-au realizat pe baza unui fișier
hartă deja existent (BaseMap.mxd). În această lucrare de laborator, se va porni de la un fișier
hartă nou (Blank Map), se vor adăuga layer-e, se vor simboliza și eticheta elementele din aceste
layer-e pentru a obține o hartă.
1. Creaţi un director “Lucrare2” în directorul Lab GIS 82 _ _ _, creat în prima şedinţă
de laborator;
2. Datele necesare pentru această lucrare de laborator le puteti descarca de pe platforma
(Seria D - 2020), https://curs.upb.ro/course/view.php?id=6560
Laborator 2, din care descărcați arhiva Bucuresti_5k
3. Dezarhivați Bucuresti_5k.rar în structura de lucru pentru laborator, adică în
4. Deschideţi aplicaţia ArcCatalog;
5. Creaţi o conexiune pentru calea ..\Lab GIS 82 _ _ _\Lucrare2
6. Deschideţi directorul Bucuresti_5k și vizualizați/analizați datele din seturile de date
din acesta;
7. Deschideţi aplicaţia ArcMap – opţiunea A new empty map.

În lucrarea anterioară s-a lucrat cu o hartă în care toate layer-ele erau deja încărcate, organizate
şi simbolizate. În această lucrare, se va începe cu un fişier hartă nou, în care se vor adăuga
succesiv layer-e şi se vor simboliza pentru a obţine o reprezentare sugestivă a ariei orașului
București.
Fereastra aplicației ArcMap este împărțită în două părți (Fig. 1):
i. Table of contents (TOC), care va include lista Data Frame-urilor și a layer-elor incluse
în aceste;
ii. Fereastra pentru afișarea datelor, în modul de lucru Data View (Fig. 1, pct. 2) sau Layout
View (Fig. 1, pct. 3).
4
1
23
2
Singurul element care apare într-un fișier hartă gol este un Data frame, cu numele predefinit
Layers (Fig. 1, pct. 3). Un Data frame reprezintă entitatea (”cadrul”) dintr-un fișier hartă în
care sunt grupate şi reprezentate suprapus mai multe layer-e.
 Selectaţi butonul - Add Data… din bara de sus a aplicaţiei ArcMap; este deschisă o
fereastră în care apare structura de directoare şi fişiere;
 Selectați directorul ..\Lab GIS 82 _ _ _\Lucrare2\Bucuresti_5k\ și apoi selectaţi fişierul
StatiiCFR şi butonul Add. Numele layer-ului apare în fereastra din stânga (Table of
contents) împreună cu un simbol, care indică faptul că pe acest nivel de reprezentare sunt
incluse elemente de tip punct. În fereastra din dreapta sunt reprezentate pozițiile
elementelor geografice corespunzătoare stațiilor;
 Adăugați apoi layer-ul Statii_metrou din ..\Lab GIS 82 _ _ _\Lucrare2\Bucuresti_5k.
Layer-ele se pot adăuga şi direct din ArcCatalog, prin „drag and drop”:
 Dimensionaţi ferestrele aplicaţiilor ArcCatalog şi ArcMap astfel încât ambele să fie

vizibile pe ecran;
 În ArcCatalog trebuie să fie afișată structura
..\Lab GIS 82 _ _ _\Lucrare2\ Bucuresti_5k;
 Selectaţi setul de date Drumuri şi deplasați-l în ArcMap; adăugați în același mod setul de
date Limita_Sectoare;
 Salvaţi fişierul hartă: clic FILE - SAVE AS:
selectaţi calea ..\Lab GIS 82 _ _ _\Lucrare2\ şi
salvaţi harta cu numele Harta2_nume_student.mxd.
Simbolul care apare sub numele fiecărui layer reprezintă tipul de geometrie utilizat pentru
reprezentarea elementelor geografice încărcate/memorate în setul de date respectiv (simbol
punctiform pentru entități tip punct, simbol segment de dreaptă pentru entități tip linie, simbol
dreptunghi pentru entități de tip poligon). Culoarea şi forma simbolurilor sunt reprezentate
iniţial conform setărilor implicite din ArcMap. Ele se pot modifica de utilizator, pentru a
obține hărți ușor de interpretat.
În general, în Data Frame se reprezintă mai întâi layer-ele tip punct, apoi cele tip linie şi apoi
cele poligon, pentru a fi asigurată afişarea tuturor entităților.
 Redenumiţi Data Frame-ul Layers cu numele Bucuresti; numele Data frame-ului poate
fi schimbat astfel:
• Clic de două ori pe nume şi modificat sau
3
• Clic dreapta pe nume, selectată opţiunea Properties - butonul General şi modificat

numele în caseta Name box.
1) Câte layer-e sunt încărcate în Harta2_....mxd?
2) Cum se numeşte layer-ul care conţine entități de tip linie?
Fereastra Table of Contents din ArcMap conţine lista layer-elor în ordinea în care ele au fost
adăugate şi în ordinea în care ele sunt afişate.
Schimbarea ordinii layer-elor este permisă dacă în Table of Contents este selectată opțiunea
List by Drawing Order (Fig. 1, pct. 4). Opțiunea List by Source (Fig. 1, pct. 4) permite
identificarea setului de date care conține datele reprezentate în layer-e: în aplicațiile viitoare,
utilizați această opțiune pentru a verifica dacă datele cu care lucrați sunt cele
corespunzătoare, adică cele din directorul grupei.
3) În ce ordine trebuie reprezentate layer-ele din Harta2_....mxd?
4. Simbolizarea entităților geografice în ArcMap

Pentru a obţine o reprezentare a hărţii care să indice caracteristicile entităților geografice se pot
selecta diferite seturi de simboluri.
 Modificaţi simbolizarea entităților din layer-ul Statii_metrou: din fereastra deschisă prin
dublu clic pe simbolul afişat sub numele layer-ului, selectaţi simbolul pătrat, pentru care
setaţi culoarea galbenă şi dimensiunea 8.00;
 Modificaţi simbolizarea entităților din layer-ul StatiiCFR prin dublu clic pe simbolul
afişat sub numele layer-ului; selectaţi butonul şi verificaţi dacă
este bifată categoria „Public signs”; dacă nu este, bifaţi această categorie; din fereastra
actualizată cu simboluri, alegeți simbolul „Rail Transportation”.
Simbolizarea entităților dintr-un layer se poate realiza diferenţiat în funcţie de categoriile care
sunt definite pentru acele entități şi care sunt înregistrate în tabela asociată. În continuare, se
vor atribui simboluri entităților din layer-ul Drumuri, în funcţie de categoriile acestora:
 Clic dreapta pe numele layer-ului; selectaţi opţiunea Properties;

 Selectaţi butonul Symbology; din lista din stânga selectaţi Categories/Unique values
(simbolizare în funcţie de categorii, după valori unice);
 Verificaţi ca în fereastra Value_Field să fie selectat câmpul tipul1;
4
 Debifaţi check box-ul pentru <all other values> şi selectaţi butonul din partea de jos
„Add_All_Values”;
 În fereastra din dreapta va fi completată lista valorilor distincte pentru câmpul tipul1 din
tabela asociată layer-ului Drumuri;
 Selectaţi succesiv simbolurile pentru tipurile:
o „Autostrada”, „Bulevard”, „Piata”, „Sosea” şi „Sosea modernizata” şi atribuiţi-le
simbolul Major Road, culoarea roşie (fără modificarea dimensiunii simbolului);
o „Strada” şi „Drum” şi atribuiţi-le simbolul Arterial Street, culoarea gri 50% (fără
modificarea dimensiunii simbolului);
o „Pasaj” – simbol cu linie punctată (Dashed 4:4), culoarea gri 40%;
o „Pasaj pietonal” – simbol cu linie dublă (Double Plain), culoarea gri 40%;
o „Alee”, „Intrare”, „Intrare`” și „Intravilan” – simbolul Residential Street, culoarea gri
20%;
o „Alee parc” – simbolul Residential Street, culoarea gri 10%.
 Selectaţi butoanele Apply şi apoi OK; salvaţi harta.

Etichetarea entităților constă în afişarea unor atribute (nume, valori) pe hartă:
 Clic dreapta pe numele layer-ului Drumuri şi selectaţi Properties – butonul Labels;

 În fereastra deschisă bifaţi opţiunea „Label features in this layer” şi în câmpul Label Field
alegeţi „denumire”;
 Utilizaţi instrumentul Zoom in pentru a obţine reprezentarea zonei centrale a oraşului şi
observaţi etichetarea străzilor.

În GIS se utilizează termenul de layer pentru un nivel de reprezentare într-o hartă, dar și pentru
o categorie de fișiere (Layer file, cu extensia *.lyr). Fişierele tip layer pot fi create în ArcMap
prin salvarea informaţiilor setate pentru reprezentarea unui set de date. Aceste fișiere pot
memora modul în care au fost simbolizate şi etichetate elementele unui set de date şi pot fi
adăugate ulterior în orice altă hartă (fără să fie necesară reluarea procedurilor de simbolizare,
cum este cazul, de exemplu, când un layer în hartă este adăugat cu date dintr-un set de date tip
shapefile).
 Clic dreapta pe numele layer-ului Drumuri și selectaţi opţiunea Save As a Layer File ...;
salvaţi fişierul layer în directorul ..\Lab GIS 82 _ _ _\Lucrare2\ Bucuresti_5k.
5
6) Ce diferenţe observaţi în ArcCatalog între fişierele Drumuri.shp şi

Drumuri.lyr?
Fiecare strat de reprezentare (layer) este încărcat împreună cu tabela de atribute asociate
entităților geografice. Pentru deschiderea tabelei de atribute asociate layer-ului
Limita_Sectoare:
 Clic dreapta pe numele layer-ului şi selectaţi opţiunea Open Attribute Table. Tabela
deschisă (Fig. 2) conţine informaţii despre entitățile reprezentate în acest layer. Fiecare
înregistrare memorează atributele pentru un anumit element geografic;
Fig. 2. Tabela de atribute din setul de date Limita_Sectoare
 Prin selectarea butonului gri din partea stângă a unei înregistrări (Fig. 3), aceasta este
selectată (linia este colorată cu bleu); de asemenea, pe reprezentarea geografică apare
selectat obiectul căruia îi corespunde înregistratea.
4) Câte entități geografice sunt în layer-ul Limita_Sectoare?
5) Care este sectorul cu cea mai mică arie? Identificați localizarea pe hartă a
sectorului cu cea mai mică arie.
6
Datele afişate în ArcMap pot fi afișate/vizualizate în diferite moduri. Bara de instrumente
ArcMap (Fig. 3) conţine instrumentele cele mai des utilizate, care permit analiza hărţii şi
obţinerea informaţiilor legate de entități geografice.
1 2 3 4 5
Fig. 3. Bara de instrumente a aplicației ArcMap
Pentru vizualizarea/analiza detaliilor dintr-o zonă se utilizează instrumentul Zoom in (Fig. 3,

pct.1). Pentru identificarea unui obiect din zona detaliată, se poate utiliza instrumentul Identify
Feature (Fig. 3, pct. 5), prin acţionarea căruia se deschide o fereastră cu lista atributelor
elementului.
Pentru redimensionarea rapidă a reprezentării geografice și încadrarea ei în fereastra de afişare,

se utilizează instrumental Full extent (Fig. 3, pct. 2). În general, prin selectarea acestui buton
se obţin scări cu valori nerotunjite (de exemplu, 1:8240 sau 1:19634). Dacă se doreşte afişarea
hărţii la o anumită scară (de exemplu, 1:10000 sau 1:250000), aceasta se poate selecta sau tasta
direct în fereastra din bara de instrumente a aplicaţiei .
Instrumentul Select Feature (Fig. 3, pct.3) permite selectarea elementelor geografice în funcție
de amplasarea lor, iar Clear selected feature (Fig. 3, pct.4) permite anularea selecțiilor
existente.
 Dacă mai este selectat un sector, anulați selecția cu instrumentul Clear selected
feature.
9. Proceduri pentru selecţia elementelor geografice

Pentru prelucrarea sau analiza unor entități care îndeplinesc un criteriu, acestea pot fi selectate
prin mai multe metode.
Selectarea elementelor în raport cu amplasarea (pe reprezentarea

geografică)
Instrumentul de selecţie 'Select Feature' din meniul principal (Fig. 3, pct.3) al aplicației
ArcMap permite selectarea unei sau mai multor entități localizate într-o anumită zonă. Pentru
selectarea mai multor entități, cu instrumentul Select Feature se trasează (cu butonul stâng al
mouse-ului apăsat) un dreptunghi în fereastra cu reprezentarea geografică, în zona de interes;
toate entitățile care sunt incluse în acel dreptunghi vor fi selectate.
7
 Pentru selectarea statiilor de metrou amplasate în zona centrală a orașului:

• Clic dreapta pe numele layer-ului Statii_metrou și din lista deschisă selectați
opțiunile Selection – Make This The Only Selectable Layer (această opțiune va
permite selecția doar din acest layer);
• Selectaţi instrumentul de selecţie 'Select Feature'; pe reprezentarea geografică,
marcați (cu butonul stâng al mouse-ului apăsat) un dreptunghi în zona centrală a
orașului; toate entitățile (în acest caz punctele corespunzătoare stațiilor de metrou)
care sunt incluse în acel dreptunghi vor fi selectate.
• Verificaţi în tabelă înregistrările selectate.
7) Câte stații de metrou se află în zona delimitată?
Selectarea elementelor pe baza unui criteriu

Pentru selectarea entităților care îndeplinesc o anumită condiţie (sau aparțin unei categorii) se
utilizează opţiunea Select By Attributes din meniul Selection. De exemplu, se doreşte selecţia
tuturor bulevardelor din layer-ul Drumuri. Informaţia referitoare la categoria unei străzi se
găseşte în câmpul "tipul1".
 Anulaţi toate selecţiile anterioare din meniul Selection -> Clear Selected Features (sau
prin utilizarea instrumentului Clear Selected Features din bara de instrumente);
 Din meniul Selection, alegeţi opţiunea Select By Attributes; se deschide o fereastră de
dialog în care se poate defini condiţia de selecţie;
 Selectaţi layer-ul Drumuri (layer-ul în care se face selecţia) şi Method - 'Create a New
Selection';
 Din lista câmpurilor definite pentru layer-ul Drumuri, selectaţi prin dublu clic câmpul
tipul1; apoi selectaţi sau tastaţi operatorul ”=” şi selectaţi butonul Get Unique Values; din
lista atributelor afişate, selectaţi prin dublu clic atributul „Bulevard”, astfel încât să apară
condiţia " tipul1" = 'Bulevard' (Fig. 4);
 Clic APPLY și OK pentru crearea interogării; toate entitățile care îndeplinesc această
condiţie sunt marcate ca selectate;
 Clic dreapta pe numele layer-ului Drumuri şi selectaţi Open Attribute Table. Observaţi în
tabela de atribute selecţia entităților care îndeplinesc condiția definită.
8
Fig. 4. Fereastra pentru definirea criteriului de selecție
8) Câte elemente din layer-ul Drumuri sunt bulevarde?
Recapitularea procedurilor ArcMap
o Simbolizați sectoarele în funcție de aria lor;
o Etichetați sectoarele cu numele lor, cu font Arial, 18, gri închis;
o Creați un fișier tip layer cu simbolizarea și etichetarea realizate pentru setul de

date Limita_sectoare;
o În aplicația ArcCatalog, observaţi diferențele între Limita_sectoare.shp şi

Limita_sectoare.lyr.
9

 Modificați simbolurile pentru elementele din layer-ul Limita_sectoare, astfel încât să fie
reprezentate doar frontierele sectoarelor:
• clic dreapta pe numele layer-ului și selectaţi Properties – Symbology; în fereastra
dechisă, alegeți Features/Single symbol;
• dublu clic pe simbolul afișat și selectați următoarele proprietăți: Fill Color – No
color; Outline With – 2.50, Outline Color – gri 80%;
 În Table of Contents, mutați layer-ul Drumuri pe ultima poziție;
 Etichetați stațiile de cale ferată cu numele lor, cu font Arial 10, bold, italic, albastru închis;
 Etichetați stațiile de metrou cu numele lor, cu font Arial 9, gri închis;
 Anulați etichetarea drumurilor (prin debifarea opțiunii Label Features);
 Utilizaţi modul de lucru Layout View pentru realizarea unei planșe cu reprezentarea ariei
orașului București:
• Setaţi opţiunile pentru pagină/tipărire din meniul FILE - PAGE SETUP: A4,
Portret;
• Din meniul Insert, selectaţi opţiunea Title pentru introducerea
titlului ”Reprezentarea rețelei de străzi din București”.
• Utilizați opțiunile din meniul Insert pentru adăugarea legendei, scării și simbolului
pentru indicarea nordului;
• Adăugați în partea de jos a planșei o fereastră în care scrieți numele, grupa și data;
• Dimensionați și organizați toate entitățile grafice pentru a fi lizibile și pentru a
avea un aspect agreabil (la notarea lucrării se va ține seama de aspectul imaginii);
• Din meniul File, utilizaţi opţiunea Export Map pentru a salva harta prelucrată într-
un fişier tip *.JPG (păstrați numele fișierului hartă), în directorul
..\Lab GIS 82 _ _ _\Harti.
10 
Temă


Nume: Grupa:
Realizarea hărților în ArcMap
1. Rezumat (minim 150 cuvinte)

 Prezentați scopul lucrării, datele inițiale utilizate, tipurile de fișiere create/obținute.
 Observație: Selectați limba română pentru redactarea întregului text din referat.
2. Simbolizarea și etichetarea entităților geografice

 Descrieți modul cum pot fi simbolizate elementele geografice dintr-un layer diferențiat, în
funcție de categoria lui sau de alt atribut.
 Explicați ce reprezintă etichetarea elementelor geografice. Specificați meniul/meniurile și
opțiunile utilizate pentru etichetare.
3. Crearea fișierelor layer (*.lyr)

 Explicați particularitățile unui fișier tip layer (*.lyr) și descrieți cum poate fi obținut un astfel
de fișier.
4. Realizarea unei planșe în ArcMap

 Explicați când se lucrează în ArcMap în modul de lucru Layout View.
 Exemplificați utilizarea modului de lucru Layout View inserând în continuare fișierul *.JPG
cu reprezentarea orașului București, obținută la finalul lucrării de lab. nr. 2.
ATENȚIE! Nu se punctează referatele în care se regăsesc fragmente de text copiate

din alte fișiere!!! Realizați referatul individual!
11 
Departamentul Transporturi, trafic şi logistică Lucrare de laborator Nr. 4
Sisteme de coordonate geografice,

sisteme de proiecţie
Cuprins
1. Introducere
2. Proprietăţile unui Data Frame
3. Transformarea sistemului de coordonate
• Obținerea datelor inițiale
• Utilizarea procedurii pentru transformarea sistemului de coordonate
• Compararea reprezentărilor geografice în sisteme de coordonate geografice
diferite
1. Introducere
Reprezentarea spaţiului geografic real în aplicaţiile GIS necesită descrierea datelor în raport
cu poziţia lor corectă de pe suprafaţa globului terestru. Indiferent dacă globul terestru este
aproximat cu o sferă sau cu un elipsoid de revoluție, pentru reprezentarea spaţiului geografic
terestru tridimensional sunt necesare transformări pentru obţinerea hărţilor bidimensionale
(Fig. 1). Ansamblul metodelor matematice prin care se realizează aceste transformări se
numesc sisteme de proiecţie cartografică.
Fig. 1. Reprezentarea datelor geografice pe un plan

În continuare, sunt prezentate câteva particularităţi ale proiecţiei cilindrice transversale

Universal Transverse Mercator (U.T.M.) şi lista sistemelor de proiecţie utilizate pentru
realizarea hărţilor pentru teritorii din România.
În proiecţia cilindrică transversală, suprafaţa elipsoidului care aproximează globul terestru se

împarte în zone (fuse) limitate de meridiane la diferenţă de 60 longitudine (fig. 2). Fiecare fus
este proiectat pe un cilindru tagent la elipsoid în planul meridianului axial. Axa longitudinală
a cilindrului se află în planul ecuatorial. Două dintre cele mai utilizate proiecţii cilindrice
transversale sunt proiecţia Gauss-Krüger şi proiecţia Universal Transverse Mercator (U.T.M)
(fig. 3).
Ecuator
Fuse de 60 Meridian axial
Fig. 2. Sistemul de proiecţie cilindrică transversală
Fig. 3. Împărţirea pe zone în proiecţia U.T.M.
În figura 4 sunt detaliate zonele proiecției U.T.M. pentru teritoriul Europei. În această
proiecţie, se utilizează zonele 34 şi 35 pentru reprezentarea teritoriilor din România.
2
Fig. 4. Împărţirea Europei pe zone de proiecţie U.T.M.
În tabelul 1. sunt prezentate sistemele de proiecţie utilizate în România şi caracteristicile

acestor proiecţii.
Tab. 1. Sisteme de coordonate utilizate pentru reprezentarea zonelor de pe teritoriul

României
Sistem Elipsoid Datum Unităţi Origine – Origine – Estul Nordul

de de longitudine latitudine fals fals
proiecţie măsură grade grade metri metri
Gauss, Krassovsky Dl. metri 21 0 (4)500000 0
Zona Piscului
34N
Gauss, Krassovsky Dl. metri 27 0 (5)500000 0
Zona Piscului
35N
UTM, WGS84 WGS84 metri 21 0 500000 0
Zona
34N
UTM, WGS84 WGS84 metri 27 0 500000 0
Zona
35N
Stereo 70 Krassovsky Dl. metri 25 46 500000 500000
Piscului
ETRS891 GRS80 ETRS89 metri 0 52 4321000 3210000
1
European Terrestrial Reference System 1989 (ETRS89) – Sistemul de Referinţă Terestru European,
aplicat din 2009 statelor din Uniunea Europeană
3
Aplicațiile realizate în această lucrare au ca obiective:
 prezentarea modului în care poate fi aplicat un sistem de coordonate geografice layer-elor

incluse într-un Data Frame şi
 înțelegerea procedurii de transformare a sistemului de coordonate/proiecție în care sunt
reprezentate seturile de date geografice.
2. Proprietăţile unui Data Frame

În continuare, se va examina reprezentarea unei hărți în două sisteme de proiecţie.
 Deschideţi aplicaţia ArcCatalog şi, în directorul Lab GIS 82 _ _ _, creat în prima şedinţă
de laborator, creaţi un nou director Lucrare4;
 Deschideți aplicația ArcMap;
 În fereastra ArcMap – Getting Started selectați din lista din stânga: New Map –
Templates - Traditional Layouts – World şi apoi din dreapta selectaţi Europe (sau din
meniul File – New și apoi din fereastra New Document selectați din lista din stânga: New
Map – Templates - Traditional Layouts – World şi apoi din dreapta selectaţi Europe);
 Pentru harta deschisă, selectați modul de lucru Data View (din meniul View sau de la
icoana Data View din partea de jos a fereastrei cu harta);
 Salvaţi fișierul harta în directorul Lucrare4, cu numele
Harta4A_nume_student.mxd.
1) Câte Data Frame-uri conţine fişierul hartă Harta4A_---.mxd?

2) Ce tipuri de date sunt reprezentate în layer-ele din fişierul hartă
Harta4A_---.mxd?
 Clic dreapta pe numele Data Frame-ului şi alegeţi Properties.

 Clic pe butonul Coordinate System; sunt afişate informaţii referitoare la sistemul de
coordonate în care sunt reprezentate layer-ele din hartă. În acest meniu, se pot schimba
parametrii sistemului de proiecţie.
3a) Care este sistemul de coordonate geografice aplicat pentru

această hartă?
4
3b) Care este sistemul de proiecţie utilizat pentru

reprezentarea acestei hărţi?
 Clic dreapta pe numele layer-ului Other Continents și alegeți opțiunea Zoom to Layer;
 Observați modul în care este reprezentată suprafața terestă în proiecția Robinson;
 Reveniți la reprezentarea zonei Europei (cu Zoom in sau cu instrumentul Go Back to

Previous Extent din bara cu instrumente a aplicației ArcMap).
Sistemul de coordonate geografice este diferit de sistemul de proiecţie! Prin sistemul de

coordonate geografice (GCS – Geographic Coordinate System) se stabilesc originea şi axele
în raport cu care se determină coordonatele rectangulare ale punctelor, elipsoidul de referinţă
utilizat pentru calculul coordonatelor şi datum-ul. Prin sistemul de proiecţie se stabilesc
metodele prin care punctele de pe suprafaţa terestră sunt reprezentate pe o suprafaţă plană.
 Selectarea unui alt sistem de proiecţie se realizează din fereastra Data Frame Properties
– Coordinate System;
 Alegeţi Projected Coordinate Systems -> Continental -> Europe -> Europe Lambert
Conformal Conic și OK;
 Observaţi modificările reprezentării geografice;
 Clic dreapta pe numele layer-ului Other Continents și alegeți opțiunea Zoom to Layer.
4a) Ce formă are suprafața terestră în proiecția Europe Lambert

Conformal Conic?
4b) Ce formă au meridianele în acestă proiecție? Dar paralelele?
5) De ce proiecția conică nu este potrivită pentru reprezentarea ariei

întregului glob terestru?
 Reveniți la reprezentarea zonei Europei (cu Zoom in sau cu instrumentul Go Back to

Previous Extent);
 Salvați fișierul hartă și închideți aplicația ArcMap.
3. Transformarea sistemelor de proiecție
5
Știind că globul terestru se aproximează cu un elipsoid de revoluție și, în unele cazuri, cu o

sferă, orice proiecție a suprafeței terestre aplicată pentru a obține o reprezentare geografică
bidimensională și pentru a obține coordonatele punctelor conduce la deformații mai mari sau
mai mici (în funcție de aria reprezentată, de tipul de proiecție utilizat). Deseori, datele obținute
în GIS trebuie utilizate în alte sisteme de coordonate decât în cel în care au fost create (sau
obținute).
În aplicația anterioară s-a modificat reprezentarea geografică în alt sistem de proiecție, fără
însă a modifica seturile de date geografice din care provin layer-ele incluse în hartă. Există
cazuri când este necesară obținerea unor noi seturi de date în care reprezentările geografice să
fie memorate în alte sisteme de coordonate sau proiecție decât cele în care au fost obținute
inițial. Pentru realizarea acestui lucru, se utilizează procedurile pentru transformarea
sistemelor de coordonate geografice sau pentru aplicarea unui sistem de proiecție.
În continuare, se va utiliza o procedură pentru transformarea seturilor de datelor obținute în

sistemul de coordonate WGS 1984 (WGS – World Geodetic System) în sistemul de proiecție
Stereo 70.
 Proiecția Stereografică 1970 reprezintă proiecția cartografică specifică României. Aceasta

a fost adoptată în anul 1973 și a înlocuit vechea proiecție Gauss-Kruger.
 Proiecția Stereografică 1970 este o proiecție azimutală perspectivă stereografică oblică
conformă, cu planul de proiecţie secant. Acest sistem de proiecţie s-a adoptat având la
baza elementele elipsoidului Krassovsky (1940).
3.1. Obținerea datelor inițiale

Laborator 4, din care descărcați arhiva basemap
 Dezarhivați basemap.rar în structura de lucru pentru laborator, adică în
 În ..\Lab GIS 82 _ _ _\Lucrare4, creaţi două noi directoare cu numele:
• WGS_84, respectiv
• Stereo_70;
 Deschideți aplicația ArcMap și adăugaţi, ca layer în hartă, setul de date country
din ..\Lab GIS 82 _ _ _\Lucrare4\basemap.
6
6) În ce sistem de coordonate geografice este reprezentat setul de date

country?
7) Care este atributul din setul de date country care poate fi utilizat
într-o condiție pentru selectarea poligonului corespunzător
frontierei României?
 Selectați poligonul corespunzător frontierei României (cu procedura Selection – Select by

Attributes...);
 Salvați elementul selectat într-un nou set de date (cu opțiunea Data – Export Data), în
format shapefile, în directorul ..\ Lab GIS 82 _ _ _\Lucrare4\ WGS_84, cu numele
Romania; adăugați noul set de date în fișierul hartă;
 Adăugaţi, ca layer în hartă, setul de date prov1 din directorul ..\ Lab GIS 82 _ _
__\Lucrare4\basemap;
 În setul de date prov1, selectați elementele corespunzătoare județelor din România;
 Salvați elementele selectate într-un nou set de date, în format shapefile, în
directorul ..\ Lab GIS 82 _ _ _\Lucrare4\ WGS_84, cu numele Judete; adăugați
noul set de date în fișierul hartă;
 Adăugaţi, ca layer în hartă, setul de date cities din directorul ..\ Lab GIS 82 _ _
_\Lucrare4\basemap;
 În setul de date cities, selectați elementele corespunzătoare orașelor din România;
 Salvați elementele selectate într-un nou set de date, în format shapefile, în
directorul ..\ Lab GIS 82 _ _ _\Lucrare4\ WGS_84, cu numele Orase; adăugați
noul set de date în fișierul hartă;
 Pentru a obține doar reprezentarea elementelor geografice din România, eliminați din
hartă layer-ele sursă country, prov1 și cities (prin clic dreapta pe numele fiecărui layer
și opțiunea Remove);
 Pentru o reprezentare adecvată pe ecran a elementelor geografice din România, utilizați
instrumentul Full Extent sau clic dreapta pe numele layer-ului Romania și selectați
opțiunea Zoom to Layer;
 Etichetați orașele cu denumirile lor (cu Arial, 8, roșu) și simbolizați-le în funcție de tipul
lor (utilizând atributul TYPE) cu cercuri roșii cu dimensiunile:
• 14 pentru Large City,
• 10 pentru Medium City și
• 8 pentru Small City
 Etichetați județele cu denumirile lor (cu Arial, 10, bold, gri) și modificați-le simbolul cu
opțiunile: Fill Color – No Color; Outline Width – 2; Outline color - gri;
 Modificați simbolul pentru frontiera României (layer-ul Romania) cu opțiunile: Fill
Color – No Color; Outline Width – 4; Outline color - galben;
7
 Salvaţi fișierul harta în directorul Lucrare4, cu numele

Harta4B_nume_student.mxd;
 Închideți aplicația ArcMap.
3.2. Utilizarea procedurii pentru transformarea sistemului de coordonate
Pentru transformarea seturilor de date dintr-un sistem de proiecție în altul, sau dintr-un
sistem de coordonate într-un sistem de proiecție, din setul de proceduri ArcToolbox
disponibile în aplicația ArcCatalog, din subsetul Data and Management Tools, se utilizează
procedura Projection and Transformations .
În această aplicație, fiind necesar să se aplice transformarea pentru date vectoriale, se va utiliza
opțiunea Feature și opțiunea Batch Project - pentru a putea
aplica transformarea mai multor seturi de date cu aceiași parametri (în cazul acesta, trei seturi
de date: Romania, Judete și Orase). Pentru aplicarea transformării unui singur set de date
vectoriale, se utilizează opțiunile Feature – Project.
 În aplicația ArcCatalog, din bara de sus selectați ArcToolbox pentru deschiderea

listei cu proceduri suplimentare;
 În structura arborescentă din ArcToolbox, selectați Data Management Tools –
Projections and Transformations – Feature – Batch Project; se va deschide o fereastră
(fig. 4.5) în care trebuie specificate opțiunile procedurii de transformare a sistemului de
coordonate pentru un pachet2 de seturi de date vectoriale;
2
3
Fig. 4.5. Meniul procedurii de transformare a sistemului de coordonate geografice

pentru mai multe seturi de date vectoriale
 În fereastra Batch Project, completați opțiunile pentru aplicarea transformării în

proiecție Stereo 1970 a seturilor de date Romania, Judete și Orase (fig. 4.5):
2
batch (en.) = lot, pachet
8
1 - selectați seturile de date cărora li se aplica transformarea:

..\ Lab GIS 82 _ _ _\Lucrare_4\ WGS_84\Romania
..\ Lab GIS 82 _ _ _\Lucrare_4\ WGS_84\Judete
..\ Lab GIS 82 _ _ _\Lucrare_4\ WGS_84\Orase
2 - selectați ..\Grupa82_ _ _\Lucrare_4\ Stereo_70 (directorul în care se

vor salva noile seturi de date, după aplicarea sistemului de
coordonate/proiecție dorit);
3 - selectați sistemul de coordonate/proiecție pentru care se aplică

transformarea: Projected Coordinate System – National Grids – Europe –
Stereo 1970.
 După completarea opțiunilor în fereastra Batch Project, selectați butonul OK și așteptați
mesajul de încheiere a procedurii de transformare a sistemului

de coordonate (procedura durează destul de mult deoarece calculele sunt complexe și
extrem de laborioase);
 Deschideți directorul ..\ Lab GIS 82 _ _ _\Lucrare_4\Stereo_70 și vizualizați
reprezentările geografice din cele noi trei seturi de date;
 Verificați sistemul de proiecție al noilor seturi de date (clic dreapta pe numele setului de
date și alegeți opțiunea Properties – XY Coordinate System);
 Închideți fereastra ArcToolbox;

 Din directorul Lucrare_4, deschideți fișierul harta realizat anterior:
Harta4B_nume_student.mxd.
3.3. Compararea reprezentărilor geografice în sisteme de coordonate

geografice diferite
Într-un fişier hartă în ArcMap, layer-ele sunt organizate în Data Frame-uri. Fiecare Data
Frame poate conține straturi (sau layer-e) cu reprezentări din seturi de date memorate în
diferite formate: shapefiles, grids (raster), coverages sau geodatabase. Pentru asigurarea
reprezentării corecte a tuturor layer-elor incluse într-un Data Frame, acestea trebuie să fie
definite în acelaşi sistem de coordonate. Dacă unul din seturile de date nu are sistem de
coordonate definit, atunci apare un mesaj de avertizare şi este utilizat sistemul de coordonate
al primului set de date adăugat în hartă.
La deschiderea aplicației ArcMap, este creat implicit un Data Frame numit Layers. Un Date
frame conţine seturi de date care se referă la un proiect, la o arie sau la un anumit subiect.
Într-un fişier hartă pot fi create mai multe Data Frame-uri. Dacă într-un fișier hartă este
9
necesar să se lucreze cu date în diferite sisteme de coordonate, atunci pentru fiecare sistem de
coordonate trebuie creat un Data Frame. Pot fi însă create mai multe Data Frame-uri chiar
dacă datele au același sistem de coordonate, dar este necesar să se detalieze anumite zone sau
să se creeze mai multe hărți tematice.
Toate Data Frame-urile incluse într-un fișier hartă sunt vizibile în modul de lucru Layout
View, unde pot fi organizate pentru tipărire. În modul de lucru Data View se poate lucra la un
moment dat doar cu un Data Frame. Pentru afișarea unui Data Frame în modul de lucru
Data View, se utilizează opţiunea Activate din meniul deschis prin clic dreapta pe numele
Data Frame-ului respectiv.
În continuare, în fișierul hartă se va crea un nou Data Frame în care se vor adăuga seturile de
date create în proiecție Stereo 70. Ambele Data Frame-uri se vor organiza pe o planșă pentru
compararea reprezentărilor României în sistem de coordonate WGS 84 și în sistem de
proiecție Stereo 70.
 În fișierul Harta4B_nume_student.mxd, redenumiți Data Frame-ul ”Layers” cu

numele ”WGS84”;
 Creați un nou Data Frame din meniul Insert – Data Frame;
 Adăugați în noul Data Frame, din ..\ Lab GIS 82 _ _ _\Lucrare_4\Stereo_70,
seturile de date Romania, Judete și Orase obținute în urma transformării sistemului
de coordonate;
8) Care este sistemul de coordonate geografice al noului Data Frame?
 Redenumiți noul Data Frame cu numele ”Stereo_70”;

 Simbolizați și etichetați cele trei layer-e din noul Data Frame Stereo_70 cu aceleași
tipuri/stiluri de simboluri și etichete ca ale layer-elor similare din Data Frame-ul
WGS84;
 Salvați fișierul hartă;
 Selectați modul de lucru Layout View pentru prelucrarea planșei cu reprezentările
României în sistem de coordonate WGS 84 și în sistem de proiecție Stereo 70 (din meniul
View sau de la icoana cu pagina din partea de jos a fereastrei din dreapta);
 Din meniul File - Page and Print Setup, selectați opţiunile pentru pagină/tipărire: A4,
Portrait;
 Dimensionați cele două Data Frame-uri astfel încât să se încadreze în pagină, să aibă arii
aproximativ egale și să rămână spațiu pentru titlu;
 Încadrați apoi reprezentările geografice în cele două cadrane corespunzătoare celor două
Data Frame-uri: în Table of Contents, în Data Frame-ul:
• WGS84, clic dreapta pe numele layer-ului Romania și alegeți opțiunea Zoom
to Layer și apoi în
10 
• Stereo_70, clic dreapta pe numele layer-ului Romania și alegeți opțiunea

Zoom to Layer;
 Din meniul Insert, utilizați opţiunile Title și Text pentru a adăuga pe plașă:
• un titlu potrivit;
• câte un subtitlu potrivit pentru fiecare Data Frame;
• numele, grupa și data.
 Din meniul File, utilizaţi opţiunea Export Map pentru a salva harta prelucrată într-un
fişier *.JPG, în directorul ..\ Lab GIS 82 _ _ _\Lucrare_4,
 cu numele Romania_nume_student;
 Salvați apoi fișierul hartă (File – Save).
11 
Temă


Nume: Grupa:
REPREZENTĂRI GEOGRAFICE ÎN SISTEME DE COORDONATE

GEOGRAFICE DIFERITE
1. Rezumat
Realizați un rezumat al aplicației realizată la punctul 3 din lucrarea de laborator nr. 4, în care să
descrieți:
• scopul aplicației
• datele utilizate
• necesitatea folosirii a două Data Frame-uri în fișierul hartă;
• rezultate obținute.
2. Reprezentarea României în sistem de coordonate WGS 84 și în sistem
de proiecție Stereo 70
• explicați de ce sunt diferite cele două reprezentări ale României pe planșa
realizată cu cele două reprezentări ale României;
• inserați fișierul *.JPEG obținut la finalul lucrării de lab. nr. 4.

ATENȚIE!
Nu se punctează referatele în care se regăsesc fragmente de text copiate din alte fișiere!!!
Realizați referatul individual!
12 
Facultatea Transporturi Disciplina: Sisteme integrate GIS/GPS
Procedura de georeferenţiere
Cuprins
1. Introducere
3. Etapele procedurii de georeferențiere
4. Transformarea datelor raster
1. Introducere
Datele raster sunt obţinute de cele mai multe ori prin scanare, din fotografii sau imagini
satelitare. În numeroase cazuri, acestea nu conţin informaţii referitoare la referenţierea
geografică (sistem de coordonate geografice). Pentru a utiliza corect aceste seturi de date
raster, împreună cu alte seturi de date geografice, este necesară aplicarea procedurii de
georeferenţiere, adică alocarea unui sistem de coordonate geografice sau sistem de proiecţie.
Prin georeferenţierea unui set de date raster, se defineşte localizarea teritoriului reprezentat
de hartă şi alocarea unui sistem de coordonate. În urma aceste operaţii, datele geografice pot
fi vizualizate, interogate şi analizate împreună cu alte seturi de date.1
Laborator 5, din care descărcați arhiva Georef
 Dezarhivați Georef.rar în structura de lucru pentru laborator, adică în
1
Documenatație suplimentară recomandată pe resources.arcgis.com:
ArcGIS Desktop Help – Georeferencing,
http://resources.arcgis.com/en/help/main/10.1/index.html#/Fundamentals_of_georeferencing_a_r
aster_dataset/009t000000mn000000/
1) Ce extent are setul de date ImaginePct1_4?
2) Ce sistem de proiecţie are setul de date ImaginePct1_4?
 În aplicaţia ArcMap, deschideţi un fişier hartă nou (meniul File – New – My Templates
– Blank Map);
 În proprietăţile Data Frame-ului ”Layers”, în meniul Coordinate System, selectați:
Projected Coordinate Systems – UTM – WGS 1984 – WGS 1984 Zone 35N;
 Adăugaţi layer-ul ImaginePct1_4.tif şi salvaţi fișierul hartă în Grupa_82_ _
_\ Lucrare 5, cu numele Harta5_nume_student.mxd.
3) Ce distanță este reprezentată pe layer-ul ImaginePct1_4 între colțul

cel mai sudic al clădirii Facultății de Automatică și colțul cel mai sudic al
clădirii Rectoratului? (Utilizați instrumentul Measure pentru

măsurarea distanței.)
3. Etapele procedurii de georeferențiere

În general, georeferenţierea se realizează pe baza unor date sursă, din care rezultă
coordonatele geografice necesare. Prin aceasta, se presupune că în seturile de date geografice
există proprietăţi vizibile (de exemplu intersecţii, colţuri de clădiri), care pot fi identificate şi
utilizate în stabilirea poziţiilor punctelor de control.
Punctele de control au coordonate cunoscute şi care fac legătura dintre localizarea datelor
raster şi localizarea datelor geografice georeferenţiate. Ele sunt utilizate pentru aplicarea unor
transformări polinomiale ale coordonatelor datelor raster în coordonatele corecte în sistemul
de proiecţie ales. Pentru punctele de control, se definesc legături (link-uri) între poziţia din
setul de date raster (punct „sursă”) şi poziţia definită prin coordonatele geografice corecte,
cunoscute (punct „ţintă”). Numărul de puncte de control (legături) necesare depinde de
complexitatea transformărilor polinomiale aplicate pentru obţinerea coordonatelor
geografice. Cu toate acestea, utilizarea mai multor puncte nu implică în mod necesar obţinerea
unei transformări mai bune.
▪ Este recomandat ca punctele de control să fie amplasate uniform pe

suprafaţa reprezentată, nu concentrate într-o anumită zonă. De obicei,
se aleg puncte în cele patru colţuri ale imaginii.
După definirea unui număr suficient de puncte de control/legături, datele raster pot fi
transformate într-un format căruia îi este asociat un sistem de coordonate. Numărul minim
de puncte de control este trei, caz în care punctele sursă coincid cu punctele ţintă. Dacă se
introduc mai mult de trei puncte de control, se pot calcula şi erorile.
2
▪ Se recomandă utilizarea a cel puţin patru puncte de control.

▪ Sistemul de coordonate în care datele raster vor fi georeferenţiate,
este sistemul de coordonate setat pentru Data Frame.
Pentru georeferenţierea datelor raster se utilizează meniul Georeferencing (fig. 5.1) şi se
parcurg următoarele etape:
1. Definirea sistemului de coordonate geografice în care se ve realiza transformarea;

2. Adăugarea setului de date raster care urmează a fi georeferenţiat;
3. Definirea punctelor de control care vor face legătura dintre punctele reprezentate în
pozițiile inițiale pe setul de date raster şi punctele corespunzătoare în realitate, definite
prin coordonate geografice (în sistemul de coordonate geografice definit la pasul 1);
4. Salvarea datelor georeferenţiate.
Setarea layer-ului Introducerea punctelor

georeferenţiat de control
Vizualizarea tabelei cu
coordonate
Salvarea datelor
georeferenţiate Reprezentarea datelor Rotirea reprezentării
pe întreaga fereastră raster
Crearea unui nou set de afişare
de date raster Corectarea deformaţiilor
rezultate în urma
Ajustarea afişării scanării
după adăugarea
conexiunilor
Setarea tipului de
transformare
Fig. 5.1. Meniul procedurii de georeferenţiere
4. Transformarea datelor raster

Pentru georeferenţierea setului de date ImaginePct1_4.tif efectuaţi următorii paşi:
 Deschiderea/activarea meniului de georeferenţiere din meniul Customize - Toolbars şi

bifarea opţiunii Georeferencing (dacă nu este deja bifată);
 În meniul Georeferencing, se verifică să fie selectat layer-ul cu date raster care trebuie
georefernţiat (fig. 5.2., pct. 2);
 Din lista opţiunilor Georeferencing, se selectează opțiunea Fit to Display (fig. 5.2., pct.
1);
 Din lista opţiunilor Georeferencing (fig. 5.2., pct. 1), se debifează opțiunea Auto Adjust;
3
 Se alege instrumentul pentru introducerea punctelor de control (fig. 5.2., pct. 3); de
obicei punctele de control se aleg în zone uşor de identificat şi fixat – intersecţii de grid,
intersecţii de drumuri, colţuri de clădiri etc.).
1 2 3 4
Fig. 5.2. Instrumente ale meniului de georeferenţiere
 Pentru introducerea punctelor de control, se mută mouse-ul pe poziția identificată a unui

punct de control:
• clic simplu (cruciulița verde) pentru definirea poziției punctului (X Source, Y Source)
în funcție de care se aplică transformarea, şi apoi
• al doilea clic, pe aceeași poziție (cruciulița roșie) pentru stabilirea poziției punctului în
noul set de date raster (X map, Y map);
 Pentru introducerea coordonatelor în sistemul georeferenţiat se poate proceda în două
moduri:
a) Coordonatele geografice corespunzătoare spațiului geografic real se introduc
pentru fiecare punct în momentul definirii acestuia, prin clic dreapta pe punctul
respectiv, în meniul Input X and Y;
b) După definirea punctelor de control, coordonatele (X map, Y map) se editează
direct în tabela cu coordonate (View Link Table - fig. 5.2., pct. 4);
 Eliminarea unui punct de control eronat se realizează din tabela cu coordonate (View
Link Table - fig. 5.2., pct. 4) prin selectarea liniei corespunzătoare punctului greșit şi apoi
ștergere.
 În layer-ul ImaginePct1_4.tif introduceţi cele patru puncte de control indicate în figura
5.3, pentru care completaţi coordonatele precizate în tabelul 5.1.
Atenţie la separatorul zecimalelor setat în fiecare aplicaţie ArcMap!
 Pentru examinarea erorilor transformărilor se deschide tabela cu coordonate (clic View

Link Table - fig. 4.2., pct. 4);
 Se bifează opțiunea Auto Adjust și apoi utilizați instrumentul Full Extent pentru afișarea
layer-ului transformat;
4
 Se setează opţiunea Update Georeferencing pentru salvarea transformărilor din setul de

date raster; prin această procedură se crează un nou set de date raster, cu acelaşi nume
ca fişierul iniţial, şi un fişier cu extensia *.aux în care sunt memorate informaţiile
referitoare la coordonatele georeferenţiate.
 Examinaţi în proprietăţile layer-ului informaţiile din meniul Source (Extent, referințe
spațiale).
1 2
Fig. 5.3. Introducerea punctelor de control
Tab. 5.1. Coordonatele geografice ale punctelor de control în sistemul de proiecţie UTM
X[m] Y[m]
Pct. 1 424062.70 4921068.51
Pct. 2 424590.06 4921053.31
Pct. 3 424418.22 4920587.17
Pct. 4 424046.72 4920727.72
5
4) Măsuraţi din nou distanța măsurată la întrebarea nr. 3. Ce

constataţi?
5) De ce este necesară georeferenţierea unei imagini care reprezintă o
zonă geografică?
 Salvați fișierul hartă.

 Închideți aplicațiile ArcMap și ArcCatalog.
6
Editarea datelor vectoriale
Cuprins
1. Introducere
2. Pregătirea datelor raster
3. Crearea seturilor de date vectoriale tip shapefile
4. Editarea/digitizarea elementelor tip linie
5. Editarea/digitizarea elementelor tip poligon
6. Adăugarea câmpurilor în tabelele cu atribute
7. Editarea atributelor
8. Compararea reprezentărilor geografice raster și vectoriale
1. Introducere
Imaginile satelitare conţin informaţii diverse despre suprafaţa terestră, cum ar fi forma
Drumurilor şi a frontierelor proprietăţilor, forma clădirilor, graniţele zonelor cu anumite
tipuri de vegetaţie etc. Aceste reprezentări pot constitui baza pentru digitizarea datelor
vectoriale. De exemplu, imaginea georeferenţiată în lucrarea anterioară poate constitui baza
pentru editarea Drumurilor şi clădirilor în format digital.
Digitizarea este procesul prin care se editează, în format vectorial, obiectele geografice
specifice zonei reprezentate, pe baza cărora se pot face prelucrări şi analize ulterioare.
Digitizarea poate fi realizată cu ajutorul tabletelor digitizoare sau direct pe ecran.
În această lucrare, se va continua procedura de georeferenţiere pentru o imagine satelitară

adiacentă celei prelucrate în lucrarea anterioară (pentru a obţine o bază cu arie mai mare
pentru editare). Se vor crea apoi două seturi de date vectoriale noi (Drumuri şi Cladiri –
tip shapefile), în care se vor digitiza, pe baza celor două imagini, axele drumurilor şi
contururile clădirilor.
2. Pregătirea datelor raster

 Deschideţi aplicaţia ArcCatalog şi creaţi un nou director Lucrare_6 în directorul cu
numele grupei Grupa_82_ _ _, creat în prima şedinţă de laborator;
 Creaţi o conexiune pentru calea ..\Grupa_82_ _ _\ Lucrare_6; toate fişierele create
vor fi salvate în acest director.
 În aplicaţia ArcCatalog:
• copiaţi din folderul Georef (utilizat în Lucrare_5) fişierul ImaginePct5_8.tif
în directorul Lucrare_6.
• Copiați fişierul ImaginePct1_4.tif din directorul Lucrare_5 în directorul
Lucrare_6.
• Verificaţi proprietăţile fişierelor ImaginePct1_4.tif şi ImaginePct5_8.tif din
directorul Grupa_82_ _ _\ Lucrare_6.
1a) Care este sistemul de proiecţie al datelor din ImaginePct1_4.tif?
1b) Care este sistemul de proiecţie al datelor din ImaginePct5_8.tif?
2) Care sunt etapele parcurse în cadrul procedurii de georeferențiere?
 Georeferenţiaţi setul de date ImaginePct5_8.tif:

• Deschideţi aplicaţia ArcMap;
• În proprietăţile Data Frame-ului, selectaţi Coordinate System– Projected
Coordinate Systems – UTM – WGS 1984 – WGS 1984 Zone 35N;
• Adăugaţi în fişierul hartă setul de date ImaginePct5_8.tif şi aplicaţi procedura
de georeferenţiere pentru punctele de control indicate în figura 6.1 şi coordonatele
geografice din tabelul 6.1.
 Verificaţi în ArcCatalog sistemul de coordonate al fişierului ImaginePct5_8.tif; dacă
acesta are sistemul de coordonate WGS_1984_UTM_Zone_35N, atunci datele raster
sunt adecvate ca bază pentru digitizarea datelor vectoriale;
 Închideţi aplicaţia ArcMap.
2
3
4
Fig. 6.1. Introducerea punctelor de control pentru setul de date ImaginePct5_8.tif
Tab.6.1. Coordonatele geografice ale punctelor de control în sistemul de proiecţie UTM,

zona 35 T (emisfera nordică)
X[m] Y[m]
Pct. 1 424385,48 4921442,81
Pct. 2 424704,88 4921327,58
Pct. 3 424664,20 4920981,14
Pct. 4 424231,56 4920974,96
3
3. Crearea unui shapefile

Shapefile este formatul standard pentru baze de date geografice create în aplicaţia ArcGIS. Un
set de date geografice în format shapefile este memorat într-un ansamblu de fişiere (fişierele
au acelaşi nume, definit de utilizator pentru noul shapefile, dar extensii diferite: shp, dbf, sbx,
sbn, shx).
Pentru fiecare tip (sau categorie) de elemente geografice care vor fi digitizate, trebuie creat un
nou shapefile.
Creaţi două seturi de date vectoriale, Drumuri şi Cladiri, pentru editarea axelor aleilor
şi clădirilor din zona Universităţii Politehnica din Bucureşti:
Pentru crearea unui nou shapefile, clic dreapta pe Lucrare_6 şi alegeţi New - Shapefile. Se
va deschide o fereastră de dialog, în care trebuie definite numele noului fişier, tipul (sau
geometria) elementelor care vor fi memorate şi informaţiile referitoare la sistemul de
coordinate:
 Denumiţi Drumuri noul shapefile şi alegeţi Polyline pentru tipul obiectelor geografice
(Feature Type).
Deoarece imaginile satelitare utilizate ca bază pentru editare au fost georeferenţiate,
pentru noul set de date trebuie ales acelaşi sistem de coordonate:
• Bifaţi opţiunea Show Details pentru afişarea informaţiilor detaliate referitoare la

sistemul de coordonate;
• Selectaţi butonul Edit şi apoi selectaţi sistemul de proiecţie al imaginilor care se
vor folosi ca suport pentru editare, adică: Projected Coordinate Systems –
UTM – WGS 1984 – WGS 1984 Zone 35N;
• Clic OK în fereastra Spatial Reference Properties şi clic OK în fereastra Create New
Shapefile.
Noul shapefile Drumuri trebuie să apară în directorul Lucrare_6.
Parcurgeţi aceiaşi paşi pentru crearea unui nou shapefile Clădiri cu obiecte de tip poligon -
polygon feature type.
4. Editarea obiectelor tip linie

 Deschideţi aplicaţia ArcMap ;
 Adăugaţi layer-ele Drumuri şi Clădiri din directorul Lucrare_6 (deoarece fişierele
sunt goale, nu va apare niciun fel de reprezentare);
 Adăugaţi layer-ele ImaginePct1_4.tif şi ImaginePct5_8.tif din directorul
Lucrare_6;
În continuare, se vor edita elementele corespunzătoare axelor Drumurilor reprezentate în cele
două imagini în layer-ul Drumuri:
 Modificaţi simbolul ataşat layer-ului Drumuri, alegând culoarea roşie, dimensiune

(Width) 2.00;
4
 Activaţi meniul Editor din bara de instrumente (sau din meniul Customize - Toolbars
- Editor);
 Pentru începerea procedurii de editare, selectaţi în meniul Editor lista Editor (fig. 6.2.
pct.1) și apoi opțiunea Start Editing.
1 3 4 2
Fig. 6.2. Meniul Editor
Utilizarea opţiunilor Snapping (fig.

Bifarea utilizării 6.3) permite conectarea elementelor
opţiunilor geografice create şi eliminarea unor
„Snapping” posibile erori de editare. Prin bifarea
opţiunilor Snapping, pointerul va
avea automat ca punct de plecare
punctul final al unei laturi sau al unui
element deja existent în zona în care
se realizează editarea.
Fig. 6.3. Opțiunile ”Snapping”
 Deoarece în continuare se vor edita axele aleilor, se vor utiliza opţiunile „Snapping”
pentru a asigura conectivitatea elementelor editate:
• În bara Snapping selectaţi opţiunile End , Vertex şi Edge (opţiunile sunt

active dacă icoanele corespunzătoare sunt luminate şi încadrate de un pătrat cu
contur albastru).
Pentru crearea elementelor geografice, este necesară deschiderea ferestrei Create
Features din meniul Editor (fig. 6.2. pct.2). În ferestra Create Features (fig. 6.4) sunt
vizibile layer-ele care pot fi editate şi instrumentele predefinite (template) disponibile,
care pot fi utilizate pentru crearea unui nou element geografic în layer-ul selectat (în
partea superioară a ferestrei).
 În ferestra Create Features, selectaţi layer-ul Drumuri, pentru a edita axele aleilor şi a
salva ulterior elementele geografice create în acest set de date.
5
Numele layer-ului
selectat pentru editare
Instrumente disponibile
pentru crearea unui element
Instrumentul utilizat
geografic (feature) nou
pentru editare
Fig.6.4. Fereastra Create Features - selectarea opţiunilor şi instrumentelor în editarea unui

nou element geografic
 Selectaţi instrumentul Line pentru editarea axelor Drumurilor reprezentate în imaginile

din fişierul hartă;
 Utilizaţi instrumentul Zoom in pentru detalierea zonei în care efectuaţi editarea;
 Cu ajutorul mouse-ului, trasaţi linii corespunzătoare axelor Drumurilor, definind fiecare
element între două intersecţii adiacente; prin dublu clic se încheie un element (fig. 6.5);
Elementele editate sunt temporare, până la alegerea opţiunii de salvare. Sesiunea de
editare poate fi încheiată fără salvarea modificărilor elementelor create.
Doar prin salvarea fişierului hartă, elementele geografice nu sunt salvate.

Pentru salvarea elementelor geografice editate, trebuie selectată opţiunea
Save Edits din meniul Editor – lista Editor.
În acest mod, elementele create pe ecran sunt salvate în setul de date Drumuri, creat la
începutul lucrării.
 Pentru salvarea elementelor editate, selectaţi Editor – Save Edits.
6
Punct iniţial al unui element

nou (snap la punctul final al
unui element existent)
Clic simplu pentru

schimbarea directiei
(introducere Vertex)
Dublu clic pentru încheierea

unui element (EndPoint)
Fig. 6.5. Crearea unui element nou în layer-ul Drumuri
 Modificarea formei obiectelor sau corectarea greşelilor de editare se pot realiza cu

instrumentul Edit Tool (fig. 6.2, pct. 3). Pentru modificarea unui obiect din Drumuri:
• Clic butonul Edit Tool şi selectaţi elementul geografic pe care doriţi să îl
modificaţi;
• Clic dreapta şi alegeţi opţiunea Edit Vertices; puteţi modifica forma obiectului
prin modificarea poziţiilor punctelor deja introduse, prin ştergerea unora dintre
ele sau prin introducerea unor puncte noi;
• După realizarea modificărilor dorite, salvarea datelor se realizează în meniul
Editor, cu opțiunea Editor - Save Edits.
5. Editarea obiectelor tip poligon

În continuare, se vor edita obiecte poligon în layer-ul Cladiri.
 În ferestra Create Features, selectaţi layer-ul Cladiri, pentru a edita conturul clădirilor
şi a salva ulterior elementele geografice create în acest set de date.
 Selectaţi instrumentul Polygon pentru editarea contururilor clădirilor reprezentate în
imaginile din fişierul hartă;
 Utilizaţi instrumentul Zoom in pentru detalierea zonei în care efectuaţi editarea;
 Cu ajutorul mouse-ului, marcaţi punctele care definesc linia poligonală corespunzătoare
conturului clădirii; prin dublu clic se încheie un element (fig. 6.6);
7
Clic simplu pentru începerea/

schimbarea directiei (introducere
Vertex) conturului unei Cladiri
Dublu clic pentru încheierea

conturului unui poligon
Fig. 6.6. Crearea unui element nou poligon în layer-ul Cladiri
Pentru facilitarea și creșterea calității editării, se pot utiliza instrumentele disponibile în

meniul Feature Construction (fig. 6.7, tab. 6.2), afişate în apropierea pointer-ului când se
editează o linie sau un poligon. Meniul este afişat semitransparent, pentru a putea vedea harta
în spatele ferestrei.
Activarea meniului Feature Construction se

realizează:
• temporar, prin apăsarea tastei TAB, după
începerea editării unei linii sau a unei laturi
a unui poligon;
• de fiecare dată când se începe editarea unei
linii sau a unei laturi a unui poligon, din
meniul Editor - Editing Options, prin bifarea
Fig. 6.7. Meniul „Feature Construction”
opţiunii Show feature construction toolbar.
8
Tab.6.2. Opţiunile de editare din meniul „Feature Construction”
Instrumente pentru Funcţii

editare
Straight Segment Crearea unui segment (opţiune implicită) prin definirea
punctelor extreme
Crearea unui arc de cerc
Arc
Crearea unor linii poligonale care urmează un traseu existent
Trace
Crearea unui unghi drept cu segmentul anterior crear
Right Angle
Amplasarea unui punct sau vertex la mijlocul distanţei dintre
Midpoint
două puncte marcate (prin clic pe cele două punct; de obicei se
marchează puncte care definesc o latura a unui element
geografic existent – parcela, clădire etc.).
Crează un punct sau vertex la intersecţia a două drepte, definite
Intersection
de două segmente selectate
Crează un punct sau vertex la intersecţia a două arce de cerc de
Distance-Distance
raze specificate, cu centre în două puncte marcate drepte,
definite de două segmente selectate
Crează un punct sau vertex la o anumită distanţă faţă de un
Direction-Distance
punct definit, pe o direcţie specificată
Crează un segment paralel cu un segment specificat
Constrain Parallel
Crează un segment perpendicular pe un segment specificat
Constrain Perpendicular
• Pentru anularea unei opţiuni/condiţii selectate, se foloseşte tasta ESC.
 Editați contururile a minim zece clădiri;

 Salvaţi elementele geografice editate: Editor – Save Edits.
 Salvaţi fișierul hartă cu numele Harta6_nume_student, în directorul Lucrare_6.
6. Adăugarea câmpurilor în tabelele cu atribute

 În aplicația ArcMap, debifaţi layer-ele ImaginePct1_4.tif şi ImaginePct5_8.tif;
 Examinaţi datele din cele două layer-e vectoriale Drumuri şi Cladiri;
 Vizualizaţi tabelele asociate obiectelor create în layer-ele Drumuri şi Cladiri.
În tabele există doar cele trei câmpuri predefinite:
 FID reprezintă codul fiecărui obiect;

 Shape - indică tipul obiectului (definit la crearea shapefile-ului) şi
9
 câmpul ID cu valori nule, câmp care poate fi completat cu coduri ale elementelor
geografice, utilizate pentru asocierea altor date, deja existente, pentru descrierea
elementelor geografice create (de exemplu, lista facultăților).
În tabela asociată unui set de date vectoriale se pot adăuga câmpuri pentru descrierea
cantitativă și calitativă a elementelor geografice. Datele memorate în tabele se numesc date
non-geografice.
Pentru adăugarea unor informaţii non-geografice care să descrie obiectele memorate în

seturile de date Drumuri şi Cladiri, se vor crea noi câmpuri în tabelele asociate acestor două
seturi de date. Pentru adăugarea unui nou câmp este necesară specificarea tipului şi
dimensiunii.
Dimensiunea unui câmp este definită:
• pentru tipul text - prin numărul de caractere;

• pentru tipul numeric întreg (short/long integer) - prin numărul de cifre;
• pentru tipul numeric real (float/double) - prin numărul de cifre care pot fi
memorate în câmp (precision) şi prin numărul de zecimale (scale).
Aplicaţia ArcCatalog permite adăugarea sau ştergerea câmpurilor în tabelele asociate
obiectelor geografice.
Atenţie! Înainte de adăugarea unui nou câmp,asiguraţi-vă că setul de date nu

este deschis în altă aplicaţie!
 Bifați toate layer-ele din fișierul hartă și salvați-l;

 Închideți aplicația ArcMap;
 În aplicația ArcCatalog, în directorul \Grupa_82_ _ _\ Lucrare_6, deschideţi tabela
setului de date Cladiri (Preview – Table);
 Deschideţi lista Table Options şi alegeţi opţiunea Add Field. Se va deschide o

fereastră de dialog în care se pot defini numele câmpului, dimensiunea şi proprietăţile
(Field Properties).
Pentru setul de date Cladiri, adăugaţi în tabelă următoarele câmpuri:
• Denumire – Text – 30 caractere;

• Nr_sali - Short Integer;
• Arie - Float (Precision 15, Scale 2);
• Perimetru - Float (Precision 15, Scale 2).
Pentru setul de date Drumuri adăugaţi în tabela de atribute următoarele câmpuri:
10 
• Categorie - Text - 20 caractere;

• Lungime - Float (Precision 10, Scale 2).
7. Editarea atributelor
În continuare, se vor completa denumirile clădirilor create în setul de date Cladiri.
 Deschideți fișierul hartă L6_nume_student din ..\Grupa_82_ _ _\ Lucrare_6;

 Clic dreapta pe numele layer-ului Cladiri şi selectaţi Open Attribute Table; verificaţi
existenţa câmpurilor Denumire, Arie, Perimetru; în cazul în care acestea nu există, pot fi
create selectând butonul Options - Add Field; înainte de adăugarea unui câmp, verificaţi
ca tabela să nu fie deschisă în ArcCatalog;
 Deschideţi sesiunea de editare în ArcMap, din meniul Editor - lista Editor – Start editing;
 Clic dreapta pe numele layer-ului Cladiri şi selectaţi opțiunea Zoom to Layer.
Pentru editarea numelui fiecărei clădiri se utilizează următoarele instrumente:
 În meniul Editor, selectaţi butonul Attributes; se va deschide o fereastră în care apar

atributele obiectului selectat;
 Din meniul Editor selectaţi instrumentul Edit Tool ; acest instrument permite
modificarea unui obiect geografic; selectaţi succesiv fiecare clădire şi în fereastra
Attributes, completați câmpul Denumire (ex: Rectorat, Corp BN, Facultatea de
Transporturi etc.).
Pentru completarea câmpurilor Arie şi Perimetru din tabela asociată setului de date Cladiri:
 Clic dreapta pe numele Cladiri şi selectaţi Open Attribute Table;

 Clic dreapta pe câmpul Arie şi selectaţi opţiunea Calculate Geometry…;
 În fereastra Calculate Geometry, pentru opţiunea Property, selectaţi Area şi debifaţi
opţiunea Calculate selected records only şi clic OK.
 Procedaţi similar pentru câmpul Perimetru, selectând opţiunea Property – Perimeter.
Procedaţi similar pentru completarea câmpurilor Lungime în tabela asociată setului de date
Drumuri .
 Salvaţi elementele editate: Editor - Save edits şi încheiați editarea Editor - Stop editing;
 Salvați fișierul hartă.
În continuare, se vor simboliza diferit clădirile, în funcţie de arie şi se vor eticheta cu numele
lor:
 Clic dreapta pe numele layer-ului Cladiri şi selectaţi Properties;

11 
 Selectaţi meniul Symbology şi apoi opţiunile Quantities - Graduated Colors şi câmpul

Arie pentru Value field;
 Etichetați clădirile cu denumirile lor;
 Salvaţi fișierul hartă.
8. Compararea reprezentărilor geografice raster și

vectoriale
 Selectați modul de lucru Layout View pentru prelucrarea planșei cu reprezentările zonei
UPB cu date raster, respectiv vectoriale;
 Din meniul File - Page and Print Setup, selectați opţiunile pentru pagină: A4, Landscape;
 Utilizați instrumentul Full Extent pentru încadrarea tuturor datelor pe reprezentarea

geografică;
 În Table of Contents, debifați layer-ele cu date vectoriale;
 Din meniul Insert, utilizați opţiunile Title, Scale Bar și Text pentru a adăuga pe planșă:
• titlul ”Reprezentarea zonei UPB cu date raster”;
• scara grafică, cu km pentru unități de măsură;
• numele, grupa și data.
 Din meniul File, utilizaţi opţiunea Export Map pentru a salva planșa într-un fişier
*.JPEG, în directorul ..\Grupa82_ _ _\Harti, cu numele
UPB_raster_nume_student;
 În Table of Contents, bifați layer-ele cu date vectoriale și debifați layer-ele cu date raster;
 Înlocuiți titlul ”Reprezentarea zonei UPB cu date raster” cu
titlul ”Reprezentarea zonei UPB cu date vectoriale” (păstrați celelalte elemente
grafice: scară, nume, grupă, dată);
 Din meniul File, utilizaţi opţiunea Export Map pentru a salva planșa într-un fişier
*.JPEG, în directorul ..\Grupa82_ _ _\ Harti, cu numele
UPB_vectorial_nume_student;
 Bifați toate layer-ele și salvați harta (File – Save);

 În directorul ..\Grupa82_ _ _\Harti, comparați aspectul celor două reprezentări
geografice obținute în format *.JPEG (UPB_raster_nume_student și
UPB_vectorial_nume_student).
Subiecte recomandate pe resources.arcgis.com:
*** ArcGIS Desktop Help – Editing
http://resources.arcgis.com/en/help/main/10.1/index.html#/What_is_editing/01m50000
0003000000/
12 
Temă

Nume: Grupa:
Referat – lucrări de laborator 5 și 6 Data:
COMPARAREA REPREZENTĂRILOR GEOGRAFICE

RASTER ȘI VECTORIALE
1. Reprezentări geografice cu date raster

• descrieți particularitățile datelor raster;
• argumentați necesitatea georeferențierii datelor raster;
• exemplificați reprezentarea cu date raster: inserați fișierul
UPB_raster_nume_student.JPEG.
2. Reprezentarea zonei UPB cu date vectoriale

• descrieți pașii pentru crearea unui set de date vectoriale (Shapefile)
• descrieți etapele parcurse pentru obținerea datelor vectoriale
• exemplificați reprezentarea cu date vectoriale: inserați fișierul
UPB_vectoriale_nume_student.JPEG.

ATENȚIE! Nu se punctează referatele în care se regăsesc fragmente de text copiate din alte
fișiere!!! Realizați referatul individual!
13 
Universitatea POLITEHNICA din București
Facultatea TRANSPORTURI
Departamentul TRANSPORTURI, TRAFIC și Logistică
Sisteme integrate GIS / GPS

As.dr.ing Armand - Șerban STERE
Programul de studii universitare de licență Ingineria Transporturilor și a Traficului, Anul II, Semestrul I
An universitar 2022 – 2023
Alocare punctaj disciplina Sisteme integrate GIS / GPS
• Cod disciplină : UPB08S03O330
• Număr ore curs : 28 ore (2 ore/săpt)
• Număr ore aplicații : 28 ore (2 ore/săpt)
• Număr puncte credit : 4
• Forma de evaluare : Verificare pe parcurs
Reguli de notare
Punctaj maxim Activitate punctată Perioadă / termen
40 puncte Realizarea referatelor la finalul fiecărei ore de laborator și încărcarea 08.10.2022 – 20.01.2023
acestora pe platforma Moodle
20 puncte Aplicație practică (INDIVIDUALĂ) realizată în ArcGIS După lucrarea de laborator
nr.6
Subtotal : 60 puncte (activități de laborator)
10 puncte Temă de casă : Formare echipe și alegerea

• se realizează pe echipe formate din maxim 5 studenți ai aceeași temei : săptămâna 8/9
subgrupe, tematica va fi definită și explicată la curs Prezentarea / încărcarea
• se va prezenta la curs și/sau se va încărca pe platforma Moodle temei: Săptămânile 12 și 13
30 puncte Lucrare de verificare finală din materia de curs și laborator Săptămâna nr. 14 din sem.
(20.01.2023)
Subtotal : 40 puncte
Total : 100 puncte

GPS GIS / GPS
GIS : Geographic information

system
GPS : Global positioning
system
Hărți ? Hărți digitale ?
Sisteme integrate GIS / GPS
Structura cursului
Capitolul I : Particularitățile sistemelor informatice geografice (GIS)
Capitolul II : Georeferențierea
Capitolul III : Tipuri de date GIS
Capitolul IV : Dezvoltarea unui proiect GIS
Capitolul V : Particularitățile sistemelor de poziționare globală (GPS)
Capitolul 1
Particularitățile sistemelor informatice
geografice
Capitolul 1 : Particularitățile sistemelor informatice
geografice
Probleme prezentate:
o Definiţii
▪ Sisteme informatice geografice (GIS)
▪ Ştiinţa informaticii geografice
▪ Sisteme de poziționare globală (GPS)
▪ Sisteme satelitare de navigație globală (GNSS)
o Aplicații ale sistemelor informatice geografice
o Particularitățile pachetelor de programe ArcGIS
o Noţiuni de bază
▪ Straturi tematice (layer-e)
▪ Tipuri de reprezentări
1.1 Definiții
Sistemele informatice geografice (GIS – Geographic Information System) :

• o colecţie de resurse hardware, software şi baze de date care permit
importarea, stocarea, editarea, prelucrarea şi analiza datelor geografice şi a
atributelor asociate acestor date
Ştiinţa informaticii geografice :

• se ocupă cu dezvoltarea, utilizarea şi aplicarea sistemelor informatice
geografice
• modul în care sunt utilizate resursele hardware, software şi datele geografice
Sistemele de poziționare globală (GPS – Global Positioning System) :

• sisteme care permit identificarea tridimensională a poziției oricărui punct de
pe globul terestru
• utilizate pe scară largă în sistemele de navigație pentru toate modurile de
transport
Sistemul Satelitar de Navigaţie Globală (GNSS – Global Navigation Satellite

System ) :
• sistem electrotehnic complex care constă dintr-un ansamblu de echipamente
terestre şi cosmice care permite determinarea cu precizie ridicată a poziţiei şi a
parametrilor de mişcare
Domenii de utilizare a sistemelor informatice geografice
Administrare și planificare urbană Transporturi
Managementul resurselor pentru utilități Evaluarea efectului asupra mediului

1.2 Prezentarea pachetelor de programe ArcGIS
• ArcGIS for Desktop – pachet de programe de bază

folosite pentru prelucrarea datelor geografice
• Include instrumente și proceduri ce permit realizarea

hărților, prelucrarea datelor și imaginilor geografice,
realizarea analizei datelor geografice.
• Ansamblul de produse ArcGIS include:

 DesktopGIS/ArcGIS Pro;
 Server GIS;
 DeveloperGIS;
 GISWeb Services;
 MobileGIS
• ArcGIS for Desktop lucrază cu aplicațiile ArcCatalog și

ArcMap
ArcGIS - ArcCatalog
• Aplicaţia utilizată pentru organizarea şi gestionarea diferitelor tipuri de date şi
fişiere utilizate în ArcGIS for Desktop.
• Principalele funcţii :
- organizarea structurilor aplicaţiilor/proiectelor GIS
- crearea structurilor bazelor de date geografice
- vizualizarea şi identificarea datelor utilizate în aplicaţii GIS.
Structură Opțiuni de
arborescentă / vizualizare a
Catalog tree conținutului
ArcGIS - ArcMap
• Aplicaţia principală a ArcGIS for Desktop pentru crearea hărților,
editarea, prelucrarea și analiza datelor
• Principalele funcţii :
- prelucrarea propriu-zisă a hărților;
- tipărirea hărților ;
- editarea datelor GIS ;
- prelucrarea datelor și realizarea analizelor.
Capitolul 1
Particularitățile sistemelor informatice
geografice (continuare)
1.3 Noțiuni de bază în GIS
• Harta - o colectie de elemente grafice reprezentate si
organizate pe o planșă cu scopul de a reda elementele
spațiului terestru dintr-o regiune
Elementele de bază ale Cum se reprezintă

unei hărți informațiile din spațiul real
Scara
1.3.1 Straturi tematice (layer-e)
• Layer = nivel de reprezentare pe o hartă, dar și pentru o categorie de fișiere (cu extensia .lyr)
• Atât hărţile tradiţionale cât şi cele digitale necesită separarea datelor pe straturi tematice, fiecare strat conţinând obiecte de un anumit tip
Organizarea informațiilor geografice pe niveluri de reprezentare (layer-e) Reprezentarea layer-elor in ArcCatalog și generarea în ArcMap
1.3.2 Tipuri de reprezentări geografice
Date vectoriale
• Obiectele geografice se definesc prin tipul de geometrie si perechi de coordoante geografice corespunzatoare
geometriei
• În GIS există trei tipuri de geometrii :

- puncte ;
- linii ;
-
- poligoane.
Reprezentari vectoriale ale coordonatelor geografice Tipuri de geometrii ale datelor vectoriale
Date raster
• Datele raster sunt obţinute de cele mai multe ori prin scanare, din fotografii sau imagini satelitare.
• În numeroase cazuri, acestea nu conţin informaţii referitoare la referenţierea geografică (sistem de coordonate
geografice)
• -
Reprezentari raster ale coordonatelor geografice Tipuri de geometrii ale datelor raster
1.3.3 Tipuri de date
Bazele de date definite în GIS conţin două categorii de date:

• date geografice (spatial data) care permit localizarea:
▪ stochează coordonatele x,y;
▪ sunt necesare pentru a obţine informaţii legate de amplasare şi tipul
de obiect, precum şi informaţii legate de distanţele între obiecte;
• atribute – care permit descrierea obiectelor :
▪ stochează orice tip de date (text, numeric) în tabele;
▪ oferă informaţii despre caracteristicile cantitative şi calitative ale
obiectelor.
1.3.4 Scara unei hărți
• Scara hărţii – raportul constant dintre o lungime de pe hartă

şi aceeaşi lungime de pe teren, redusă la orizont.
• Scara poate fi redată numeric sau grafic.
Forma si dimensiunea obiectelor geografice la diferite scări

1.3.5 Precizia și acuratețea unei hărți
• Preciza unei hărți – exactitatea cu care se poate reprezenta amplasarea

şi forma obiectelor geografice la o scară dată.
• Scara reprezentării influenţează precizia !!!!

• Acuratețea unei hărți – corectitudinea reprezentării poziţiilor elementelor
geografice pe hartă în raport cu poziţiile din spaţiul geografic (real).
• Acurateţea unei hărţi depinde de calitatea datelor sursă, de scara hărţii şi de

corectitudinea cu care s-a făcut editarea.
• Acurateţe absolută - se referă la relaţia dintre
poziţia geografică pe o hartă (de exemplu,
reprezentarea poziției unei intersecţii) şi poziţia
determinată în spaţiul real;
• Acurateţe relativă - se referă la diferenţa dintre

distanţa reprezentată pe hartă între două puncte şi
distanţa reală dintre cele două puncte.
• Acurateţea atributelor - se referă la corectitudinea

informaţiilor înregistrate în bazele de date ataşate
elementelor geografice reprezentate pe hărţi.
Capitolul 2
GEOREFERENȚIEREA
Probleme prezentate
2.1. Definiții
• Georeferențierea
• Datum
• Dimensiuni ale elipsoidului de referință
2.2. Proiecții cartografice
• Clasificare. Proprietăți
• Proiecția cilindrică
• Proiecția conică
• Proiecția stereografică
2.3 Definirea sistemului de coordonate geografice în GIS
2.4. Procedura de georeferențiere
2.1 Definiții
• Georeferențierea = procedura prin care unui set

de date i se alocă un sistem de proiecție și un
sistem de coordonate.
• Punctelor de pe hartă le pot fi asociate coordonate

geografice corespunzătoare spațiului geografic
(Sursa : https://gisresources.com/georeferencing-2/)
real
• Pot fi obținute reprezentări corecte prin

suprapunerea layer-elor.
• Pot fi calculate corect distanțe și arii
2.1 Definiții
• Poziția unui punct pe globul terestru se definește într-un

sistem de coordonate geografic (geographic
coordinate system - GCS) prin latitudine și longitudine
• Formate pentru exprimarea coordonatelor geografice:

* GMS - Grade:Minute:Secunde (de ex. 44026’18’’,
260 3’5’’)
* GM - Grade: Minute zecimale (de ex 44026,300’, 260
3,083’)
* GZ - Grade Zecimale, de obicei cu 4 zecimale (de ex
440,438330, 260,051390).
Formate de exprimare a coordonatelor geografice
Formate de exprimare a coordonatelor geografice
Sursa : https://www.marinetraffic.com
• Forma generală a Pământului nu se încadrează în niciuna din
formele geometrice cunoscute (sferă, elipsoid), fapt ce a condus la
noțiunea de geoid.
• Geoidul nu are o suprafață matematică, prin urmare figura care

aproximează cel mai bine geoidul este elipsoidul de revoluție /de
referință.
Tabelul 2.1. Dimensiunile elipsoidului de referință

2.1 Definiții
• Datum reprezintă punctul de referinţă în raport cu care se măsoară, se calculează şi se reprezintă

coordonatele geografice.
2.2 Proiecții cartografice
• Reprezentarea suprafeței Pământului pe o suprafață plană permite înfățișarea oricărui detaliu, măsurătorile
putându-se efectua cu instrumente obișnuite.
Proiecție cartografică Proiecție cartografică

Criterii de clasificare
• Suprafaţa de proiectare
a)proiecţii cilindrice
b)proiecţii conice
c)proiecţii orizontale perspective (azimutale)
• Modul de proiectare
a)proiecţii tangente
b)proiecţii secante
• Poziţia axei faţă de planul de proiectare

a)normale (polare)
b)transversale (mediane)
c)oblice
Capitolul 2
GEOREFERENȚIEREA
- continuare -
2.2. Proiecții cartografice
Proiecția cilindrică normală
Sistemul de proiecție cilindrică normală Reprezentarea plană a suprafeței terestre obținută printr-o proiecție cilindrică normală
(proiecție Mercator)
Proiecții cilindrice transversale – proiecția Gauss-Kruger
Proiecția Gauss - Kruger (Sursa : http://geo-spatial.org) Reprezentarea suprafeței terestre obținută printr-o proiecție Gauss-
Kruger
Proiecții cilindrice transversale - UTM (Universal Transverse Mercator)
Proiecția UTM (Sursa : http://geo-spatial.org)

Împărţirea în foi în cazul proiecţiei U.T.M. (pentru teritoriul României)
Proiecția cilindrică transversală
Care sunt zonele

utilizate pentru
reprezentarea
teritoriului României ?
Proiecția conică
Sistemul de proiecție conică Reprezentarea plană a suprafeței terestre obținută printr-o proiecție conică (proiecție conică
Lambert)
Proiecția azimutală
Azimut = (conf. DEX) unghiul format de planul
meridianului unui loc cu planul vertical ce trece
prin locul respectiv si printr-un punct dat.
Proiecția stereografică
• Proiecția stereografică pe un plan tangent se folosește pentru
realizarea hărților țărilor
• În zona centrală a regiunii se alege un punct central de proiecție prin
care se duce planul de proiecție
• Din punctul diametral punctului central de proiecție se trasează raze
de proiecție ce determină punctele de pe sferă pe planul de proiecție.
Proiecția stereografică / Stereo 70 (Sursa : http://geo-spatial.org) Proiecția Stereo 70

2.3. Definirea sistemului de coordonate geografice în aplicațiile GIS
Data frame: cadrul în care sunt

reprezentate și suprapuse mai multe
layer-e
Layer-e
Table of contents : lista

layer-elor și numele
elementelor reprezentate în
fiecare layer
Data frame – elementul fundamental al oricărui fișier hartă :
✓ Orice fișier hartă are cel puțin un data frame ;
✓ La crearea unui fişier hartă nou este deschis un Data frame
cu numele predefinit Layers
✓ Într un fişier pot fi incluse mai multe Data frame uri, dar
editarea şi prelucrarea datelor se poate face numai în data
frameul activ.
✓ Toate Data frame uri le incluse într un fișier hartă sunt
reprezentate și pot fi prelucrate în modul de lucru Layout
View
Prin proprietăţile Data frame-lui se definesc
condiţiile de prelucrare a datelor:
• Sistemul de coordonate (în meniul
Coordinate System
• Unităţile de măsură ale coordonatelor;
• Scara;
• Ordinea de afişare a layer-lor
Sisteme de proiecție utilizate pentru reprezentarea zonelor de pe teritoriul României
2.4. Procedura de georeferențiere
❖ Georeferenţierea este procedura prin care unui set de date i se alocă un sistem de proiecţie
şi un sistem de coordonate în acest mod, punctelor de pe hartă le pot fi asociate coordonate
geografice corespunzătoare spaţiului geografic real, pot fi calculate corect distanţe şi arii,
pot fi obţinute reprezenetări corecte prin suprapunerea layer elor
Paşii care trebuie parcurşi în georeferenţierea unui
set de date raster sunt:
1. definirea sistemului de coordinate geografice;
2. încărcarea setului de date raster (ca layer)
3. adăugarea punctelor de control pe setul de date
sursă;
4. introducerea coordonatelor geografice ale
punctelor de control;
5. rularea procedurii de georeferenţiere şi salvarea
setului de date georeferenţiate.
Capitolul 3
SETURI DE DATE GEOGRAFICE
3.1. Formatul datelor geografice
• Format (al datelor geografice) = structura logică folosită pentru memorarea datelor în fișiere GIS
I. Reprezentări geografice cu date vectoriale II. Reprezentări geografice cu date raster
GIS permite suprapunerea datelor în format raster cu date în format vectorial pentru obținerea
unor reprezentări complexe
3.2. Obținerea datelor GIS
• Datele folosite în GIS sunt memorate în diferite

formate, putând fi integrate împreună în fișiere
hărți pentru a putea fi prelucrate și analizate.
• Digitizarea / vectorizarea = metoda de

introducere a datelor GIS, realizându-se cu tabele
digitizoare sau direct pe ecran, rezultatele
constând în date de tip vectorial
3.3. Formatul raster
• Reprezentările în format raster se bazează pe organizarea datelor sub forma unei matrice,
pe linii şi coloane (în care unitatea este o celulă)
• Datele raster provin din : imagini satelitare, fotografii aeriene sau hărți scanate
• Fişierele raster pot avea extensiile *.sid , *.jpg , *.tif ,*.geotiff (georeferențiat)
Celula
• Unitatea de reprezentare în seturile de date raster este o celulă. Fiecare celulă are defintă
poziţia şi îi este asociată o valoare unică (0 sau 1 pentru date pe 1 bit, între 0 și 255 pentru
date pe 8 biţi sau de la 0 la 65536 pentru date pe 16 biti)
Fiecare set de date raster conține
informații referitoare la :
• Numărul de linii şi coloane;
• Extent ul datelor ( întinderea spațială a
reprezentării, definite prin coordonatele
X şi Y ale colţurilor stânga sus, dreapta
jos);
• Dimensiunile distanţelor din realitate
reprezentate de o celulă;
• Sistemul de coordonate geografice.
Utilizarea datelor raster
• Rastere ca hartă de bază - imaginile obţinute din sateliți, fotografii

aeriene sau hărţi scanate sunt utilizate ca bază pentru afişarea altor
categorii de elemente geografice şi pentru verificarea amplasării corecte
a elementelor.
Utilizarea datelor raster ca bază pentru reprezentarea reţelei de drumuri (Sursa :

https://desktop.arcgis.com/en/arcmap/10.3/manage-data/raster-and-images/what-is-raster-data.htm
• Rastere ca reprezentare a suprafețelor terestre
1. reprezentarea reliefului printr o funcție continuă asociată variației
altitudilor puctelor datelor care variază continuu pe o suprafaţă (oferind
o metodă de modelarea a continuităţii unei variabile)
2. reprezentarea unor variabile (cantități de precipitație, densitatea
populației) cărora li se asociază funcții continue
Utilizarea datelor raster pentru reprezentarea cotelor terenului (Sursa :

https://desktop.arcgis.com/en/arcmap/10.3/manage-data/raster-and-images/what-is-raster-
data.htm
• Rastere ca hartă tematică - datele tematice pot fi
obţinute pe baza imaginilor satelitare, prin definirea
unor intervale de valori asociate unei categorii de
utilizare a teritoriului
Utilizarea datelor raster pentru o hartă tematică a utilizării teritoriului (Sursa :

https://desktop.arcgis.com/en/arcmap/10.3/manage-data/raster-and-images/what-is-raster-
data.htm
3.4. Formatul vectorial
Capitolul 3
3.4.1.Formatul shapefile
• În reprezentările vectoriale memorate în format shapefile

elementele geografice (feature class) se definesc prin tipul de
geometrie.
Bazele de date în format shapefile conţin două categorii de date:
• date geografice (spatial data) care permit :
- localizarea si memorarea coordonatelor x,y;
- sunt necesare pentru a obţine informaţii legate de amplasare
şi tipul de obiect, precum şi informaţii legate de distanţele
dintre obiecte;
• atribute care permit :
- descrierea obiectelor reprezentate geografic;
- memorează orice tip de date (text, numeric) în tabele;
- oferă informaţii despre caracteristicile cantitative şi calitative
ale obiectelor.
• Crearea unui nou shapefile se realizează în aplicaţia
ArcCatalog
• La crearea unui shapefile trebuie definite :
- numele setului de date;
- geometria elementelor geografice care vor fi conţinute;
- sistemul de coordonate geografice/ sistemul de
proiecţie
Geometria elementelor nu mai poate fi modificată după
crearea unui shapefile !
Extensiile fişierelor ataşate unui set de date în format shapefile sunt:
• *.shp fişierul principal, memorează geometria elementelor
geografice;
• *.shx fişierul de indexare a coordonatelor geografice;
• *.dbf tabela dBASE care memorează atributele associate
elementelor geografice.
• *.sbn şi *.sbx fişiere care memorează indecşii spaţiali ai elementelor;
• *.fbn şi *.fbx care memorează indecşii spaţiali ai elementelor pentru
seturile shapefile care sunt read only.
• **.ain şi *.aih fişiere care memorează indecşii atributelor unei tabele.
• *.ixs indecşi geocod pentru shapefile de tip read write;
• *.prj fişierul care memorează informaţii despre sistemul de
coordonate geografice utilizat de ArcGIS;
• *.xml fişierul cu metadate; utilizat de ArcGIS.
❖ Editarea datelor vectoriale în GIS
• În ArcGIS editarea datelor se realizează cu ajutorul

instrumentelor din aplicaţia ArcMap; se pot edita:
1. Elemente care definesc geometria datelor
reprezentate geografic;
2. Atributele din tabelele asociate
reprezentărilor geografice.
În cadrul realizării aplicaţiilor GIS, editarea

datelor constituie procesul cel mai costisitor
şi cel mai de durată De asemenea, pentru ca
datele să fie corecte, ele trebuie permanent
actualizate
Digitizarea datelor este procesul de introducerea elementelor
geografice noi, prin definirea poziţiilor punctelor care defines
geometria elementelor geografice
• Cea mai utilizată formă de digitizare este cea „pe ecran”, prin
trasarea cu ajutorul mouse ului a conturului elementelor
geografice, având ca bază o imagine sau o hartă scanată.
• Unele date GIS sunt obţinute prin înregistrarea poziţiilor

punctelor în câmpuri X Field, Y Field de la echipamente GPS sau
din alte aplicaţii
Procedura de creare şi editare a datelor vectoriale
• Pentru a crea sau edita elemente în ArcMap este necesară o structură de

elemente vectoriale în care acestea să fie memorate. Dacă aceasta nu există, ea
trebuie creată în ArcCatalog
• Editarea datelor vectoriale se realizează în aplicaţia în ArcMap (din meniul
Tools Editor Toolbar sau View ->Toolbars ->Editor)
Procedura de creare şi editare a datelor vectoriale
1. Se activează Data frame ul în care este inclus layer ul care
se editeaza
2. Se porneşte sesiunea de editare: din meniul Editor opţiunea
Start editing
3. Se activează meniul Snapping din meniul Snapping
Toolbar
4. Se activează opţiunile Snapping , în funcţie de geometria şi
particularităţile elementelor editate.
5. Se deschide fereastra Create Features din meniul
Editor
6. În fereastra Create Features, se selectează layer ul în
care se adaugă date (Target layer)
7. În fereastra Create Features se selectează instrumentul
adecvat pentru editare
8. Se afișează zona în care se efectuează editarea la o
scară suficient de mică (cu instrumental Zoom in)
9. Se stabilesc, cu ajutorul mouse ului poziţiile punctelor
care defines geometria fiecărui element (prin dublu clic se
încheie un element)
• Pentru facilitarea editării, se pot utiliza instrumentele
disponibile în meniul Feature Construction afişate în apropierea
pointer ului când se editează o linie sau un polygon.
• Activarea meniului Feature Construction se realizează:
- temporar, prin apăsarea tastei TAB, după începerea editării
unei linii sau a unei laturi a unui poligon;
- de fiecare dată când se începe editarea unei linii sau a unei
laturi a unui poligon, din meniul Editor -> Editing
Options , pin bifarea opţiunii Show feature construction
10. Se activează fereastra pentru editarea atributelor : instrumentul
Attributes selectat din meniul Editor
11. Se selectează, din meniul Editor, instrumentul Edit Tool - acesta
permite modificarea unui obiect geografic.
12. Se editează atributele obiectului geografic selectat în fereastra
Attributes din meniul Editor sau în tabela de atribute
13. Se salvează elementele editate Editor -> Save edits şi se opreşte sesiunea de
editare Editor -> Stop editing.
Elementele editate sunt temporare, până la alegerea opţiunii de salvare. Sesiunea de
editare poate fi încheiată fără salvarea modificărilor elementelor create.
! Doar prin salvarea fişierului hartă, nu sunt salvate elementele geografice în

baza de date geografice
Capitolul 3
3.4.2. Structuri de date vectoriale tip coverage
Vizualizarea in ArcCatalog a unei structuri coverage Componentele unei structuri coverage

Continutul structurilor coverage in ArcCatalog Continutul structurilor coverage in Windows Explorer
❖ Topologia in structuri de date tip coverage
Topologia = set de reguli prin care se modelează

elementele geometrice comune ale punctelor,
liniilor şi poligoanelor.
Model topologic = un set de elemente geometrice

şi de relaţii între elemente care conduc la o
reprezentare geografică corectă şi la posibitatea
prelucrării datelor
3.4.3. Structuri de date vectoriale geodatabase
Formatul geodatabase = o structură complexă în care pot fi
organizate seturi de date de diferite tipuri care descriu elementele
geografice dintr o regiune.
Clasa de obiecte geografice (feature class) = o categorie de elemente

omogene, care au acelaşi tip de reprezentare geografică, aceleaşi
atribute şi aceeaşi referinţă geografică.
La creearea unei noi clase de obiecte într o structură geodatabase
trebuie setat tipul obiectelor. Există următoarele tipuri care pot fi setate :
• Point – utilizate pentru elemente mici, pentru care nu se reprezintă
conturul şi pentru care este importantă identificarea amplasării;
• Line – utilizate pentru reprezentarea axelor drumurilor, râurilor, a
traseelor etc.;
• Polygon – utilizate pentru reprezentarea elementelor geografice
caracterizate prin arie;
• Annotation – date tip text, cu informaţii suplimentare privind modul de
afişare, poziţia
• Dimmensions – un tip special pentru indicarea
cotelor dintre diferite elemente
• Multipoint – o mulţime de puncte, reunite pe baza unei proprietăţi geografice gruparea

lor în mulţimi permite aplicaţiilor să prelucreze un număr mare de puncte
• Multipatches – utilizat pentru decrierea geometriei obiectelor în trei dimensiuni acest

tip poate fi utilizat pentru reprezentarea obiectelor geometrice simple, dar şi a celor
complexe
În cadrul unei structuri geodatabase fiecare clasă de obiecte poate fi
dezvoltată sau grupată cu alte clase de obiecte Există următoarele modalităţi de
dezvoltare a claselor de obiecte într o stuctură geodatabase :
1. Feature Dataset – set de clase de obiecte care permite definirea
relaţiilor între obiecte sau a topologiei.
2. Subtypes – crearea mai multor categorii în cadrul aceleiaşi clase de
obiecte pentru detalierea analizelor şi reprezentărilor
3. Attribute Domains – definirea domeniilor pentru valorile atributelor,
pentru a asigura valditatea valorilor introduce şi pentru a realiza
clasificări ale obiectelor
4. Relationship Classes – definirea relaţiilor între clase de obiecte sau/şi
tabele pe baza unui câmp cheie
5. Topology – relaţiilor topologice pentru construirea geometriei elementelor.
6. Network Dataset – crearea structurilor tip reţea, pentru modelarea fluxurilor

(numai cu extensia Network Analyst)
7. Geometric Network – modelarea geometriei reţelelor de utilităţi

8. Terrain – permite modelarea reţelelor de triangulaţie (TINs
triangulated irregular networks)
9. Address locator – permite înregistrarea codurilor poştale

(geocoding)
10. Linear Referencing – permite prelucrarea informaţiilor pentru obiecte

liniare
11. Cartographic Representations – ajuta la prelucrarea reprezentărilor

cartografice
12. Versioning – prelucrarea unei scheme de memorare a operaţiilor

realizate în structura de date pentru a crea arhive/istoric şi a permite
editarea multiuser
❖ Comparatie intre structurile geodatabase si formatul shapefile

GIS Cap4 S11 Merged

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GIS Cap4 S11 Merged

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sisteme integrate GIS/GPS

Partea I – Particularitățile sistemelor informatice geografice (GIS)

Partea III – Seturi de date geografice

4.2. Etapele realizării unei aplicaţii GIS

4.3. Exemple de aplicaţii GIS

4.1.1. Selecţia obiectelor geografice

4.1.1. Selecţia obiectelor geografice

1.Pentru interogări ale datelor

2.Pentru analiza datelor

3.Pentru editarea datelor.

4.1.1. Selecţia obiectelor geografice

Există mai multe moduri de aplicare a procedurii de selecție:

A.Selecție interactivă (cu ajutorul mouse-ului)

•Cu ajutorul instrumentului Select Feature

din bara de instrumente (în funcție de amplasarea pe

A. Selecție interactivă (cu ajutorul mouse-ului)

•În tabela de atribute Attribute table

B. Selecție pe baza unei interogări (sau condiții definită în

• Meniul Selection > Select By Attributes

4.1.2. Proceduri de analize spațiale

A1. Procedura ”Clip” (decupare) – permite obținerea unui

A1. Procedura ”Clip”

4.1.2. Proceduri de analize spațiale

A2. Procedura ”Split” (divizare) – permite obținerea unui

4.1.2. Proceduri de analize spațiale

B1. Procedura ”Identity” – determină intersecția

4.1.2. Proceduri de analize spațiale

B2. Procedura ”Intersect” – permite obținerea unui set

4.1.2. Proceduri de analize spațiale

B3. Procedura ”Union” – permite obținerea unui set nou

4.1.2. Proceduri de analize spațiale

B4. Procedura ”Erase” – permite obținerea unui set nou

B5. Procedura ”Spatial Join” – unește atributele din două

4.1.2. Proceduri de analize spațiale

B6. Procedura ” Symmetrical Difference” – elimină

4.1.2. Proceduri de analize spațiale

- permit obținerea unor seturi noi de date prin aplicarea

C1. Procedura ”Buffer” – crează seturi de date cu

C2. Procedura ” Multiple Ring Buffer” – crează seturi de

C3. Procedura ” Create Thiessen Polygons” – determină

Etapa 1 – Definirea obiectivelor

• definirea problemei care trebuie rezolvată;

Etapa 2 – Crearea bazelor de date

• Identificarea datelor geografice necesare pe baza cerinţelor

Etapa 3 – Analiza datelor

Etapa 4 – Prezentarea rezultatelor

Sistemele geografice informatice pot fi utilizate în diferite domenii,

▪ evidenţa densităţii populaţiei pe zone urbane;

▪ evaluarea prețurilor terenurilor sau a taxelor și

❑ transporturi; de exemplu pot fi

▪ Regii și operatori de transport

❑ evaluarea efectelor asupra mediului.

Ingineria transporturilor și a traficului, anul II Lucrare de laborator Nr. 1

1. Prezentare generală a pachetelor de programe ArcGIS

La lucrările de laborator se va lucra cu pachetul de programe ArcGIS for Desktop 10.1.

ArcGIS for Desktop include aplicaţiile ArcCatalog și ArcMap (fiecare aplicaţie

incluzând propriul modul ArcToolbox).

Fig. 1. Structura de bază a pachetelor de programe ArcGIS

2. Începerea sesiunii de lucru

 Din meniul Start -> ArcGIS - ArcCatalog

 Din meniul Start -> ArcGIS - ArcMap

3. Funcțiile aplicației ArcCatalog

Aplicaţia ArcCatalog permite crearea de directoare, copierea, mutarea ștergerea fișierelor

▪ afișarea conținutului seturilor de date geografice,