Curs Geodatabase

ESRI Romania
2003
CREAREA SI GESTIONAREA GEODATABASE
1. Introducere in geodatabase
1.1 Noul model al datelor
2. Referinta spatiala
2.1 Stocarea coordonatelor in Geodatabase
2.2 Definirea referintei spatiale
2.3 Indicele spatial
3. Construirea unei Geodatabase

3.1 Definirea structurii
3.2 Importul datelor
3.3 Incarcarea datelor
4. Reguli de validare a atributelor

4.1 Subtipuri
4.2 Domenii
4.3 Validarea datelor
4.4 Reguli in caz de unire sau de impartire
5. Clase de relatii
5.1 Relatii si clase de relatii
5.2 Utilizarea relatiilor in ArcMap
5.3 Reguli pentru relatii
5.4 Validare
5.5 Relatii compuse vs. relatii simple
6. Topologia pentru geodatabase

6.1 Topologia in geodatabase
6.2 Feature datasets si topologia
6.3 Crearea si administrarea geometriei coincidente
6.4 Comparatie intre integrare si construirea unei retele geometrice
7. Retele geometrice
7.1 Structura unei retele geometrice
7.2 Construirea unei retele geometrice
7.3 Curgerea (flow) in reteaua geometrica
7.4 Realizarea de analize pe retele
7.5 Restrângerea ariei de trasare
7.6 Stabilirea regulilor pentru retea
8. Etichete si adnotari
8.1 Lucrul cu etichete
8.2 Crearea de adnotari
8.3 Editarea adnotarilor
Capitolul 1. Introducere in Geodatabase
1.1 Noul model al datelor in ArcInfo 8
ArcInfo 8 introduce un nou model al datelor care se numeste Geo Data Object model. Scopul sau este
de a permite utilizatorilor sa inzestreze elementele geografice cu un comportament natural. De multi ani,
ArcInfo a suportat definirea unor atribute specifice anumitor elemente prin adaugarea unei coloane intr-un
tabel al unei baze de date relationale. Noutatea consta in asocierea unui comportament acestor elemente.
Ce beneficii ar rezulta in urma acestui nou mod de abordare:
 Introducerea si modificarea datelor este mai precisa. Se realizeaza mai putine greseli deoarece multe
din ele pot fi preintâmpinate printr-un comportament inteligent de validare.
 Pot fi realizate harti mai bune. Utilizatorul are un mai mare control asupra modului in care doreste ca
datele sale sa fie afisate si acestora li se poate adauga o desenare inteligenta.
 Elementele care se afiseaza intr-o harta sunt dinamice. Putem asocia acestora interogari speciale sau
instrumente de analiza.
Multe din aceste beneficii se pot realiza si fara ajutorul unui model al datelor orientate-obiect, dar acest
lucru ar presupune ca utilizatorul sa scrie cod software suplimentar care ar fi slab cuplat de elemente si
care este supus erorilor.
Avantajul folosirii GeoDatabase este ca exista un cadru care face posibila crearea usoara de elemente
inteligente.
Conceptul cheie al unui model al datelor orientate-obiect consta in faptul ca proprietatile (atributele)
unui obiect sunt strâns cuplate de comportamentul acestuia. Putem concepe un obiect ca fiind compus atât
din atributele, cât si din comportamentul elementului.
Obiect = date + comportament
Geodatabase este cadrul din ArcInfo creat pentru a defini si a avea access la obiectele geografice
numite GeoObjects. Este un strat de tehnologie care prezinta un mod unificat si abstract de vizualizare a
datelor geografice.
Geodatabase inglobeaza date spatiale, atribute si comportament. Pentru cei care modeleaza datele si
pentru dezvoltatori, Geodatabase este implementata ca o colectie de tabele dintr-un sistem comercial de
administrare a unei baze de date, colectie care se cupleaza cu componente software optionale pentru a
exprima un comportament complex.
Exista câteva aspecte remarcabile ale GeoDatabase:
 Toate datele geografice sunt stocate intr-un sistem comercial, relational de administrare a bazelor de
date. Toate elementele au un identificator obiect unic. Una din coloane contine forma geometrica a
elementului.
 GeoDatabase furnizeaza un cadru prin care se cupleaza comportamentul cu date astfel incât utilizatorul
sa poata aplica anumite reguli cum ar fi validarea datelor, implementarea unor modificari inteligente
si suportul pentru sarcini analitice.
Putem defini obiecte proprii prin crearea unui tabel de elemente si optional prin scrierea de cod
software.
 Toate tipurile de elemente din modelul GeoObject pot fi specializate (pot avea subclase). Putem aplica
mostenirea tipului (type inheritance) pe elemente in cadrul unor medii de dezvoltare, cum ar fi Visual
Basic sau Visual C++.
 GeoDatabase furnizeaza acces unificat la date pentru o mare varietate de surse.
 Toate GeoObjects sunt create egal. Nu exista nici o diferenta intre GeoObjects furnizate direct in
GeoDatabase sau acelea pe care le creeaza utilizatorul.
Exista doua tipuri de Geodatabase: Personal Geodatabase si SDE Geodatabase. Personal Geodatabase
este o baza de date Access. In acest caz, datele sunt stocate intr-un fisier care are extensia .mdb. In cazul
unei SDE Geodatabase datele sunt stocate intr-un RDBMS: Oracle, Informix, DB2 sau Sybase. Pentru a
putea stoca date in format SDE Geodatabase, trebuie ca utilizatorul sa dispuna de extensia ArcSDE.
1.1.1 Rânduri si tabele

Un tabel este o colectie de rânduri. Un tabel este format dintr-o multime de coloane. Rândurile si
Crearea si gestionarea Geodatabase 2
coloanele dintr-un tabel formeaza o matrice doi-dimensionala.
Un câmp descrie modul in care o coloana este formatata intr-un sistem de administrare a unei baze de
date relationala (RDBMS). Tipurile de câmpuri suportate intr-o geodatabase sunt:
 blob (binary large object)
 date
 double
 geometry
 integer
 object identifier
 single
 small integer
 string
Geometry este un tip special de câmp care se afla doar in acele tabele care contin elemente geografice.
Când un rând reprezinta un obiect, câmpurile reprezinta atribute (sau proprietati) ale acelui obiect.
1.1.2 Obiecte si clase de obiecte

Un obiect reprezinta o entitate cum ar fi o casa, un drum sau o parcela. Un obiect este stocat ca un rând
si are comportamentul exprimat sub forma uneia sau mai multor metode.
O metoda are un nume, o multime de parametri de intrare si de parametri de iesire si un tip intors.
Specificarea unei metode se numeste signature.
O clasa de obiecte reprezinta o multime de obiecte care au in comun acelasi tip, cum ar fi casa, drum
sau parcela. Instantele unei clase de obiecte sunt stocate intr-un tabel care are acelasi nume ca si clasa de
obiecte.
Comportamentul unei clase de obiecte este implementat prin intermediul unei clase de comportamente.
O clasa de comportamente este o clasa software scrisa in conformitate cu arhitectura software Microsoft
Component Object Model (COM), in cadrul modelului ArcInfo GeoObject.
Pentru fiecare clasa de obiecte, GeoDatabase inregistreaza permanent clasa de comportamente prin
stocarea unui identificator global unic.
Cel care modeleaza datele (utilizator al geodatabase) poate adapta clasele de obiecte prin adaugarea de
noi câmpuri, crearea de subtipuri, definirea de domenii si de valori implicite si specificarea unor reguli de
validare.
Un dezvoltator de software poate dezvolta clasele de obiecte prin definirea unui nou comportament.
Acest lucru se poate realiza in doua moduri: prin rescrierea anumitor metode pe care le are clasa de obiecte
furnizata de ArcInfo sau prin extinderea claselor de obiecte ArcInfo cu noi metode.
ArcInfo furnizeaza o ierarhie a claselor de obiecte care sunt gata de utilizat. Aceste clase de obiecte
sunt:
 obiect
 element (feature)
 element jonctiune simpa (simple junction feature)
 element jonctiune complexa (complex junction feature)
 element muchie simpla (simple edge feature)
 element muchie complexa (complex edge feature)
Clasele de obiecte din ArcInfo includ un numar de câmpuri predefinite, cum ar fi identificatorii obiect
si geometria. Aceste câmpuri definesc proprietatile absolut necesare pentru obiectele din aceste clase.
Utilizatorul poate adauga alte câmpuri specifice.
1.1.3 Elemente si clase de elemente

Un element (feature) este un obiect spatial. Un element are un atribut special care reprezinta
amplasarea sa in spatiu. Aceasta proprietate se numeste proprietatea shape a elementului si valorile sale
sunt de tipul geometry.
O clasa de elemente este un tip de clasa de obiecte care este o colectie de elemente. Toate elementele
dintr-o clasa de elemente au aceeasi multime de proprietati, aceeasi multime de metode si acelasi tip de
geometrie pentru câmpul shape. O clasa de elemente poate fi un membru al unei feature dataset sau poate fi
de sine statatoare intr-o geodatabase.
Un anumit element poate contine o geometrie nula. Cel care construieste datele poate utiliza geometria
nula pentru a reprezenta obiecte care uneori sunt reprezentate ca elemente explicite, iar alteori ca elemente
implicite in cadrul unor obiecte compuse.
Câmpul shape al unei clase de elemente poate avea unul din urmatoarele tipuri de geometrie:
 punct
 multipunct
 polilinie
 poligon
O clasa de elemente poate avea un singur câmp shape.
Un element de tipul punct are o singura valoare coordonata x, y sau x,y,z.
Un element de tipul multipunct are un numar de valori coordonate x,y sau x, y, z. In cazul unui shape
de tip multipunct multimea de coordonate nu presupune o ordonare a punctelor.
Un element de tipul polilinie are una sau mai multe cai (paths). O cale este o colectie conectata de
segmente, fiecare din aceste segmente putând fi una din urmatoarele curbe parametrice - linie, arc circular,
arc eliptic, curba bezier. Optional se poate asocia o inaltime (valoare z) sau o distanta de masurare (valoare
m) unui element care are geometria polilinie.
Un element care are câmpul shape de tip poligon are unul sau mai multi inele (rings). Un inel este o
multime inchisa de segmente care se conecteaza si care nu se intersecteaza. Fiecare segment poate fi de
tipul linie, arc circular, arc eliptic sau curba bezier. Un inel nu se poate intersecta cu el insusi, dar poate
intersecta alte inele dintr-un poligon. Inelele dintr-un poligon se pot atinge in orice alt numar de puncte.
Optional se poate asocia o inaltime (valoare z) unui element care are geometria poligon.
O clasa de elemente poate fi simpla sau topologica.
O clasa de elemente simple nu are constrângeri spatiale cu exceptia celor definite de geometria sa.
O clasa de elemente topologice trebuie sa participe in cadrul unei multimi de clase de elemente numita
graf. Graful forteaza constrângeri spatiale cum ar fi conectivitate sau planaritate, printre elementele
multimii de clase de elemente topologice.
Un tip de graf este o retea geometrica.
1.1.4 Features datasets and geodatabases

Clasele de elemente si clasele de obiecte pot fi organizate in cadrul unor feature datasets. A feature
dataset este un container pe care cel care modeleaza datele il poate utiliza pentru a grupa obiecte cum ar fi
clasele de obiecte. Toate clasele de elemente din cadrul unui feature dataset au in comun aceeasi referinta
spatiala.
Un feature dataset este o colectie de clase de elemente si de grafuri. Un graf este un obiect care leaga o
multime de clase de elemente si care presupune o unitate topologica cum ar fi o retea geometrica.
Clasele de elemente topologice trebuie organizate in feature dataset. Aceasta asigura ca toate aceste
clase de elemente integrate au aceeasi referire spatiala.
Clasele de elemente simple pot fi organizate in cadrul unui feature dataset sau direct in geodatabase.
Capitolul 2. Referinta spatiala
2.1 Stocarea coordonatelor in Geodatabase
Fiecare feature dataset sau clasa de elemente de sine statatoare este caracterizata printr-o referinta
spatiala. Referinta spatiala descrie sistemul de coordonate, domeniul spatial si precizia.
Domeniul spatial poate cel mai bine sa fie descris prin intervalul de coordonate permis pentu
coordonate x, y, valori m si valori z.
Atât in cadrul unei pesonal geodatabase cât si al unei SDE geodatabase, coordonatele punctelor sau ale
vertex-urilor care formeaza o polilinie sau un poligon sunt stocate ca numere intregi pozitive. Toate
coordonatele trebuie sa fie intregi pozitivi pe 32-bit având deci valori cupinse intre 0 si 2147483647.
Valorile reale ale coordonatelor sunt transformate in intregi pentru a fi stocate in geodatabase. Pentru a
indica câte cifre zecimale se pastreaza din numerele care reprezinta coordonatele reale se utilizeaza
parametrul numit precizie. Precizia descrie numarul de unitati ale sistemului per unitate de masura. O
referinta spatiala cu precizia egala cu 1 va stoca intregi, in timp ce daca precizia este egala cu 1000 vor fi
stocate numere zecimale cu trei cifre la partea zecimala.
Daca referinta spatiala a fost stabilita pentru un feature dataset sau pentru o clasa de elemente, doar
sistemul de coordonate mai poate fi modificat; domeniul spatial este fix.
Toate clasele de elemente din cadrul unui feature dataset au in comun aceeasi referinta spatiala.
Referinta spatiala este o parte importanta a conceperii unei geodatabase pentru ca domeniul sau spatial
descrie intinderea spatiala maxima pâna la care datele pot creste. Utilizatorul trebuie sa fie foarte atent la
alegerea unui domeniu corespunzator pentru x, y, m si z.
Trebuie facuta deosebirea intre acuratete si precizie:
 acuratetea (corectitudinea): Se afla x, y in pozitia corecta?
 precizia (reproductibilitate): capacitatea de a stoca acuratetea.
Cele mai multe coordonate au erori de acuratete. Modul in care datele sunt colectate influenteaza
acuratetea. Nici un proces automat nu poate fi 100% corect. Datele digitale sunt doar atât de corecte cât
este sursa care a stat la baza construirii lor. In functie de acuratetea datelor se va alege numarul de zecimale
care vor fi pastrate atuni când se stocheaza coordonatele.
In cazul stocarii datelor, se ia in considerare precizia care reprezinta numarul de cifre semnificative
care este folosit pentru a stoca coordonatele elementelor. In ArcInfo exista posibilitatea de a stoca in
simpla precizie sau in dubla precizie. In cazul geodatabase, numarul de cifre utilizate pentru a stoca
coordonatele este 10. Valorile care pot fi stocate intr-o geodatabase poarta numele de unitati de stocare si
valoarea maxima a acestor unitati este 2.14 miliarde. Precizia reprezinta numarul unitatilor de stocare dintr-
o unitate de harta. Ea poate fi determinata astfel:
precizia = unitatea hartii/unitatea de stocare
Când sunt stocate, coordonatele sunt inmultite cu precizia, iar când sunt utilizate sunt impartite la
precizie. Este posibil ca, utilizând o anumita precizie, datele care rezulta sa nu se potriveasca in interiorul
spatiului geodatabase. Pentru aceasta va trebui sa determinati daca precizia dorita se potriveste domeniului
de stocare. Primul pas consta in a stabili intervalul datelor, si anume determinând cea mai mare valoare
dintre latime si inaltime. Apoi se verifica precizia in raport cu intervalul, stabilind daca produsul dintre
interval si precizie este mai mic decât 2.14 miliarde. Daca raspunsul este pozitiv atunci datele pot fi stocate
cu precizia dorita.
Cu cât precizia este mai mare cu atât stocarea se realizeaza pe mai multi bytes in baza de date.
Poate apare insa urmatoarea problema: la precizia dorita, datele se afla in afara domeniului de stocare.
Solutia consta in a translata centrul spatiului geodatabase in centrul spatiului datelor voastre. Primul pas
consta in a afla centrul spatiului geodatabase in unitati ale hartii. Pentru aceasta se imparte 2.14 miliarde la
2 si apoi la precizie. Apoi se translateaza centrul spatiului geodatabase peste centrul datelor pe care le
aveti. Valoarea cu care se translateaza se obtine efectuând diferenta dintre centrul datelor voastre si centrul
determinat la pasul 1.
Geodatabase stocheaza intregii utilizând o translatie. Când stocheaza geodatabase scade translatia, apoi
inmulteste coordonatele cu precizia. Invers, atunci când utilizeaza datele, imparte coordonatele prin
precizie si adauga translatia.
2.2 Definirea referintei spatiale
Wizard-ul prin care se importa date translateaza si scaleaza datele cu precizie maxima. Avantajele
metodei implicite sunt:
 wizardul este valabil intotdeauna pentru importul datelor initiale
 centreaza datele.
Limitarile metodei implicite sunt:
 transformarile implicite nu anticipeaza cresterea viitoare
 ineficient, stocarea si regasirea potential mai incete.
De aceea s-ar putea sa fie nevoie sa specificati manual precizia si translatia.
Wizard-ul incepe cu o precizie de 1.000.000 si apoi imparte la doi pâna când este cuprins domeniul
inmultit cu trei. Se obtine in acest fel, un buffer intre 100% si 200% in jurul celei mai mari laturi. Se poate
intâmpla ca date suplimentare sa nu se potriveasca in interiorul intinderii geodatabase. Precizia s-ar putea
sa nu suporte acuratetea datelor. E posibil sa fie necesara definirea manuala a parametrilor domeniului
spatial.
Optiunea 1:
Luati in considerare cresterea spatiala a geodatabase. Stabiliti intinderea (MinX, MinY, MaxX, MaxY),
lasati valoarea implicita a setarii preciziei, dar verificati ca este satisfacatoare.
Optiunea 2:
Alegeti precizia corespunzatoare a coordonatelor, calculati translatii care centreaza datele in cadrul
domeniului geodatabase, setati translatii pentru Minx, MinY, lasati valorile maxime implicite.
Se pot defini domenii pentu Z si M atunci când se importa date. Domeniul implicit nu ia in considerare
valori negative:
 inaltimi sub nivelul marii
 distanta in amonte a statiilor de monitorizare de-a lungul unui râu
E bine sa specificati un domeniu corespunzator atunci când importati o clasa de elemente.
2.3 Indicele spatial
Fiecare clasa de elemente are un indice spatial care este generat automat si mentinut de sistemul
ArcInfo. Indicele spatial este utilizat pentru a localiza rapid elemente dintr-o multime de date care ar putea
sa indeplineasca criteriul unei cautari spatiale. Indicele spatial este calculat pe baza parametrilor funizati
atunci când este creata clasa de elemente.
Pentru cele mai multe sisteme de administrare a bazelor de date (DBMS-uri), indicele spatial este un
sistem grid doi-dimensional care acopera o clasa de elemente, asa cum gridul de localizare acopera o harta
obisnuita a drumurilor.
Pentru cele mai multe date, este necesar un singur grid. Deoarece dimensiunea elementelor este un
factor important in determinarea dimensiunii optime a gridului, datele care contin elemente de dimensiuni
foarte diferite s-ar putea sa aiba nevoie de griduri suplimentare astfel incât elementele mai mari sa poata fi
interogate mai rapid. Clasele de elemente pot avea pâna la 3 griduri. Fiecare grid trebuie sa aiba
dimensiunea de cel putin trei ori mai mare decât dimensiunea gridului precedent.
Fiecare clasa de elemente poate avea propria dimensiune a gridului care poate fi schimbata in orice
moment pe durata exitentei clasei de elemente.
Capitolul 3. Construirea unei GeoDatabase
Atunci când a fost implementat pentru prima data modelul georelational, din consideratii practice,
componenta spatiala a datelor geografice a fost stocata in fisiere binare, in timp ce atributele au fost stocate
in tabele ale unor baze de date relationale. Cum intre timp tehnologia bazelor de date a avansat, acum este
posibil si avantajos ca toate datele spatiale sa fie stocate direct in cadrul acelorasi tabele ca si datele
atribute.
Câstigul care rezulta din stocarea directa a datelor spatiale in baze de date comerciale consta in
imbunatatirea administrarii, utilizarea serviciilor de administrare si de acces la date, o mai buna integrare
cu alte baze de date pe care o organizatie le administreaza.
Crearea unei geodatabase este un proces ce presupune parcugerea mai multor pasi, si anume:
 conceperea geodatabase
 crearea unei geodatabase goale
 crearea stucturii geodatabase
 incarcarea datelor spatiale
3.1 Definirea structurii
3.1.1 Crearea unei Pesonal geodatabase

1. In arborele catalog, executati clic-dreapta in directorul in care doriti sa creati noua Personal

Geodatabase.
2. Alegeti New.
3. Selectati Personal Geodatabase. ArcCatalog creeaza o noua personal geodatabase in directorul
selectat si seteaza numele sau in modul editare.
4. Scrieti un nume nou pentru aceasta personal geodatabase. Apasati pe Enter.
Dupa ce o geodatabase a fost creata exista mai multe metode prin care poat fi definita structura sa:
 manual, se creeaza structura fiecarei clase noi de elemente si a fiecarui tabel
 importând date existente. Datele existente definesc structura.
 utilizând instumentele CASE pentru a automatiza crearea bazei de date.
3.1.2 Crearea unei Feature dataset

1. In arborele catalog, executati clic-dreapta pe acea personal geodatabase in care doriti sa creati noul
feature dataset.
2. Alegeti New.
3. Selectati Feature dataset.
4. Scrieti un nume pentru feature dataset.
5. Executati clic pe Edit pentru a defini o referinta spatiala pentru feature dataset.
6. Alegeti Select sau Import pentru a seta referinta spatiala pentru feature dataset.
7. Navigati pâna la referinta spatiala pe care doriti sa o utilizati sau navigati pâna la clasa de elemente
sau feature dataset a carei referinta spatiala doriti sa o utilizati ca model. Alegeti Add.
8. Selectati Modify daca doriti sa modificati oricare din parametrii sistemului de coordonate pe care l-
ati ales. Editati parametrii sistemului de coordonate si executati clic pe OK.
9. Selectati eticheta X/Y Domain.
10. Introduceti valorile pentru coordonatele x, y-minim si x, y maxim corespunzatoare dataset si scrieti
precizia ceruta pentru valorile coordonatelor.
11. Alegeti eticheta Z Domain.
12. Daca o clasa de elemente din feature dataset va avea valori z, scrieti valoarea minima si valoarea
maxima a lui z pentru dataset, apoi introduceti precizia necesara pentru coordonatele z.
13. Alegeti eticheta M Domain.
14. Daca o clasa de elemente din feature dataset va avea valori m, scrieti valorea minima si valoara
maxima a lui m pentru dataset, apoi introduceti precizia necesara pentru coordonatele m.
15. Executati clic pe OK.
16. Alegeti OK.
3.1.3 Crearea unei clase de elemente

1. In arborele catalog, executati clic-dreapta pe acel feature dataset in care doriti sa creati noua clasa de
elemente.
2. Alegeti New.
3. Selectati Feature class.
4. Scrieti un nume pentru clasa de elemente. Pentru a crea un alias pentru aceasta clasa de elemente,
introduceti un alias.
5. Executati clic pe Next.
7. Pentru a adauga un câmp la clasa de elemente, executati clic pe urmatorul rând liber din coloana
Field Name si scrieti un nume.
8. Executati clic in coloana Data Type, in dreptul numelui câmpului, si alegeti tipul datelor câmpului.
9. Pentru a crea un alias pentru câmp, executati clic in dreptul câmpului Alias si introduceti un nume de
alias.
10. Pentru a preintâmpina ca valori nule sa fie stocate in acest câmp, executati clic in dreptul câmpului
Allow nulls, excutati clic pe sageata derulanta si alegeti No.
11. Pentru a asocia o valoare implicita acestui câmp, executati clic in dreptul câmpului Default value si
scrieti o valoare.
12. Pentru a seta alte proprietati specifice tipului de câmp, fie executati clic pe proprietate in lista
derulanta, fie scrieti proprietatea.
13. Repetati pasii de la 7 pâna la 12 pentru a defini toate câmpurile tabelului.
14. Executati clic pe numele câmpului geometrie, in coloana Field Name.
15. Pentru a crea un alias pentru câmpul geometrie, executati clic in dreptul câmpului Alias si
introduceti un alias.
16. Pentru a preintâmpina ca elemente geometrice nule sa fie stocate, executati clic in dreptul câmpului
Allow nulls, executati clic pe sageata derulanta si alegeti No.
17. Executati clic in dreptul câmpului Geometry type, executati clic pe sageata derulanta si alegeti
tipul de elemente pe care doriti ca aceasta clasa de elemente sa le stocheze.
18. Pentru a stabili parametrii gridului indice spatial, executati clic pe câmpurile din dreptul
dimensiunilor gridului pe care doriti sa le specificati si scrieti o valoare pentru dimensiunea
gridului.
19. Daca doriti ca elementele din aceasta clasa de elemente sa stocheze valori z, executati clic in
dreptul câmpului Contain Z values, executati clic pe sageata derulanta si alegeti Yes.
20. Daca doriti ca elementele din aceasta clasa de elemente sa stocheze valori m, executati clic in
dreptul câmpului Contain M values, executati clic pe sageata derulanta si alegeti Yes.
21. Executati clic pe Finish.
3.1.4 Crearea unui tabel

1. In arborele catalog, executati clic-dreapta pe acea geodatabase unde doriti sa creati noul tabel.
2. Alegeti New.
3. Selectati Table.
4. Scrieti un nume pentru tabel. Pentru a crea un alias pentru tabel, introduceti un alias.
7. Pentru a adauga un câmp la tabel, executati clic pe urmatorul rând liber din coloana Field Name si
scrieti un nume.
8. Executati clic in coloana Data Type, in dreptul numelui câmpului, si alegeti tipul datelor câmpului.
9. Pentru a crea un alias pentru câmp, executati clic in dreptul câmpului Alias si introduceti un nume de
alias.
10. Daca nu doriti ca valorile acestui câmp sa poata fi modificate in ObjectEditor, executati clic in
dreptul câmpului Editable, executati clic pe sageata derulanta si alegeti No.
11. Pentru a preintâmpina ca valori nule sa fie stocate in acest câmp, executati clic in dreptul câmpului
Allow nulls, excutati clic pe sageata derulanta si alegeti No.
12. Pentru a asocia o valoare implicita acestui câmp, executati clic in dreptul câmpului Default value si
scrieti o valoare.
13. Pentru a seta alte proprietati specifice tipului de câmp, fie executati clic pe proprietate in lista
derulanta, fie scrieti proprietatea.
14. Repetati pasii de la 7 pâna la 13 pentru a defini toate câmpurile tabelului.
15. Executati clic pe Finish.
3.2 Importul datelor
Intr-o Geodatabase pot fi importate date dintr-un coverage, shapefile sau date CAD. De asemenea, pot
fi importate tabele dBASE sau INFO. Intr-o SDE Geodatbase pot fi importate si date raster.
Exista doua moduri prin care pot fi importate date:
 se utilizeaza ArcCatalog pentru a rafina sau a extinde clase si pentru a defini clase noi
 se foloseste CASE si UML pentru a concepe un sistem complex de clase.
In ArcCatalog si in ArcToolbox exista instrumente si wizard-uri pentru a importa shapefiles, coverges
sau date CAD. De asemenea, se poate utiliza mecanismul de copiere si lipire (copy/paste) pentru a copia
dintr-o Geodatabase in alta Geoadatabase un Feature Dataset. In acest caz, sunt copiate nu doar clasele de
elemente ci si domeniile definite pentru acea Geodatabase, clasele de relatii, retelele geometrice.
Instrumentele de conversie a datelor creeaza câte o clasa de elemente pentru fiecare shapefile sau clasa de
elemente a unui coverage. De asemene, creeaza un tabel nou pentru fiecare tabel dBASE sau INFO care
este convertit. Aceste instrumente nu se utilizeaza pentru a adauga date la clase de elemente sau la tabele
care exista deja.
In cazul in care se exporta clase de elemente de la o geodatabase la alta geodatabase, datele vor fi
proiectate (on-the-fly) daca referinta spatiala a datelor de intrare nu coincide cu referinta spatiala a datelor
de iesire. In plus, pot fi eliminate sau redenumite câmpuri pentru datele care rezulta in urma exportului.
3.2.1 Cum se importa date

1. In arborele catalog, selectati o geodatabase sau un Feature dataset.
2. Executati clic dreapta si din meniul context alegeti Import.
3. Selectati unul din urmatoarele meniuri: CAD to Geodatabase, Shapefile to Geodatabase sau
Coverage to Geodatabase in functie de tipul datelor pe care doriti sa-le importati.
4. Selectati datele pe care doriti sa le importati. Daca convertiti date de tip coverage trebuie sa
specificati, in plus, ce tip de date convertiti: linii, puncte, poligoane, etc.
5. Daca doriti sa faceti unele modificari privind numele câmpurilor pentru clasa de elemente care
rezulta, executati clic pe butonul Change settings.
6. La final executati clic pe butonul OK.
3.2.2 Cum se exporta date

1. In aborele catalog, selectati datele (shapefile, coverage, feature dataset, clasa de elemente) pe care
doriti sa le exportati.
2. Executati clic dreapta si din meniul context alegeti Export.
3. Alegeti Coverage to Geodatabase, Shapefile to Geodatabase sau Geodatabase to Geodatabase,
in functie de tipul datelor pe care le-ati selectat la punctul 1.
4. In fereastra care a aparut, selectati o geodatabase si, optional, un Feature dataset unde vreti sa
exportati datele.
5. Executati clic pe butonul OK.
3.3 Incarcarea datelor
In ArcCatalog si in AcMap exista instrumente prin care se pot incarca date. Aceste instrumente se
utilizeaza pentru a adauga date la clase de elemente deja existente.
In ArcCatalog exista un instrument care se numeste Simple Data Loader si care se utilizeaza pentru a
adauga date la clase de elemente simple. Acest instrument nu poate fi utilizat pentru clase de elemente care
participa intr-o relatie compusa sau care fac parte dintr-o retea geometrica. In cazul unei SDE
Geodatabase, pentru a putea utiliza acest intrument, datele nu trebuie sa fie intr-o versiune. Acest
instrument este util daca dorim sa introducem datele rapid. El utilizeaza un cursor rapid de inserare.
Simple Data Loader este un instrument de tip wizard. Pot fi incarcate date din mai multe surse, dar, in
acest caz, datele sursa tebuie sa aiba aceeasi schema a câmpurilor. Puteti sa indicati din ce câmpuri ale
datelor sursa vor fi extrase valori si care sunt câmpurile corespunzatoare ale clasei de elemente in care se
adauga datele. Puteti sa realizati o selectie a datelor sursa care vor fi introduse. In plus, datele pot fi
incarcate direct intr-un subtip.
3.3.1 Incarcarea datelor in ArcCatalog

1. Selectati o clasa de elemente a unei Geodatabase si executati clic dreapta.
2. Din meniul context, alegeti Load Data. In fereastra Simple Data Loader executati clic pe butonul
Next.
3. Executati clic pe butonul Browse si selectati datele pe care doriti sa le introduceti.
4. Executati clic pe butonul Add pentru a adauga sursa de date. Daca doriti sa adaugati date din mai
multe surse de date repetati pasii 3 si 4 pentru fiecare sursa de date in parte. Când ati terminat de
adaugat toate sursele de date dorite, executati clic pe butonul Next.
5. Daca doriti ca datele sa fie introduse intr-un subtip, activati optiunea I want to load all data into a
subtype si apoi alegeti subtipul in care vreti sa introduceti datele. Executati clic pe butonul Next.
6. Pentru fiecare câmp al clasei de elemente in care se introduc datele stabiliti câmpul corespunzator al
datelor sursa din care vor fi citite datele. Executati clic pe butonul Next.
7. Daca doriti sa introduceti doar anumite date, activati optiunea Load only the features that satisfy a
query. Executati clic pe butonul Next.
8. Va apare un rezumat al optiunilor care au fost selectate si daca aceste optiuni sunt corecte selectati
butonul Finish.
In afara de instrumentul Simple Object Loader, exista in ArcMap un alt instrument care poarte numele
de Object Loader. Acesta se utilizeaza pentru a adauga date intr-o clasa de elemente care nu este simpla
(participa intr-o retea geometica, de exemplu) sau pentru clase de elemente pentru care au fost create
versiuni. Pentru a-l putea utiliza, trebuie deschisa o sesiune de editare.
Instrumentul Object Loader foloseste acelasi wizard ca si Simple Object Loader, dar are câteva
facilitati suplimentare:
 se respecta mediul de captare
 in mod optional, pot fi validate obiectele dupa ce au fost incarcate.
Metoda care este folosita pentru a incarca datele depinde de tipul datelor tinta:
 daca se introduc date in clase de elemente simple, este utilizat un cursor rapid.
 in cazul in care se introduc date in clase de elemente complexe, atunci este utilizat un cursor pentu
elemente care nu sunt simple si de aceea introducerea datelor este mai inceata
3.3.2 Adaugarea comenzii Load Objects la ArcMap

1. Selectati meniul View, executati clic pe optiunea Toolbars si apoi alegeti Customize.
2. Alegeti eticheta Commands.
3. Selectati Data Converters.
4. Executati clic pe comanda Load Objects, trageti de ea si dati-i drumul pe bara de instrumente
Editor. Comanda va apare pe aceasta bara de instrumente.
5. Executati clic pe Close.
3.3.3 Incarcarea datelor in ArcMap

1. Adaugati datele intr-un document harta si lansati o sesiune de editare.
2. Executati clic pe sageata derulanta Target Layer si selectati o clasa de elemente sau un subtip al
unei clase de elemente in care doriti sa introduceti datele.
3. Executati clic pe butonul Load Objects.
4. Executati clic pe butonul Browse si selectati datele pe care doriti sa le introduceti.
5. Executati clic pe butonul Add pentru a adauga sursa de date. Daca doriti sa adaugati date din mai
multe surse de date repetati pasii 3 si 4 pentru fiecare sursa de date in parte. Când ati terminat de
adaugat toate sursele de date dorite, executati clic pe butonul Next.
6. Pentru fiecare câmp al clasei de elemente in care se introduc datele stabiliti câmpul corespunzator al
datelor sursa din care vor fi citite datele. Executati clic pe butonul Next.
7. Daca doriti sa introduceti doar anumite date, activati optiunea Load only the features that satisfy a
query. Executati clic pe butonul Next.
8. Daca datele nu sunt precis localizate activati optiunea Yes. Daca, in plus, doriti validarea datelor
activati optiunea Yes.
9. Va apare un rezumat al optiunilor care au fost selectate si daca aceste optiuni sunt corecte selectati
butonul Finish.
Se recomanda, ca de câte ori este posibil, sa se utilizeze instrumentul Simple Object Loader in loc de
Object Loader, deoarece primul instrument conduce la introducerea mai rapida a datelor. In acest scop se
recomanda sa incercati sa introduceti toate datele inainte de a construi retele geometrice sau de a crea
versiuni pentru date in SDE Geodatabase. Nu actualizati niciodata câmpurile: OBJECTID, Enabled sau
AncillaryRole, câmpurile ponderi pentru o retea geometrica, orice câmp care are un inteles special.
Capitolul 4. Reguli de validare a atributelor
Scopul oricarui utilizator este de a elimina sau minimiza erorile care pot apare la introducerea sau
modificarea datelor intr-o baza de date GIS. Cel mai usor mod de a inzestra elementele cu un
comportament inteligent, pentru a reduce erorile, consta in specificarea unor reguli de validare care impun
anumite tipuri de reguli specifice afacerii sau anumite constrângeri.
Exemple de reguli care trebuie indeplinite pot fi urmatoarele:
 O sectiune a unui anumit tip de teava poate avea doar diametrul de 10, 15, 25 sau 50 de cm.
 Un drum secundar se poate conecta la o autostrada doar prin intermediul unui segment de drum de
tranzitie.
4.1 Subtipuri
Instantele unei clase de obiecte pot fi clasificate in subtipuri. Subtipurile sunt subimpartiri ale unei
clase de obiecte in functie de o anumita proprietate. Toate subtipurile unei clase de obiecte au in comun
aceleasi proprietati.
Un subtip al unei clase de elemente reprezinta o submultime de inregistrari ale acelei clase. Un subtip
organizeaza valorile unei singure coloane care trebuie sa fie de tipul intreg.
Motivatia pentru care au fost introduse subtipurile a fost aceea de a da posibilitate utilizatorului sa
realizeze mici subdivizari ale unei clase de obiecte. Folosind subtipurile utilizatorul are in plus urmatoarele
posibilitati:
- sa denumeasca subtipurile pentru a descrie fiecare membru al clasificarii.
- sa defineasca domenii de atribute distincte pentru fiecare câmp al subtipului.
- sa defineasca valori implicite distincte pentru fiecare câmp al subtipului.
- sa defineasca reguli de validare care se aplica doar anumitor subtipuri.
Nu este obligatoriu ca o clasa de obiecte sa contina subtipuri. Daca nu se defineste nici un subtip putem
totusi sa definim domenii de atribute, valori implicite, reguli de validare care se vor aplica intregii clase de
obiecte in locul subtipurilor.
4.1.1 Crearea de subtipuri

1. Selectati o clasa de elemente dintr-o Geodatabase.
2. Executati clic dreapta si selectati din meniul context Properties.
3. In fereastra Feature Class Properties alegeti eticheta Subtypes.
4. Alegeti un câmp din lista derulanta Subtype Field. In aceasta lista sunt trecute doar câmpurile de tip
Long Integer.
5. Pentru a adauga un nou subtip executati clic in dreptul primei celule goale de sub Code si scrieti
valoarea intreaga care va reprezenta codul subtipului.
6. Apasati pe cheia TAB sau executati clic sub Description si introduceti o descriere a subtipului.
7. Când ati terminat de introdus toate subtipurile executati clic pe butonul OK.
O clasa de elemente pentru care au fost definite subtipuri va fi afisata, atât in ArcCatalog, cât si in
ArcMap, in mod implicit utilizând o clasificare dupa valorile unice ale subtipului.
4.1.2 Editarea subtipurilor in ArcMap
a) Adaugarea de noi elemente la un subtip

1. Deschideti un document harta si adaugati o clasa de elemente pentru care ati definit subtipuri.
2. Lansati o sesiune de editare.
3. Din lista Target alegeti un subtip in care doriti sa construiti date. Fiecare element nou pe care il veti
construi va fi de tipul celui ales in lista Target.
4. Daca doriti sa construiti un element de alt tip, alegeti din lista derulanta Target subtipul dorit.
b) Schimbarea subtipului unui element

1. Executati clic pe instrumentul Edit.
2. Selectati elementul al carui subtip doriti sa-l modificati.
3. Executati clic pe butonul Attributes.
4. Executati clic pe valoarea câmpului subtip. Va apare o lista derulanta din care alegeti un alt subtip.
Exista anumite asemanari si deosebiri intre subtipuri si tabelele de cautare din ArcInfo Workstation. In
cazul subtipurilor, inregistarile care sunt grupate poarta un nume. Subtipurile sunt mai usor de administrat
si de utilizat pentru editare si simbolizare. Dezavantajul este ca ele pot fi definite doar pentru câmpuri de
tip long integer si nu se pot defini subtipuri decât pentru cel mult un câmp.
Tabelele de cautare reprezinta descrieri pentru mai multe inregistrari/tabele intr-un tabel relationat.
4.2 Domenii
Un domeniu pentru atribute este un interval sau o multime de valori ale atributelor care sunt permise.
Domeniile pentru atribute servesc ca o constrângere usor de utilizat pentru a asigura integritatea atributelor
obiectelor. Ele nu necesita nici o programare.
Exista doua tipuri de domenii pentru atribute:
 un domeniu al valorilor codificate este o multime discreta de valori disponibile pentru un atribut.
 un domeniu de tip interval este un interval de valori numerice.
Un domeniu este o proprietate a Geodatabase. Acest lucru este util pentru ca in cadrul unei
Geodatabase putem grupa clasele de elemente in mai multe Feature datasets, dar in cadrul diferitelor
Feature datasets pot exista clase de elemente care sa reprezinta acelasi tip de obiecte. De exemplu, putem
avea doua Feature dataset: Eforie si Bucuresti si in cadrul fiecarui Feature dataset câte o clasa de elemente
care reprezinta parcele. Vom defini un domeniu ale carui valori sunt valabile pentru ambele clase de
parcele.
Dupa ce domeniul a fost definit, el urmeaza a fi asociat unui câmp dintr-una sau mai multe clase de
elemente. In urma acestei asocieri, valorile care pot fi introduse in câmpul respectiv trebuie sa satisfaca
cerintele care au fost definite pentru domeniul asociat. In cazul unui domeniu de tip interval, utilizatorul
poate introduce si valori care nu apartin intervalului corespunzator domeniului, fara ca ArcMap sa-l
atentioneze ca a facut o greseala. Utilizatorul poate insa verifica daca toate datele pe care le-a introdus sunt
valide. In cazul unui domeniu de valori codificate, in momentul in care utilizatorul introduce o valoare intr-
un câmp caruia i-a fost asociat un astfel de domeniu, el este obligat sa aleaga din lista de valori care a fost
definita pentru domeniul respectiv.
In cazul domeniilor codificate, desi in baza de date sunt stocate niste coduri care nu sunt inteligibile
unui utilizator obisnuit, in ArcMap sunt afisate descrierile acestor coduri, astfel incât utilizatorul primeste
informatii cât mai pe intelesul lui.
Putem defini un domeniu pentru fiecare câmp al unui subtip.
Se poate intâmpla ca un anumit câmp sa aiba in mod predominant o anumita valoare. De exemplu,
intr-o retea stradala majoritatea strazilor sunt de tipul Str. In acest caz, pentru ca utilizatorul sa nu fie nevoit
sa introduca de fiecare data acea valoare, cel care a construit baza de date poate specifica o valoare
implicita pentru acel câmp. Aceasta valoare este introdusa in mod automat, in acel câmp, daca utilizatorul
nu specifica o alta valoare.
Putem defini o valoare implicita pentru fiecare câmp din cadrul unui subtip.
4.2.1 Crearea de domenii

a) Crearea unui domeniu de tip interval
1. In arborele catalog, selectati o Geodatabase.
2. Executati clic dreapta si din meniul context alegeti Properties.
3. In fereastra Database Properties, pentru a defini un domeniu nou excutati clic, sub câmpul Domain
Name, in prima celula libera si scrieti numele noului domeniu.
4. Apasati pe cheia TAB sau executati clic sub Description si scrieti ce reprezinta domeniul respectiv.
5. Pentru domeniul nou definit, alegeti din lista derulanta Field Type un tip numeric de date (Short
Integer, Long Integer, Float, Double).
6. Din lista derulanta Domain Type selectati Range.
7. In dreptul casetei de text Minimum Value completati valoarea minima a domeniului.
8. In dreptul casetei de text Maximum Value introduceti valoarea maxima a domeniului.
9. Daca ati terminat de definit toate domeniile, selectati butonul OK. Daca doriti sa introduceti si alte
domenii, selectati butonul Apply.
b) Crearea unui domeniu de valori codificate

1. In arborele catalog, selectati o Geodatabase.
2. Executati clic dreapta si din meniul context alegeti Properties.
3. In fereastra Database Properties, pentru a defini un domeniu nou excutati clic, sub câmpul Domain
Name, in prima celula libera si scrieti numele noului domeniu.
4. Apasati pe cheia TAB sau executati clic sub Description si scrieti ce reprezinta domeniul respectiv.
5. Pentru domeniul nou definit, alegeti din lista derulanta Field Type un tip de date.
6. Din lista derulanta Domain Type selectati Coded Values.
7. In gridul Coded Values completati valorile permise pentru domeniul definit. Executati clic in prima
celula libera de sub Codes si introduceti valoarea codului.
8. Apasati pe cheia TAB sau executati clic sub Description si introduceti o descriere a codului
respectiv. Repetati pasii 7 si 8 pâna când ati terminat de introdus toate codurile.
9. Daca ati terminat de definit toate domeniile, selectati butonul OK. Daca doriti sa introduceti si alte
domenii, selectati butonul Apply.
c) Cum se asociaza un domeniu unui câmp

1. In arborele catalog, selectati o clasa de elemente si executati clic dreapta. Alegeti din meniul context
Properties.
2. Alegeti eticheta Fields.
3. Selectati câmpul caruia doriti sa-i atasati domeniul.
4. Executati clic in caseta Domain din cadrul Field Properties. Va apare o lista derulanta cu tote
domeniile definite pentru un tip de date asemanator cu cel al câmpului selectat.
5. Alegeti din lista derulanta domeniul dorit.
6. Executati clic pe butonul OK sau pe butonul Apply.
4.2.2. Editarea cu domenii in ArcMap

a) Domenii de valori codificate
1. Deschideti un document harta nou sau unul existent si adaugati o clasa de elemente.
4. Selectati elementul(ele) pentru care doriti sa introduceti sau sa modificati valori.
6. Executati clic pe câmpul ale carui valori doriti sa le introduceti sau sa le modificati. Va apare o lista
derulanta cu toate valorile permise pentru domeniul asociat acelui câmp.
7. Alegeti din lista derulanta o valoare.
b) Domenii de tip interval

4. Selectati elementul(ele) pentru care doriti sa introduceti sau sa modificati valori.
6. Executati clic pe câmpul ale carui valori doriti sa le introduceti sau sa le modificati. Scrieti valoare
dorita.
4.3 Validarea datelor

Instrumentele de editare din ArcMap nu va ajuta in mod activ sa modificati câmpurile care au asociate
domenii de tip interval, dar ele va ajuta sa modificati câmpurile care au asociate domenii de valori
codificate. In cazul câmpurilor care au asociate domenii de tip interval, pentru a se asigura ca datele pe care
le-a introdus satisfac constrângerile pe care le-a definit pentru domeniul respectiv, utilizatorul trebuie sa
valideze datele.

4.3.1. Validarea datelor
4. Selectati elementul(ele) pe care doriti sa le validati.
5. Alegeti Editor si apoi Validate Selection. Daca selectia contine elemente care sunt invalide, va
apare un mesaj care indica numarul elementelor invalide. Vor ramâne selectate doar acele elemente
care sunt invalide.
6. Executati clic pe butonul OK.
7. Selectati un element invalid.
8. Repetati pasul 5. Va apare un mesaj care va indica motivul pentru care elementul este invalid.
10. Selectati butonul Attributes pentru a vedea atributele elementelor invalide.
11. Executati clic pe valorile invalide si modificati-le.
12. Inchideti caseta de dialog Attributes.
4.4 Reguli in caz de unire sau de impartire
Adesea, atunci când editam date, un singur element este impartit in doua elemente sau doua elemente
diferite sunt combinate sau unite intr-un singur element. In timp ce rezultatul acestor tipuri de editari
asupra geometriei elementului poate fi usor de prezis, efectele lor asupra valorilor atributelor nu sunt usor
de cunoscut. Comportamentul valorilor unui atribut atunci când un element este impartit este controlat de
politica sa in caz de impartire. Atunci când doua elemente sunt unite, valoarea unui atribut este controlata
de politica sa de unire.
Fiecare domeniu de atribute are atât o politica in caz de impartire, cât si una de unire. Atunci când un
element este impartit sau unit, ArcMap se uita la aceste politici si determina ce valori va avea elementul
rezultat pentru un anumit atribut.
Un atribut al unui tabel, clasa de elemente sau subtip dat poate avea una din urmatoarele trei politici in
caz de impartire care controleaza valoarea atributului pentru obiectul rezultat:
 Valoarea implicita: atributele celor doua elemente care rezulta vor primi valoarea implicita definita
pentru acel atribut.
 Duplicare: atributele celor doua elemente care rezulta vor fi identice cu valoarea atributului
obiectului initial.
 Fractie din geometrie: atributele celor doua elemente care rezulta repezinta o fractie din valoarea
atributului obiectului initial. Aceasta fractie se bazeaza pe fractia in care este impartita geometria
initiala.
In cazul unirii mai multor elemente, un atribut al unei clase de elemente sau subtip poate avea una din
urmatoarele trei politici de unire:
 Valoarea implicita: atributul elementului care rezulta va primi valoarea implicita definita pentru
acel atribut.
 Suma valorilor: atributul elementului care rezulta va fi suma valorilor atributelor elementelor
initiale.
 Pondere geometrica: atributul elementului care rezulta reprezinta media ponderata a valorilor
atributelor obiectelor initiale. Aceasta medie se bazeaza pe geometria elementelor initiale.
4.4.1 Stabilirea unei reguli pentu unire

1. In arborele catalog, selectati o geodatabase, executati clic dreapta si alegeti Properties.
2. Selectati un domeniu existent executând clic pe zona de selectare, situata in stânga gridului.
3. Executati clic in dreptul casetei Merge Policy. Va apare o lista derulanta din care alegeti optiunea
dorita.
4.4.2 Stabilirea unei reguli in caz de impartire

1. In arborele catalog, selectati o geodatabase, executati clic dreapta si alegeti Properties.
2. Selectati un domeniu existent executând clic pe zona de selectare, situata in stânga gridului.
3. Executati clic in dreptul casetei Split Policy. Va apare o lista derulanta din care alegeti optiunea
dorita.
Capitolul 5. Clase de relatii
5.1 Relatii si clase de relatii
O relatie este o asociere intre doua obiecte. Aceste obiecte pot fi nespatiale (obiecte) sau spatiale
(elemente). In plus fata de identificarea obiectelor asociate, relatiile pot avea proprietati suplimentare.
Relatiile pot fi organizate in clase de relatii.
Cu ajutorul relatiilor, cel care concepe baza de date poate asigura integritatea referentiala dintre obiecte
pe masura ce ele se creeaza, se modifica sau se sterg.
O clasa de relatii este o colectie de relatii. Fiecare relatie dintr-o clasa de relatii are aceeasi clasa
origine si aceeasi clasa destinatie. Asocierea care se stabileste intre tabelul origine si tabelul destinatie se
realizeaza pe baza valorilor identice a doua coloane din cele doua tabele. Numele coloanelor nu trebuie sa
fie acelasi in cele doua tabele, dar tipul trebuie sa coincida. Coloana din tabelul origine poarta numele de
cheie primara (primary key), iar coloana din tabelul destinatie se numeste cheie straina (foreign key).
Orice clasa de obiecte poate participa in numeroase clase de relatii.
5.1.1 Etichete pentru descriere (path labels)

O clasa de relatii are o eticheta descriere pentru clasa destinatie (forward path label) si o eticheta
descriere pentru clasa origine (backward path label). Aceste etichete descriu relatia si se utilizeaza in
aplicatie atunci cand se afiseaza relatiile dintre obiecte.
5.1.2 Cardinalitate
O clasa de relatii are o cardinalitate care restrânge numarul de relatii care pot fi formate intre clasa
obiectului origine si clasa obiectului destinatie. Exemple de cardinalitate sunt one-to-one, one-to-many,
many-to-one, many-to many.
5.1.3 Relatii simple si compuse

O relatie poate fi simpla sau compusa.
O relatie simpla este o relatie pereche-pereche in care obiectele intre care se stabileste relatia pot exista
independent unele de altele.
O relatie compusa este o relatie one-to-many intre un obiect compus al unei clase origine si obiecte
parti ale clasei destinatie. In cazul unei relatii ompuse, când un obiect al clasei origine este sters, obiectele
asociate din clasa destinatie vor fi si ele sa fie sterse. Obiectele parti pot fi create independent de obiectul
compus, dar trebuie sterse atunci cand obiectul compus este sters. Obiectele parti ale unui obiect compus
pot fi sterse si inlocuite de noi obiecte compuse.
5.1.4 Notificari
O notificare este un mesaj transmis in cadrul ArcInfo atunci cand se produce un eveniment
semnificativ, cum ar fi o editare sau o stergere.
O clasa de relatii poate fi utilizata pentru a propaga notificari standard intre obiectele relationate.
Proprietatea directia notificarii indica una din urmatoarele patru optiuni de notificare:
 nu se propaga nici o notificare.
 se trimite o notificare catre obiectul destinatie atunci cand se modifica obiectul origine.
 se transmite o notificare catre obiectul origine doar cand obiectul destinatie se modifica.
 se trimit notificari cand fie obiectul origine, fie cel destinatie se modifica.
Intr-o relatie simpla un obiect poate primi mesaje de la obiectul sau relationat atunci cand se modifica
valorile atributelor sau cand obiectul relationat este sters.
Intr-o relatie compusa, un obiect poate primi mesaje de la obiectul sau relationat atunci cand valorile
atribute se schimba, cand parti ale obiectului sunt sterse sau cand se creeaza un obiect compus. Atunci cand
se creeaza un obiect compus, clasa obiectului parte poate primi mesaje pentru a crea noi obiecte parti si a
stabili relatii.
5.1.5 Crearea unei clase de relatii

1. In arborele catalog, executati clic dreapta pe o geodatabase sau pe un feature dataset unde doriti sa
creati noua clasa de relatii.
2. Alegeti New.
3. Indicati spre Relationship Class.
4. Scrieti numele noii clase de relatii.
5. Selectati tabelul sau clasa de elemente care reprezinta originea relatiei.
6. Selectati tabelul sau clasa de elemente care reprezinta destinatia relatiei.
8. Alegeti optiunea Simple (peer-to-peer) relationship.
9. Executati clic pe butonul Next.
10. Introduceti etichetele pentru descriere.
11. Alegeti directia de notificare a mesajului.
13. Selectati optiunea 1-1 (one-to-one).
15. Clasa de relatii nu necesita atribute, de aceea alegeti optiunea No, I do not want to add attributes
to this relationship class.
17. Din prima lista derulanta selectati câmpul de legatura al tabelului origine, iar din a doua lista
derulanta alegeti câmpul de legatura al tabelului destinatie.
19. Revedeti optiunile pe care le-ati specificat pentru noua clasa de relatii. Daca optiunile sunt corecte
alegeti Finish.
5.2 Utilizarea relatiilor in ArcMap
Dupa ce ati definit o relatie intre doua clase de elemente sau doua tabele, puteti utiliza aceste relatii in
ArcMap. De exemplu, atunci când identificati un element pe harta, puteti vedea toate obiectele care sunt in
relatie cu acel element. De asemenea, când lucrati cu un tabel, puteti deschide un alt tabel ce contine
obiectele cu care acesta se afla in relatie.
Puteti utiliza câmpuri ale tabelului sau clasei de elemente cu care se afla in relatie pentru a simboliza
sau a pune etichete pe harta. Puteti realiza acest lucru stabilind o legatura (join) intre clasa de elemente si
clasa de elemenete sau tabelul cu care se afla in relatie. Apoi, puteti utiliza câmpurile unite ca orice alt
câmp al clasei de elemente.
In plus, atunci când selectati un element, puteti edita poprietatile obietelor cu care acesta se afla in
relatie.
5.2.1 Explorarea obiectelor cu care se afla in relatie un element

1. In ArcMap, executati clic pe instumentul Identify.
2. In caseta de dialog Identify Results, executati clic pe sageata derulanta Layers si alegeti stratul ale
carui elemente doriti sa le identificati.
3. Executati clic pe un element al hartii.
4. Executati dublu-clic in panoul stâng al casetei de dialog Identify Results.
5. Executati dublu-clic pe eticheta pentru descriere. Obiectele cu care se afla in relatie vor fi listate sub
eticheta pentru descriere.
6. Selectati un obiect ale carui proprietati doriti sa le explorati.
5.5.2 Explorarea obiectelor cu care se afla in relatie un obiect al unui tabel

1. In ArcMap, in cuprins selectati eticheta Source.
2. Executati clic-dreapta pe tabelul ce contine obiectele ale caror obiecte relationate doriti sa le
explorati.
3. Selectati obiectele ale caror obiecte relationate doriti sa le explorati.
4. Executati clic pe butonul Options, alegeti Related Tables si apoi selectati eticheta pentru descriere a
relatiei. Se va deschide o noua caseta de dialog a tabelului relationat.
5. Alegeti Show Selected pentru a afisa doar acele obiecte care se afla in relatie cu obiectele selectate
in primul tabel.
5.5.3 Cum se utilizeaza câmpurile relationate in ArcMap

1. In cuprinsul lui ArcMap, executati clic-dreapta pe clasa de elemente.
2. Alegeti Joins and Relates si apoi Join.
3. Executati clic pe sageata derulanta a optiunilor de uniri si alegeti Join based on a pre-defined
reeltionship class.
4. Executati clic pe sageata derulanta pentru a obtine o lista a claselor de relatii si apoi alegeti una din
ele.
5. Selectati OK. Veti putea utiliza câmpurile relationate pentru a eticheta, a simboliza sau a interoga
elemente.
5.5.4 Editarea unui obiect relationat in ArcMap

2. Selectati un element pentru care doriti sa efectuati modificari pentru obiectul cu care acesta se afla in
relatie.
4. Executati dublu-clic in panoul stâng al casetei de dialog Attributes.
5. Executati dublu-clic pe eticheta pentu descriere. Obiectele cu care elementul selectat se afla in relatie
vor fi listate.
6. Executati clic pe ID-ul obiectului relationat pe care doriti sa-l modificati.
7. Modificati atributele obiectului executând clic pe valoare si scriind o noua valoare sau executând clic
pe valoare si apoi alegând dintr-o lista.
5.5.5 Selectarea unui obiect relationat

2. Selectati un element.
4. Executati dublu-clic in panoul stâng al casetei de dialog Attributes.
5. Executati dublu-clic pe eticheta pentu descriere. Obiectele cu care elementul selectat se afla in relatie
vor fi listate.
6. Executati clic-dreapta pe obiectul relationat pe care doriti sa-l adaugati la selectie.
5.5.6 Crearea unei noi relatii in ArcMap

2. Selectati elementele intre care doriti sa creati o relatie.
4. Executati dublu-clic pe unul din elementele din panoul stâng.
5. Executati clic-dreapta pe eticheta pentru descriere si alegeti Add Selected. Obiectul sau obiectele
selectate vor fi adaugate la lista obiectelor selectate de sub eticheta pentru descriere a clasei de
relatii.
5.5.7 Stergerea unei relatii in ArcMap

2. Selectati elementul pentru care doriti sa stergeti o relatie.
4. Executati dublu-clic pe elementul din panoul stâng.
5. Executati dublu-clic pe eticheta pentru descriere a relatiei pentru a vedea o lista a elementelor cu care
se afla in relatie.
6. Executati clic-dreapta pe obiectul pe care doriti sa-l stergeti din relatie si alegeti Remove fom
relationship. Obiectul nu va mai fi listat sub eticheta pentru descriere a clasei de relatii.
5.3 Reguli pentru relatii
Regulile pentu relatii va permit sa restrângeti tipul obiectelor din clasa de elemente sau tabelul de
origine care pot fi relationate cu un anumit tip de obiect din clasa de elemente sau tabelul destinatie.
O clasa de relatii are o multime de reguli ale relatiilor. O regula pentru relatii este o regula de validare.
Fiecare regula pentru relatii specifica o pereche permisa de subtipuri pentru clasa origine si clasa destinatie.
Daca nu se definesc reguli pentru relatii, atunci sunt valabile toate combinatiile dintre subtipuri. De indata
ce se defineste o regula pentru relatii, pentru o clasa origine si o clasa destinatie, orice combinatii de
subtipuri care nu au fost definite in mod expres se exclud.
5.3.1 Crearea de reguli pentru relatii

1. Executati clic-dreapta pe clasa de relatii, in arborele catalog.
2. Alegeti Properties.
3. Selectati eticheta Rules.
4. Daca clasa dumneavostra de origine are subtipuri, selectati subtipul caruia doriti sa-i asociati o
regula pentru relatie. Daca clasa de origine nu are subtipuri, regula pentru relatie se va aplica
tuturor elementelor.
5. Daca clasa destinatie are subtipuri, activati subtipul pe care doriti sa-l relationati de subtipul selectat
in clasa de origine. Daca clasa destinatie nu are subtipuri, regula pentru relatie se va aplica tuturor
elementelor.
In cazul in care cardinalitatea relatiei este one-to-many, many-to-one sau many-to many, puteti
limita domeniul specific al cardinalitatii.
6. Activati caseta de validare pentru a specifica domeniul obiectelor destinatie per obiecte origine
relationate.
7. Executati clic pe sagetile in sus sau in jos pentru a mari sau a micsora numarul minim sau maxim de
obiecte destinatie relationate.
8. Repetati pasii de la 4 la 7 pâna când ati specificat toate regulile pentru relatii pentru aceasta clasa de
relatii. Alegeti OK sau Apply pentru a crea regulile in baza de date.
5.4 Validare
5.4.1 Validarea relatiilor in ArcMap

1. Executati clic pe instrumentul Edit si selectati elementele pe care doriti sa le validati.
2. Alegeti Editor si apoi Validate Selection. Daca exista elemente invalide, va apare un mesaj prin
care veti fi anuntat câte elemente sunt invalide. Doar elementele invalide vor ramâne selectate.
4. Selectati unul din elementele invalide.
5. Repetati pasul 2. Va apare un dialog care va informeaza de ce elementul selectat este invalid.
7. Faceti modificarile necesare relatiilor sau obiectelor relationate astfel incât elementul sa devina
valid. Acest lucru poate implica adaugarea sau stergerea de relatii sau modificarea subtipului pentru
unul sau mai multe elemente.
8. Repetati pasul 2. Ar trebui sa primiti un mesaj care va informeaza ca toate elementele sunt valide.
5.5 Relatii compuse vs. relatii simple
5.5.1 Crearea unei relatii compuse

1. In arborele catalog, executati clic dreapta pe o geodatabase sau pe un feature dataset unde doriti sa
creati noua clasa de relatii.
2. Alegeti New.
3. Indicati spre Relationship Class.
4. Scrieti numele noii clase de relatii.
5. Selectati tabelul sau clasa de elemente care reprezinta originea relatiei.
6. Selectati tabelul sau clasa de elemente care reprezinta destinatia relatiei.
8. Alegeti optiunea Composite relationship.
9. Executati clic pe butonul Next.
10. Introduceti etichetele pentru descriere.
11. Alegeti directia de notificare a mesajului.
13. O relatie compusa este prin definitie o relatie de tipul 1-M. Executati clic pe Next.
14. Daca clasa de relatii nu necesita atribute alegeti optiunea No, I do not want to add attributes to
this relationship class.
16. Din prima lista derulanta selectati câmpul de legatura al tabelului origine
17. Din a doua lista derulanta alegeti câmpul de legatura al tabelului destinatie.
19. Revedeti optiunile pe care le-ati specificat pentru noua clasa de relatii. Daca optiunile sunt corecte
alegeti Finish.
5.5.2 Editarea elementelor care au relatii compuse

2. Selectati elementul origine al relatiei compuse pe care doriti sa-l editati.
3. Executati clic si trageti de element intr-o noua pozitie. Elementele relationate vor fi mutate cu
aceeasi distanta x,y ca si elementul origine care a fost mutat.
4. Executati clic pe instrumentul Rotate.
5. Executati clic oriunde pe harta si trageti de indicator pentru a roti elementul in pozitia dorita.
Elementele relationate vor fi rotite impreuna cu elementul origine.
6. Executati clic pe instrumentul Edit si alegeti un element destinatie al relatiei compuse.
7. Executati clic si trageti de element intr-o noua pozitie. Elementul origine nu va fi mutat.
8. Executati din nou clic pe elementul origine si alegeti butonul Delete de pe bara de instrumente
Standard a lui ArcMap. Atât elementul cât si elementele relationate sunt sterse.
Capitolul 6. Topologia pentru database
6.1 Topologia in geodatabase
Intr-o geodatabase, topologia se bazeaza pe coincidenta elementelor si nu pe elemente care sunt

comune mai multor clase de elemente. Astfel, coordonatele unei pozitii sunt stocate de mai mult ori daca
acea pozitie face parte din mai multe elemente.
In cazul topologiei de linie, geodatabase mentine coincidenta printr-o retea geometrica. O astfel de
retea geometrica se construieste utilizând wizardul Build Geometric Network.
In cazul topologiei de tip poligon, in geodatabase topologia este mentinuta prin intermediul
instrumentelor de editare. Pentru a crea elemente care coincid se utilizeaza comanda Integrate.
Poate exista topologie intre clase de elemente in cadrul unui feature dataset.
Topologia de linie este stocata ca conectivitate intre linii si puncte.
In cazul topologiei de poligon, aceasta este data de poligoane care au segmente ce coincid.
6.2 Feature datasets si topologia
Un feature dataset este o colectie de clase de elemente care au aceeasi referinta spatiala. Toate clasele
de elemente din cadrul unui feature dataset au aceeasi proiectie si aceleasi domenii x, y, z. Un feature
dataset permite existenta topologiei.
In cazul topologiei de tip linie, in feature dataset exista un mecanism prin care se stocheaza topologia.
Utilizatorul decide ce clase participa. Dupa ce a fost creata, conectivitatea nu poate fi corupta nici macar in
timpul editarii.
In cazul topologiei de poligon, instrumentele de editare pot manipula geometria coincidenta.
Instrumentele care se foloses in aces caz sunt Auto Complete Polygon, Shared Edit, Integrate.
6.3 Crearea si administrarea geometriei coincidente
Se poate crea manual geometrie coincidenta cu ajutorul sarcinii: Auto Comlete Polygon. Aceasta
sarcina creeaza geometrie coincidenta intre poligoane. Ea poate fi aplicata doar pentru clasele de elemente
de tip poligon.
Geometria coincidenta poate fi creata si utilizând comanda Integrate. Se poate utiliza Integrate pentru
a realiza geometrie coincidenta pentu o clasa de elemente sau pentru un feature dataset. De asemenea, se
poate preciza daca aceasta comanda se aplica intregii intinderi sau doar celei care este vizibila. Folosirea
acestei comenzi presupune introducerea unei valori pentru toleranta cluster. Aceasta toleranta reprezinta
distanta incepând de la care doua puncte sau doua vertexuri ale unei linii sau poligon pot fi considerate
distincte. Comanda Integrate nu poate crea noi elemente, dar ca urmare a comenzii pot fi sterse linii sau
poligoane.
Pentru a pastra coincidenta geometriei, in momentul in care se editeaza elemente trebuie utilizat
intotdeauna instrumentul Shared Edit. Pentru editarea elementelor comune, se alege sarcina Reshape sau
se executa dublu-clic pe instumentul Shared Edit.
6.4 Comparatie intre integrare si construirea unei retele geometrice
Pentru realizarea geometriei coincidente, pentru clase de elemente de tip linie se poate proceda in doua
moduri: fie se utilizeaza comanda Integrate din ArcMap, fie se construieste o retea geometrica, in
ArcCatalog. In ambele cazuri coordonatele elementelor sunt mutate la o pozitie medie, deci nu exista un
control asupra pozitiilor care rezulta in urma acestor operatii.
Atunci când creati o retea geometrica, puteti decide ce clase de elemente din feature dataset participa la
retea si puteti controla ce clase de elemente vor fi modificate pentru a realiza geometria coincidenta.
Dezavantajul consta in faptul ca, daca rezultatul construirii retelei geometrice nu este pe placul
utilizatorului, atunci el nu poate reveni la situatia anterioara.
In cazul comenzii Integrate, participa toate clasele de elemente din cadrul unui feature dataset si toate
clasele participante vor fi modificate. Avantajul consta in faptul ca, daca utilizatorul nu este multumit de
modul in care s-a realizat integrarea, se poate apela la Undo.
Capitolul 7. Retele geometrice
O retea geometrica furnizeaza consistenta pentru baza de date. Acest lucru se realizeaza prin
conectivitate si prin regulile de editare.
Functionalitatea modulului de analiza pe retele difera in functie de licenta achizitionata. In ArcView se
pot realiza analize pe o retea geometrica existenta, dar aceasta retea nu poate fi editata. In ArcInfo si
ArcEditor se poate construi o retea geometrica si se poate edita.
7.1 Stuctura unei retele geometrice
O retea geometrica este o colectie de elemente ce cuprinde un sistem conectat de muchii (edges) si
jonctiuni (jonctions). Doua jonctiuni delimiteaza o muchie si o jonctiune poate fi conectata la orice numar
de muchii. Muchiile pot strabate spatiul fara a avea o intersectie topologica. Acest fapt se numeste
nonplanaritate.
O retea geometrica poate fi construita doar in cadrul unui feature dataset. Clasele de elemente care
participa la retea nu pot face parte din feature datasets diferite. In plus, o clasa de elemente nu poate
participa decât la o singura retea din cadrul feature dataset.
Conectivitatea se bazeaza pe coincidenta geometriei.
Elementele care reprezinta muchii si jonctiuni poarta numele de elemente ale retelei. Doar elementele
retelei pot participa la o retea geometrica.
O clasa de elemente ale retelei este o colectie omogena din unul din tipurile de elemente ale retelei:
element jonctiune simpla, element jonctiune complexa, element muchie simpla, element muchie complexa.
Mai mult de o clasa de elemente ale retelei poate reprezenta un rol topologic dat intr-o retea geometrica .
Un element jonctiune simpla (simple junction feature) este un element asociat unui singur nod dintr-o
retea logica.
Un element muchie simpla (simple edge feature) este asociat unei muchii simple dintr-o retea logica.
Un element jonctiune complexa (complex junction feature) este asociat unei colectii de jonctiuni si de
muchii intr-o retea logica. Muchiile si jonctiunile sunt conectate si pot fi aranjate in orice configuratie
topologica. Aceste elemente pot fi considerate ca fiind o retea interna reprezentata de un element jonctiune
complexa.
Un element muchie complexa (complex edge feature) este asociat cu orice numar de muchii dintr-o
retea logica. Aceste muchii trebuie sa fie aranjate intr-o configuratie de lant cu o singura jonctiune intre
fiecare pereche de muchii. Un alt element muchie poate fi conectat cu o jonctiune interna a unui element
muchie complexa fara a-l imparti in doua.
Toate elementele de tip muchie incep si se termina cu o jonctiune. Jonctiunile conecteaza elementele
de tip muchie.
7.1.1 Retea logica

O retea geometrica este asociata cu o retea logica. Fiecare element din reteaua geometrica este asociat
cu unul sau mai multe elemente din reteaua logica.
O retea logica este o reprezentare abstracta a intregii retele reprezentata de o multime de clase de
elemente de retea. In general, exista o asociere one-to-many intre elementele retea dintr-o retea geometrica
si elementele retea dintr-o retea logica.
O retea logica nu contine valori ale coordonatelor, ci ea contine informatii legate de conectivitatea in
retea. O retea geometrica este intotdeauna asociata cu o retea logica, dar o retea logica poate fi creata fara o
retea geometrica corespunzatoare.
O retea logica este actualizata automat atunci când se editeaza elementele retea. Ea cuprinde trei tipuri
de elemente:
 muchii
 jonctiuni
 puncte de intoarcere.
Un element muchie este un segment de linie care are distanta si directie. O muchie este conectata la
jonctiuni in punctele sale de inceput si de sfârsit.
Un element jonctiune este punctul de sfârsit al unui element muchie. Poate fi punctul terminus al unui
element muchie sau intersectia a doua sau mai multe elemente muchie.
Un element punct de intoarcere reprezinta directia de curgere de la o muchie la alta, la o jonctiune.
Reteaua logica contine un numar de trace solvers care executa analize cum ar fi trasarea conectivitatii,
detectarea ciclurilor, stabilirea directiei de curgere, trasarea fluxurilor in amonte sau in aval, trasarea
jonctiunilor care au un stramos comun.
Impedanta (weight) reprezinta costul transportului de-a lungul unui element muchie. Exemple de
impedante sunt timpul de calatorie de-a lungul muchiei sau rezistenta la curgere.
Un semnalizator (flag) desemneaza un punct de pornire sau un punct de sfârsit pentru un traseu. Exista
doua tipuri de semnalizatoare: semnalizator pe muchie si semnalizator la intersectie. Un semnalizator pe
muchie poate fi plasat oriunde de-a lungul lungimii unei muchii. Un semnalizator la intersectie exista doar
la jonctiuni.
O bariera specifica faptul ca in acel loc curgerea este obstructionata.
7.1.2 Elemente simple vs. elemente complexe ale unei retele

Muchiile simple se caracterizeaza prin faptul ca de-a lungul unei astfel de muchii nu pot exista alte
jonctiuni. Muchiile simple ale retelei geometrice au un singur element muchie corespondent in reteaua
logica. In cazul unei muchii complexe, alte elemente pot fi conectate la aceasta fara ca ea sa mai fie
impartita in alte muchii. O muchie complexa a retelei geometrice poate avea mai multe elemente muchie
corespondente in reteau logica.
Jonctiunile complexe pot fi create doar cu un GeoObject personalizat. O jonctiune simpla a retelei
geometrice are un singur element jonctiune corespondent in reteaua logica. O jonctiune complexa a retelei
geometrice poate avea mai multe jonctiuni si muchii corespondente in reteaua logica.
Avantajele muchiilor complexe sunt urmatoarele:
 afisarea este mai rapida
 actualizarea este mai usoara
 se reduce dimensiunea bazei de date
 regasirea datelor este mai rapida
 curgerea poate varia
Dezavantajele utilizarii muchiilor complexe constau in faptul ca impedantele sunt duplicate si ca nu
poate fi determinata lungimea trasarii.
7.1.3 Impedante pentru retea

Impedantele reprezinta costuri la traversarea unei muchii sau a unei jonctiuni. In acest caz, curgerea
este ignorata, costul fiind determinat de orientarea muchiei. Impedantele se bazeaza pe valori ale unor
câmpuri numerice. Se pot stabili impedante pe ambele directii sau numai pe o directie. Cu cât numerele
sunt mai mici cu atât rezistenta este mai mica.
Câmpurile impedante se definesc atunci când se creeaza reteaua. Valorile negative reprezinta bariere
(de ex. strazi cu sens unic).
Impedantele se utilizeaza cel mai mult in determinarea drumului optim. In cazul sarcinii Find path,
drumul dinte semnalizatoare este determinat pe baza celei mai mici acumulari a impedantei. Daca pentru
retea nu au fost definite impedante, atunci drumul optim este determinat astfel incât numarul de elemente
care compun traseul sa fie minim. Daca pentru retea au fot definite impedante, atunci Find path le va folosi
pentru a determina traseul optim astfel incât acesta sa aiba cea mai mica acumulare a impedantei.
7.2 Construirea unei retele geometrice
7.2.1. Crearea unei retele geometrice noi, goale

1. In arborele catalog, executati clic-dreapta pe acel feature dataset care va contine reteaua geometrica.
2. Alegeti New.
3. Selectati Geometric Network.
4. Cititi informatia din primul panou si apoi executati clic pe Next.
5. Alegeti a doua optiune de construire a unei retele geometrice goale.
7. Introduceti numele unei retele geometrice.
9. Alegeti Yes daca doriti sa includeti impedante in retea. Altfel, sariti la pasul 13.
10. Pentru a adauga o impedanta, executati clic pe butonul New si apoi scrieti un nume.
11. Executati clic pe sageata derulanta si alegeti un tip pentru impedanta.
12. Repetati pasii 10 si 11 pâna când ati definit toate impedantele retelei.
15. Revedeti optiunile pe care le-ati specificat pentru retea. Daca doriti sa efectuati modificari puteti sa
mergeti inapoi de-a lungul wizardului apasând pe butonul Back.
16. Alegeti Finish pentru a crea reteaua geometrica.
7.2.2 Constuirea unei retele geometrice din date existente

1. In arborele catalog, executati clic-dreapta pe acel feature dataset care va contine reteaua geometrica.
2. Alegeti New.
3. Selectati Geometric Network.
4. Cititi informatia din primul panou si apoi executati clic pe Next.
5. Alegeti prima optiune prin care construiti o retea geometrica din elemente existente.
7. Alegeti clasele de elemente pe care doriti sa le includeti in reteaua geometrica.
8. Scrieti un nume pentru noua retea geometrica.
10. Alegeti Yes daca doriti ca o parte din clasele de elemente de intrare, de tip linie sa devina muchii
complexe. In caz contrar sariti la pasul 12.
11. Activati clasele de elemente de tip linie care doriti sa devina muchii complexe. Cele care nu sunt
activate vor deveni muchii simple.
13. Alegeti Yes daca doriti ca o parte din clasele de elemente de intrare sa fie ajustate automat si
captate in timpul procesului de construire a retelei. Altfel, sariti la pasul 16.
14. Introduceti o toleranta de captare daca nu doriti sa utilizati toleranta implicita.
15. Activati clasele de elemente ale caror elemente doriti sa fie ajustate si captate. Clasele de elemente
care nu sunt selectate nu vor fi ajustate.
17. Selectati Yes daca doriti ca unele elemente din clasele de elemente de tip jonctiune sa fie capabile
sa actioneze ca izvoare sau bazine. Altfel, sariti la pasul 19.
18. Alegeti clasele de elemente de tip jonctiune pe care doriti sa le stocati ca izvoare sau bazine.
20. Alegeti Yes daca doriti sa adaugati impedante pentru retea. In caz contar, sariti la pasul 24, iar apoi
sariti peste pasii de la 25 pâna la 29.
21. Pentru a adauga o impedanta noua, selectati butonul New.
22. Scrieti numele unei noi impedante, executati clic pe sageata derulanta si apoi alegeti un tip de
impedanta.
23. Repetati pasii de la 21 la 22 pâna când ati definit toate impedantele retelei.
25. Daca ati adaugat impedante, puteti atribui aceste impedante anumitor câmpuri din fiecare clasa de
elemente.
26. Executati clic pe sageata derulanta si alegeti impedanta careia ii veti asocia un atribut.
27. Executati clic pe sageata derulanta si alegeti câmpul pe care doriti sa-l atribuiti impedantei
respective.
28. Repetati pasul 27 pentru fiecare clasa de elemente pe care doriti sa o asociati cu aceasta impedanta.
29. Repetati pasii de la 26 la 28 pâna când ati terminat de asociat impedantele cu atributele claselor de
elemente.
32. Revedeti optiunile pe care le-ati specificat pentru retea. Daca doriti sa efectuati modificari puteti sa
mergeti inapoi de-a lungul wizardului apasând pe butonul Back.
33. Alegeti Finish pentru a crea reteaua geometrica.
7.3 Curgerea in reteaua geometrica
In aplicatiile de retea pentru utilitati, cunoasterea directiei de curgere de-a lungul muchiilor retelei este
esentiala. Directia de curgere este directia in care articolele curg de-a lungul elementelor de tip muchie din
retea.
Directia curgerii intr-o retea este determinata de:
 topologia retelei
 pozitiile izvoarelor si bazinelor din retea
 starea de activare sau dezactivare a elementelor
Sursele si bazinele conduc curgerea de-a lungul unei retele de utilitati. Sursele sunt elemente de tip
jonctiune care imping curgrea departe de ele insele prin intermediul muchiilor retelei. Bazinele sunt
elemente de tip jonctiune care aduc spre ele insele curgerea prin intemediul muchiilor retelei. Pentru ca se
poate stabili directia de curgere fie prin intermediul surselor, fie al bazinelor, de obicei este suficient sa se
specifice doar sursele sau bazinele pentru o retea.
Daca se dezactiveaza un element este ca si cum curgerea nu ar putea trece prin acel element. Astfel,
dezactivarea unui element inseamna ca directia de curgere nu poate fi stabilita pentru elementele
dezactivate sau pentru acele elemente care sunt conectate la izvoare sau bazine doar prin intermediul unor
elemente dezactivate.
Exista mai multe tipuri de curgere, si anume:
 neinitializata: curgerea nu a fost initilizata
 determinata: este stabilita curgerea pentru muchiile respective
 indeterminata: curgerea nu a putut fi stabilita pentru muchiile respective
Câmpul Ancillary Role al claselor de elemente de tip jonctiune este utilizat pentru a stabili daca o
jonctiune este izvor sau bazin. Valoarea acestui câmp poate fi specificata fie atunci când se adauga o noua
jonctiune, fie poate fi modificata intr-o sesiune de editare.
7.3.1 Crearea de surse si bazine

1. Executati clic pe meniul Editor si alegeti Start Editing.
2. Executati clic pe butonul Attibutes.
3. Executati clic pe instrumentul Edit si selectati elementul pentru care doriti sa stabiliti daca este sursa
sau bazin. Acest element trebuie sa apartina unei clase de elemente pentru care ati specificat faptul
ca ea va contine surse si bazine, atunci când ati construit reteaua.
4. In fereastra Attributes, executati clic pe colona Value in dreptul proprietatii AncillaryRole.
5. Executati clic pe Sink sau Source pentru a desemna faptul ca acel element este un bazin sau o sursa.
6. Executati clic pe meniul Editor si alegeti Stop Editing.
7. Selectati Yes pentru a salva modificarile pe care le-ati efectuat retelei.
7.3.2 Stabilirea curgerii pentru o retea geometrica

1. Executati clic pe meniul Editor si alegeti Start Editing
2. Executati clic pe butonul Set Flow Direction de pe bara de instrumente Utility Network Analyst.
Acum, directia corecta a curgerii este stabilita pentru reteaua dumnevoastra.
3. Executati clic pe meniul Editor si alegeti Stop Editing. Executati clic pe Yes pentru a salva
modificarile efectuate retelei.
7.4 Realizarea de analize pe retea
Unele din sarcinile de trasare ar putea necesita curgere sau impedante:

 trasarea fluxurilor in amonte sau aval
 acumularea in amonte
 determinarea unui stramos comun pentru mai multe jonctiuni
 determinarea elementelor conectate/deconectate
 aflarea traseului optim
 aflarea traseului din amonte
 detectarea ciclurilor
In cadrul sarcinilor de trasare, se utilizeaza semnalizatoare. Acestea definesc pozitiile pentru trasare.
Ele nu sunt salvate in cadrul documentului harta.
Sarcinile de trasare care pot fi executate in ArcMap sunt urmatoarele:
 Determinarea unui stramos comun pentru mai multe jonctiuni: determina acea parte din retea care
este comuna tututor semnalizatoarelor (flags). Ex: Ce linie electrica este comuna tuturor caselor?
 Determinarea elementelor conectate/deconectate: determina toate elementele care sunt conectate la
un semnalizator. Se utilizeaza in general pentru a izola elemente.
 Aflarea traseului optim: Determinarea caii dintre doua semnalizatoare. Se utilizeaza aceeasi ordine
ca a semnalizatoarelor adaugate (de la primul la ultimul). Se pot utiliza semnalizatoare pe muchie
sau pe intersectii, dar nu ambele. Se pot utiliza impedante pentru a determina calea cea mai buna.
 Trasarea fluxurilor in amonte sau aval: afla toate elementele care sunt in amonte sau in aval fata de
un semnalizator.
 Detectarea ciclurilor: determina toate buclele care sunt conectate de un semnalizator.
 Acumularea in amonte: determina costul total al elementelor retelei care se afla in amonte fata de
un punct dat al retelei.
 Aflarea traseului din amonte: afla traseul in amonte pentru un punct ale retelei.
7.4.1 Trasarea fluxurilor in amonte

1. Pe bara de instrumente Utility Network Analyst executati clic pe sageata derulanta a instrumentului
paleta.
2. Plasati semnalizatoare in fiecare punct pentru care doriti sa realizati trasarea in amonte.
3. Executati clic pe sageata derulanta Trace Task si alegeti Trace Upstream.
4. Executati clic pe butonul Solve. Toate elementele care sunt in amonte fata de semnalizatoare vor fi
afisate.
7.4.2 Aflarea traseului optim

paleta.
2. Plasati semnalizatoare in fiecare punct intre care doriti sa determinati traseul.
3. Executati clic pe sageata derulanta Trace Task si alegeti Find Path.
4. Executati clic pe butonul Solve. Va fi afisat traseul dintre elementele pe care ati plasat
semnalizatoare.
7.4.3 Determinarea stramosilor comuni

paleta.
2. Plasati semnalizatoare in fiecare punct pentru care doriti sa aflati stramosii comuni.
3. Executati clic pe sageata derulanta Trace Task si alegeti Find Common Ancestors.
4. Executati clic pe butonul Solve. Elementele care se afla in amonte de semnalizatoare vor fi afisate.
7.5 Restrângerea ariei de trasare

La realizarea analizelor, se poate restânge trasarea pe retea prin urmatoarele procedee:
 trasarea doar a elementelor selectate sau a celor neselectate. In acest scop poate fi utilizata orice
metoda de selectie: SQL, grafica sau selectie dintr-un strat pe baza elementelor din alt strat. Aceasta
metoda este mai inceata decât utilizarea unui filtru de impedante.
 utilizarea de filtre de impedante. Pentru aceasta se specifica impedantele care sunt acceptabile sub
forma unei liste si/sau a unui domeniu. Nu se pot utiliza câmpuri care nu au fost definite ca
impedante.
 crearea de bariere temporare. Se pot plasa interactiv bariere. Exista doua tipuri de bariere: bariere
pe muchii sau la intersectii. Aceste bariere pot fi utilizate in cazul unor analize de tipul "ce se
intâmpla daca". Barierele nu sunt salvate in documentul hata.
 dezactivarea unor elemente. In acest caz curgerea este oprita de-a lungul acelui element. Prin
aceasta metoda se realizeaza o schimbare in baza de date, astfel incât oricine lucreaza cu reteaua va
vedea acea schimbare. Se poate utiliza pentru cazul in care o parte a retelei este inchisa.
7.5.1 Determinarea elementelor conectate utilizând filtre pentru impedanta

1. In bara de instrumente Utility Network Analyst, executati clic pe sageata derulanta a instrumentului
paleta.
2. Plasati semnalizatoare pentru fiecare punct pentru care doriti sa aflati care sunt elementele conectate.
3. Alegeti Analysis si apoi Options.
4. Selectati eticheta Weight Filter. Executati clic pe sageata derulanta Junction weight si alegeti
numele unei impedante pe care doriti sa o utilizati pentru a filtra jonctiunile.
5. In casuta de text Weight range pentru jonctiuni, introduceti o expresie pe care doriti sa o utilizati
pentru a filtra jonctiunile.
6. Activati casuta de validare Not daca doriti sa excludeti acest interval.
7. Executati clic pe Verify pentru a verifica sintaxa filtrului pentru impedanta pe jonctiuni.
8. Executati clic pe sageata derulanta From-to weight si alegeti numele unei impedante pe care doriti
sa o utilizati pentru a filtra muchiile de-a lungul directiei lor de digitizare.
9. Executati clic pe sageata derulanta To-from weight si alegeti numele unei impedante pe care doriti
sa o utilizati pentru a filtra muchiile contrar directiei lor de digitizare.
10. In casuta de text Weight range pentru muchii, introduceti o expesie pe care doriti sa o utilizati
pentru a filtra muchiile.
11. Activati casuta de validare Not daca doriti sa excludeti acest interval.
12. Executati clic pe Verify pentru a verifica sintaxa filtrului pentru impedanta pe muchii.
14. Executati clic pe sageata derulanta Trace Task si selectati Find Connected.
15. Executati clic pe butonul Solve. Vor fi afisate elementele care sunt conectate cu elementele pe care
au fost plasate semnalizatoarele, utilizând filtrul pentru impedante pe care l-ati specificat.
7.6 Stabilirea regulilor pentru retea

In mod implicit toate elementele se pot conecta. In momentul in care stabiliti o regula va trebui sa
stabiliti reguli intre toate elementele pe care doriti sa le conectati. Regulile de conectivitate se stabilesc pe
baza subtipurilor. Se pot stabili reguli muchie-jonctiune sau reguli muchie-muchie, via jonctiune. In acest
ultim caz o jonctiune implicita este creata atunci când se conecteaza doua muchii.
Se poate stabili numarul de elemente care se pot conecta, si anume:
 numarul de muchii care pot fi conectate la o jonctiune
 numarul de jonctiuni la care se poate conecta o muchie
7.6.1 Adaugarea unei reguli muchie-jonctiune

1. Executati clic-dreapta pe reteaua geometrica.
3. Selectati eticheta Connectivity.
4. Executati clic pe sageata derulanta si alegeti clasa de elemente pentru care doriti sa creati regula.
5. Selectati subtipul clasei de elemente, daca aceasta are subtipuri.
6. Navigati pâna la si activati clasa de elemente sau subtipul care doriti sa se poata conecta la aceasta
clasa de elemente de tip muchie sau subtip.
7. Daca doriti sa restrângeti numarul de muchii de acest tip care se pot conecta la o singura jonctiune de
acest tip, activati casuta de validare si introduceti un numar minim si maxim de muchii care pot fi
permise.
8. Daca doriti sa restrângeti numarul de jonctiuni de acest tip care se pot conecta la o singura muchie de
acest tip, activati casuta de validare si scrieti numarul minim si maxim de jonctiuni care pot fi
permise.
9. Executati clic pe OK pentru a crea regula in baza de date.
7.6.2 Stabiliea regulilor muchie-muchie

1. Executati clic-dreapta pe reteaua geometrica.
3. Selectati eticheta Connectivity.
4. Executati clic pe sageata derulanta si alegeti clasa de elemente pentru care doriti sa creati regula.
5. Selectati subtipul clasei de elemente, daca aceasta are subtipuri.
6. Navigati pâna la si activati clasa de elemente de tip muchie sau subtipul care doriti sa se poata
conecta la aceasta clasa de elemente de tip muchie sau subtip si activati-l .
7. Explorati si activati clasa de elemente de tip jonctiune si subtipurile prin intermediul carora aceste
clase de elemente de tip muchie sau subtipuri vor putea fi conectate.
8. Executati clic pe OK sau Apply pentru a crea regula in baza de date.
Capitolul 8. Etichete si adnotari

8.1 Lucrul cu etichete
Etichetarea este procesul de plasare a unor texte descriptive in dreptul unuia sau mai multor elemente
de pe harta. Etichetele ajuta pe cel care citeste harta sa o interpreteze. Modul in care etichetati hata depinde
de:
 tipul datelor pe care le afisati
 ce element doriti sa etichetati
 modul final in care veti utiliza harta
8.1.1 Stabilirea scarii de referinta

Scara de referinta pentru un grup de etichete este scara la care toate dimensiunile de simboluri si de
texte vor fi facute relative. Puteti gândi scara de referinta ca inghetând dimensiunile simbolurilor si textelor
utilizate pentru grupul de etichete astfel incât modul in care ele arata la scara de referinta sa fie mentinut la
toate scarile.
Atunci când scara de referinta nu este setata (valoarea implicita pentru scara de referinta este 0),
dimensiunile textelor si simbolurilor ramân aceleasi pe masura ce utilizatorul zoom in sau out. De
exemplu, inaltimea textului va apare aceeasi pe ecran indiferent de scara la care vizualizati cadrul pentru
date.
Atunci când se seteaza o scara de referinta, textele si simbolurile vor apare mai mari pe masura ce
utilizatorul zoom in in cadrul pentru date si vor apare mai mici atunci când utilizatorul zoom out. De
exemplu, daca scara de referinta este setata la 1000 (1:1000), acelasi text va fi afisat de doua ori mai mare
la scara 1:500 si de doua ori mai mic la scara 1:2000.
8.2 Crearea de adnotari
O adnotare este un tip de element care furnizeaza o descriere a amplasarii sau a elementului, sub forma
unui text.
O clasa de adnotari este un tip de clasa de elemente care este o colectie de adnotari. Toate adnotarile
dintr-o clasa de adnotari au aceeasi multime de proprietati, aceeasi multime de metode.
Adnotarile pot fi legate strâns de elemente prin definirea unei relatii compuse intre clasa de elemente si
clasa de adnotari.
Clasa de adnotari include proprietati cum ar fi câmpul din care deriva etichetele text, tipul de simbol si
alte atribute. Atunci când se creeaza un element dintr-o clasa de elemente compuse este trimisa o notificare
catre clasa adnotarilor activând plasarea automata a adnotarilor. Când un element compus este sters,
adnotarile asociate sunt si ele sterse. Când se realizeaza modificari ale elementului compus, notificarile
sunt trimise spre clasa de adnotari utilizând notificarile standard pentru relatii complexe.
8.2.1 Stocarea adnotarilor

Adnotarile pot fi stocate in mai multe moduri:
 int-un strat de elemente grafice.
 ca elemente ale unei geodatabase. In aces caz, când elementul sursa este mutat, adnotarea ramâne
pe loc.
 ca elemente legate de elemente in cadrul unei geodatabase. In acest caz, când elementul sursa este
mutat, adnotarea va fi mutata si ea.
8.2.2 Crearea adnotarilor

Exista mai multe metode prin care pot fi create adnotari, si anume:
 conversia etichetelor in adnotari
 definirea unei clase de adnotari in ArcCatalog
 conversia din coverage-uri de adnotari
In cazul conversiei din etichete, scara curenta este utilizata ca scara de referinta. Pentru a converti
coverage-uri de adnotari in clase de adnotari se utilizeaza un instrument din categoria Labels din dialogul
Customize.

a) Conversia etichetelor in adnotari
1. In ArcMap, executati clic pe butonul Add Data pentru a adauga o clasa de elemente pentru care
doriti sa creati adnotari in documentul harta.
2. Etichetati elementele de pe harta.
3. In cuprins, executati clic dreapta pe clasa de elemente.
4. Alegeti Convert Labels to Annotation.
5. Selectati clasa de elemente pentru care doriti sa salvati etichetele.
6. Alegeti a treia optiune.
7. Scrieti un nume pentru noua clasa de adnotari care va fi creata pentru a stoca adnotarile.
8. Selectati All features in the layer pentru a crea adnotari pentru toate elementele. Alegeti Features
displayed in the current extent pentru a crea adnotari pentru elementele afisate in fereastra
curenta a hartii. Pentru a crea adnotari doar pentru elementele selectate alegeti Features currently
selected.
9. Executati clic pe Display overlapping labels in the overflow window pentru a afisa adnotarile care
nu pot fi create fara a se suprapune peste altele.
b) Fereastra de overflow
In fereasta de overflow sunt listate toate etichetele care nu au putut fi plasate. Pentru o eticheta care nu
a putut fi plasata si care este afisata in ferastra de overflow exista urmatoarele optiuni:
 Pan to Feature: fereastra de afisare este mutata astfel incât ea sa fie centrata pe elementul
corespunzator etichetei
 Zoom to Feature: se executa zoom pe elementul corespunzator etichetei din fereastra de overflow.
 Flash Feature: pune in evidenta elementul corespunzator etichetei.
 Select Feature: selecteaza elementul corespunzator etichetei.
 Add Label: adauga eticheta ca adnotare. Adnotarea astfel construita va putea fi pozitionata astfel
incât sa nu se suprapuna peste celelelate adnotari.
 Delete: sterge eticheta respectiva din fereastra de overflow.
c) Crearea unei clase de adnotari care nu sunt legate de elemente

1. Executati clic dreapta pe feature dataset sau geodatabase unde doriti sa creati noua clasa de adnotari.
2. Alegeti New.
3. Selectati Feature Class.
4. Scrieti numele pentru noua clasa de adnotari. Pentru a crea un alias pentru aceasta clasa, introduceti
un alias.
5. Alegeti a doua optiune de a stoca obiecte personale in clasa de elemente.
6. Executati clic pe sageata derulanta si alegeti ESRI Annotation Feature.
8. Introduceti scara la care doriti sa fie afisata dimensiunea fontului.
9. Executati clic pe sageata derulanta Map Units si selectati unitatile pentru date.
11. Continuati wizardul ca atunci când creati o clasa de elemente.
d) Crearea unei clase de adnotari legate de elemente

1. Executati clic dreapta pe feature dataset sau geodatabase unde doriti sa creati noua clasa de adnotari.
2. Alegeti New.
3. Selectati Feature Class.
4. Scrieti numele pentru noua clasa de adnotari. Pentru a crea un alias pentru aceasta clasa, introduceti
un alias.
5. Alegeti a doua optiune de a stoca obiecte personale in clasa de elemente.
6. Executati clic pe sageata derulanta si alegeti ESRI Annotation Feature.
7. Activati casuta da validare pentu a lega adnotarile de o clasa de adnotari.
8. Executati clic pe sageata derulanta si alegeti o clasa de elemente de care doriti ca aceasta clasa de
adnotari sa fi legata.
10. Executati clic pe sageata derulanta Method si selectati metoda pe care doriti sa o utilizati pentru a
crea adnotari.
11. Executatic clic pe sageta derulanta si alegeti câmpul din clasa de elemente din care doriti sa creati
textul adnotarilor sau executati clic pe Expression pentru a crea un text pentru adnotari folosind
mai multe câmpuri.
12. Executati clic pe Label Styles, Symbol, Label Placement Options si Visibility pentru a seta alti
parametri pentru adnotari.
14. Introduceti scara la care doriti sa fie afisata dimensiunea fontului.
15. Executati clic pe sageata derulanta Map Units si selectati unitatile pentru date.
16. Activati casuta de validare daca doriti ca un element adnotare sa fie creat automat ori de câte ori un
nou element este creat in clasa de elemente pe care ati ales-o la pasul 8.
18. Continuati wizardul ca atunci când creati o clasa de elemente.
8.3 Editarea adnotarilor
8.3.1 Crearea de noi elemente cu adnotari legate

1. Zoom in pe aria in care doriti sa adaugati un element nou.
2. Executati clic pe sageata derulanta a instrumetului paleta si alegeti instrumentul Sketch.
3. Executati clic pe sageata derulanta Curent Task si selectati Create New Feature.
4. Executati clic pe sageata derulanta Target Layer si selectati tipul de element pe care doriti sa-l
creati.
5. Executati clic pe harta pentru a crea vertex-urile noului element.
6. Executati dublu-clic pe ultimul vertex pentru a termina elementul. Un element adnotare este creat
automat si legat de noul element. Daca elementul are o valoare implicita pentru câmpul din care
este derivata adnotarea, ea va apare si va reflecta valoarea acelui câmp.
8.3.2 Modificarea unor elemente care au adnotari legate de ele

2. Selectati elementele pe care doriti sa le editati.
4. Executati clic pe valoarea din care este derivata adnotarea si introduceti noua valoare. Adnotarea va
fi actualizata automat pentru a reflecta modificarile care au fost efectuate.
6. Executati clic si trageti de element intr-o noua pozitie. Adnotarea care este legata de element se va
muta cu aceasi distanta ca si elementul pe care l-ati mutat.
7. Executati clic pe instrumentul Rotate.
8. Executati clic pe harta si trageti de indicator pentru a roti elementul in pozitia dorita. Adnotarea va fi
rotita impreuna cu elementul.
9. Executati clic pe butonul Delete de pe bara de instrumente Standard. Elementul pe care l-ati
selectat, impreuna cu adnotarea legata, este sters din baza de date.

Curs Geodatabase

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Geodatabase

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ESRI Romania

CREAREA SI GESTIONAREA GEODATABASE

3. Construirea unei Geodatabase

4. Reguli de validare a atributelor

6. Topologia pentru geodatabase

1.1 Noul model al datelor in ArcInfo 8

1.1.1 Rânduri si tabele

1.1.2 Obiecte si clase de obiecte

1.1.3 Elemente si clase de elemente

1.1.4 Features datasets and geodatabases

Capitolul 2. Referinta spatiala

2.1 Stocarea coordonatelor in Geodatabase

2.2 Definirea referintei spatiale

2.3 Indicele spatial

Capitolul 3. Construirea unei GeoDatabase

3.1 Definirea structurii

3.1.1 Crearea unei Pesonal geodatabase

Crearea si gestionarea Geodatabase 6

3.1.2 Crearea unei Feature dataset

3.1.3 Crearea unei clase de elemente

3.1.4 Crearea unui tabel

3.2 Importul datelor

3.2.1 Cum se importa date

3.2.2 Cum se exporta date

3.3 Incarcarea datelor

3.3.1 Incarcarea datelor in ArcCatalog

3.3.2 Adaugarea comenzii Load Objects la ArcMap

3.3.3 Incarcarea datelor in ArcMap

Capitolul 4. Reguli de validare a atributelor

4.1.1 Crearea de subtipuri

4.1.2 Editarea subtipurilor in ArcMap

a) Adaugarea de noi elemente la un subtip

b) Schimbarea subtipului unui element

4.2.1 Crearea de domenii

b) Crearea unui domeniu de valori codificate

c) Cum se asociaza un domeniu unui câmp

4.2.2. Editarea cu domenii in ArcMap

b) Domenii de tip interval

4.3 Validarea datelor

Crearea si gestionarea Geodatabase 13

4.4 Reguli in caz de unire sau de impartire

4.4.1 Stabilirea unei reguli pentu unire

4.4.2 Stabilirea unei reguli in caz de impartire

Capitolul 5. Clase de relatii

5.1 Relatii si clase de relatii

5.1.1 Etichete pentru descriere (path labels)

5.1.3 Relatii simple si compuse

5.1.5 Crearea unei clase de relatii

5.2 Utilizarea relatiilor in ArcMap

5.2.1 Explorarea obiectelor cu care se afla in relatie un element

5.5.2 Explorarea obiectelor cu care se afla in relatie un obiect al unui tabel

5.5.3 Cum se utilizeaza câmpurile relationate in ArcMap

5.5.4 Editarea unui obiect relationat in ArcMap

5.5.5 Selectarea unui obiect relationat

5.5.6 Crearea unei noi relatii in ArcMap

5.5.7 Stergerea unei relatii in ArcMap

5.3 Reguli pentru relatii

5.3.1 Crearea de reguli pentru relatii

5.4.1 Validarea relatiilor in ArcMap

5.5 Relatii compuse vs. relatii simple

5.5.1 Crearea unei relatii compuse

5.5.2 Editarea elementelor care au relatii compuse

Capitolul 6. Topologia pentru database