Caiete de Sarcini Canalizare+canalizare Pluviala-Model

AMENAJAREA PUNCTULUI INTERNATIONAL DE TRECERE A
FRONTIEREI DE STAT ROMANO-UCRAINIENE PENTRU PASAGERI SI

MARFA IN REGIM DE BAC INTRE LOCALITATILE ISACCEA
(ROMANIA) SI ORLIVKA (UCRAINA)
CAIET DE SARCINI
RETELE EXTERIOARE DE ALIMENTARE CU APA CANAIZARE MENAJERA SI CANALIZARE
PLUVIALA
CUPRINS
1. OBLIGATII GENERALE .............................................................................................................................................2

1.1. OBLIGATII GENERALE ................................................................................................................................................................. 2
1.1.1. CURATENIA SANTIERULUI ...................................................................................................................................................... 2
1.1.2. CAI DE ACCES, CAI DE COMUNICATII .................................................................................................................................... 2
1.1.3. SERVICII SANITARE .................................................................................................................................................................. 3
1.1.4. ALIMENTAREA CU APA SI ENERGIE ELECTRICA ................................................................................................................. 3
1.1.5. REPUNEREA IN STAREA ANTERIOARA A SANTIERULUI ..................................................................................................... 3
1.1.6. APA PROVENITA DIN PRECIPITATII, REVARSARI, DEVERSARI ETC. ................................................................................. 3
1.1.7. DOCUMENTE DE ARHIVA DE SANTIER .................................................................................................................................. 3
1.1.8. NORME PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA PE SANTIER ......................................................................... 3
1.1.9. PROTECTIA INSTALATIILOR, A SERVICIILOR PUBLICE SI PRIVATE EXISTENTE ............................................................. 4
1.1.10. PREVENIREA EROZIUNILOR DE SUPRAFATA..................................................................................................................... 5
1.1.11. TRAFICUL ................................................................................................................................................................................ 5
1.1.12. CAI DE ACCES PROVIZORII ................................................................................................................................................... 5
1.1.13. MASURI DE SECURITATE, SANATATE IN MUNCA SI PENTRU PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR .............. 5
RETEA DE DISTRIBUTIE, DIN TUBURI DE POLIETILENA DE INALTA DENSITATE ....................................................9
1.1.14. DATE GENERALE .................................................................................................................................................................... 9
1.1.15. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA.................................................................................................................... 10
1.1.16. DEFINIREA TERMENILOR UTILIZATI ................................................................................................................................... 11
1.1.17. CALITATEA MATERIALELOR, PROPRIETATI FIZICE, CHIMICE, ASPECT, TOLERANTE ................................................ 11
1.1.18. CALITATEA MATERIALELOR, PROPRIETATI FIZICE, CHIMICE, ASPECT, TOLERANTE ................................................ 13
1.1.19. DESCRIEREA LUCRARILOR ................................................................................................................................................ 15
1.1.20. VERIFICARI CU TIMPUL MONTAJULUI ............................................................................................................................... 22
1.1.21. PROBA DE PRESIUNE A CONDUCTELOR .......................................................................................................................... 22
1.1.22. PUNEREA IN FUNCTIUNE A RETELEI DE DISTRIBUTIE, REALIZATA DIN TEVI DE P.E. ................................................ 23
1.1.23. POSIBILITATI DE PRELUCRATIBILITATE PRIN ASCHIERE A TUBURILOR DIN P.E. ...................................................... 24
1.1.24. ECHIPAMENT DE MASURARE A VOLUMULUI DE APA CONSUMAT (APOMETRU) ........................................................ 24
1.1.12. ROBINETE CU BILA ............................................................................................................................................................... 25
1.1.13. RECEPTIA LUCRARILOR ...................................................................................................................................................... 25
1.1.14. MASURI DE PROTECTIA MUNCII SI DE PAZA CONTRA INCENDIILOR ........................................................................... 25
1.1.15. NORME DE PROTECTIE A MUNCII ...................................................................................................................................... 26
RETEA DE CANALIZARE DIN TUBURI DE PVC KG .....................................................................................................27
1.1.16. GENERALITATI ...................................................................................................................................................................... 27
1.1.17. BAZA DE PROIECTARE ........................................................................................................................................................ 27
1.1.18. DESCRIEREA LUCRARILOR ................................................................................................................................................ 27
CONSTRUCTII TERASAMENTE SI CONSTRUCTII DIN BETON ARMAT ....................................................................36
1.1.19. CADRU GENERAL ................................................................................................................................................................. 36
1.1.20. CADRUL LEGISLATIV ............................................................................................................................................................ 36
1.1.21. LUCRARI DE TERASAMENTE LA CONSTRUCTII ............................................................................................................... 36
1.1.22. BETOANE, COFRAJE, ARMATURI ....................................................................................................................................... 38
1.1.23. MATERIALE SI ARMATURI PENTRU BETON ...................................................................................................................... 43
1.1.24. ACOPERIREA CAMINULUI .................................................................................................................................................... 44
1.1.25. SCARILE CAMINELOR .......................................................................................................................................................... 44
1.1.26. PIESA DE TRECERE PRIN PERETII CAMINULUI ................................................................................................................ 44
1.1.27. TESTAREA CAMINELOR ....................................................................................................................................................... 44
SEPARATOR DE HIDROCARBURI 150 L/S ..................................................................................................................44
1.1.28. INFORMATII GENERALE ....................................................................................................................................................... 44
1.1.29. INFORMATII UTILE ................................................................................................................................................................ 46
1.1.30. TRANSPORT, MANIPULARE, DESCARCARE, INSPECTIE, TESTARE .............................................................................. 46
1.1.31. INSTALARE ............................................................................................................................................................................ 47
BAZIN VIDANJABIL ETANS CU VOLUMUL DE 20 MC..................................................................................................49
1.1.33. INFORMATII GENERALE ....................................................................................................................................................... 49
1.1.34. TRANSPORT, MANIPULARE, DESCARCARE, INSPECTIE, TESTARE .............................................................................. 49
1.1.35. INSTALARE ............................................................................................................................................................................ 50
1
1. OBLIGATII GENERALE
Lucrarile vor consta din achizitionarea, receptionarea, depozitarea tuturor materialelor necesare pentru lucrari,
construirea, testarea si predarea spre exploatare a acelor lucrari si remedierea defectelor pana la sfarsitul
Perioadei de remediere a defectelor.
Lucrarile cuprind, dar nu se limiteaza la excavarea transeelor in si sub teren natural si alte suprafete, furnizarea
tuturor conductelor si materialelor si echipamentelor, pregatirea paturilor conductelor, pozarea, testarea
conductelor, echipamentelor si materialelor.
Timpul de lucru va fi in conformitate cu Legislatia romana privind conditiile de munca.
1.1. OBLIGATII GENERALE
Daca nu este mentionat altfel in desene sau specificat in aceasta documentatie, Santierul inseamna o intindere
de pamant public sau privat care, este necesar sau practicabil pentru constructia Lucrarilor. Constructorul nu
va folosi Santierul pentru nici un alt scop care nu este prevazut in contract.
Constructorul este obligat sa asigure o structura de organizare care cuprinde personal calificat, cu experienta si
suficient din punct de vedere numeric, pentru a asigura respectarea riguroasa a programului de constructii si
prevederilor contractului.
Constructorul in organizarea de santier propusa, va arata structura personalului, cu toate detaliile profesionale
ale fiecarui post, continand: varsta, calificarea, experienta, specializarea, etc.
Constructorul trebuie sa comunice Beneficiarului numele “ RESPONSABILULUI TEHNIC CU EXECUTIA”, care
trebuie sa fie atestat tehnico – profesional, care va verifica lucrarile din sectiunea Constructorului.
Constructorul va include in organizarea de santier si o grupa de management pentru realizarea contractului de
lucrari in cat mai bune conditii.
Grupa de management va fi condusa de Responsabilul Tehnic cu executia, care va fi un Supervizor propriu al
Constructorului, un diriginte de santier cu experienta, cu o activitate de cel putin 10 ani in realizarea de proiecte
similare, autorizat conform Legii nr. 10 privind calitatea in constructii.
1.1.1. CURATENIA SANTIERULUI
Constructorul va intretine santierul intr-o stare curata, ordonata si sanitara adecvata, atata timp cat el este
raspunzator de realizarea lucrarilor si va respecta toate reglementarile in vigoare ale organelor sanitare, ale
politiei si ale municipalitatii, in vederea asigurarii unui climat de ordine in desfasurarea lucrarilor.
Constructorul va asigura in timpul lucrarilor de constructie intretinerea si curatarea instalatiilor sanitare pentru
uzul angajatilor sai. El se va asigura ca angajatii sai nu vor murdarii santierul sau proprietatea din vecinatate.
Constructorul va trebui sa curete gropile de imprumut si alte surse de materiale, amplasamentele tuturor
Lucrarilor Temporare, birourilor, magaziilor, atelierelor, depozitelor, baracilor si alte amplasamente si va
dispune toate reziduurile intr-o maniera adecvata.
Tot timpul si in toate rapoartele, Constructorul va lua masurile necesare pentru protectia mediului in si in jurul
Santierului prin aderarea la masurile detaliate din Planul sau de Management al Mediului Inconjurator.
Constructorul va trebui sa faca tot posibilul sa evita taierea copacilor, afectarea vegetatiei, florei, etc.
O data cu terminarea tuturor lucrarilor care au fost executate de catre Constructor in orice parte a Santierului,
altele decat cele legate de intretinerea lucrarilor, acesta va curata partea mentionata a Santierului dupa cum
este specificat in clauzele relevante ale Conditiilor Contractului.
Constructorul nu va permite autovehiculelor sau utilajelor sa plece de pe santier inainte de a fi curatate si
spalate cu apa.
1.1.2. CAI DE ACCES, CAI DE COMUNICATII
Utilizarea drumurilor publice

Constructorul se va asigura ca drumurile si arterele de circulatie folosite de el nu sunt murdarite ca rezultat al
folosirii; iar cazul in care se murdaresc, conform opiniei Beneficiarului, Constructorul va lua toate masurile
pentru a le curata, fara costuri suplimentare pentru Beneficiar.
Constructorul se va asigura ca nu exista depuneri de pamant si pietris, pe drumurile publice sau private ca
rezultat al lucrarilor. Toate vehiculele care parasesc santierul vor fi curatate corespunzator.
Accesul pe santier
Inainte de inceperea oricarei parti a lucrarilor, Constructorul va face cai temporare de acces, incluzand si
drumuri provizorii de ocolire, care pot fi necesare din cand in cand cu aprobarea Beneficiarului. Constructorul
CNM183 – PTh+DE – MEMORIU TEHNIC Pagina 2 din 53
va intretine aceste cai de acces in conditii adecvate pentru siguranta si trecerea usoara a echipamentelor si
vehiculelor pana la terminarea lucrarilor.
Constructorul va incheia un proces-verbal cu Beneficiarul in ceea ce priveste starea suprafetelor terenurilor
publice pe care se face accesul inainte de inceperea oricarei lucrari, pentru a le face adecvate accesului.
Constructorul va mentine aceste suprafete intr-o stare de curatenie rezonabila si le va repara in timpul executiei
lucrarilor. La terminarea utilizarii de catre Constructor a acestor cai de acces el va aduce suprafetele la o
conditie cel putin egala cu cea dinaintea folosirii lor.
Constructorul nu va intra cu nici o parte a santierului in terenurile private fara permisiunea prealabila a
Beneficiarului si fara consimtamantul proprietarilor acestor terenuri.
In functie de locatia pe care se va lucra, se vor asigura, dupa caz, conditii de circulatie pentru circulatia
normala, sau temporar se va scoate strada din circulatie, cu aprobarea organelor abilitate pentru aceasta.
Inainte de inceperea oricarei parti a lucrarilor, Constructorul va trebui sa asigure drumuri de acces temporare,
incluzand toate devierile si podurile in partea implicata a Santierulu.. Constructorul va mentine aceste drumuri
de acces intr-o conditie adecvata pentru o trecere in siguranta a utilajelor si vehiculelor pana cand nu mai sunt
necesare scopului contractului.
Nici o persoana neautorizata nu va putea intra pe Santier. Constructorul va trebui sa instruiasca toate
persoanele sa evite si sa previna abuzurile.
1.1.3. SERVICII SANITARE
Constructorul va organiza, furniza si intretine, in locuri usor accesibile, atat pe santier cat si in colonia de
lucratori, posturi sanitare de prim–ajutor, pe toata durata contractului.
Dotarea si incadrarea cu personal sanitar a acestor posturi va fi conforma cu prevederile normelor sanitare
pentru santierele de constructii.
1.1.4. ALIMENTAREA CU APA SI ENERGIE ELECTRICA
Constructorul va face pe propria sa cheltuiala toate angajamentele pentru alimentarea cu apa si energie
electrica in scopul lucrarilor.
Se vor instala contoare pentru utilitatile pe care Constructorul le consuma. Astfel se va contoriza apa
consumata pentru efectuarea de probe si teste, spalari si dezinfectari ale conductelor
1.1.5. REPUNEREA IN STAREA ANTERIOARA A SANTIERULUI
La terminarea lucrarilor, Constructorul va curata toate drumurile temporare de acces si va readuce zona la
conditia ei initiala.
Refacerea acestor zone va cuprinde urmatoarele lucrari: sapare teren, nivelare, strangere si depozitare
elemente grosiere, incarcare, transport si descarcare material excedentar.
1.1.6. APA PROVENITA DIN PRECIPITATII, REVARSARI, DEVERSARI ETC.
Constructorul va trebui sa acorde atentie apei, oricare ar fi sursa sau cauza, astfel incat sa asigure executarea
lucrarilor specificate sa fie efectuate in conditii satisfacatoare de umiditate si siguranta.
Daca nu sunt stabilite si specificate in alta parte toate masurile legate de atentia acordata apei, aceasta va
trebui considerata ca fiind Lucrare Temporara.
1.1.7. DOCUMENTE DE ARHIVA DE SANTIER
Constructorul va pastra dosare continand pozitia si amploarea excavatiilor pentru orice tip de utilitate publica
sau obstacol intalnit in timpul executiei lucrarilor, precum si a probelor luate.
1.1.8. NORME PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA PE SANTIER
Constructorul va respecta toate reglementarile referitoare la protectia personalului, operatorilor, personalului

Beneficiarului. El va obtine copii ale tuturor reglementarilor in vigoare si le va utiliza in inspectia pe santier.
In scopul executarii lucrarilor de constructii in conditii de siguranta si igiena a muncii se vor respecta
prevederile din „Legea securitatii si sanatatii in munca” – Legea nr. 319/2006. Se vor avea in vedere Norme
metodologice pentru aplicarea Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006 stabilite prin HG nr.1425/
11.10.2006.
Constructorul va elabora „Instructiuni specifice de securitate a muncii pentru alimentari cu apa ale localitatilor si
pentru nevoi tehnologice” si „Instructiuni specifice de securitate a muncii pentru evacuarea apelor uzate”.
Constructorul este obligat sa instruiasca angajatii sai la locul de munca si sa tina seama de calificarea
profesionala si de modul cum fiecare muncitor poate sa-si insuseasca notiunile din instructajul facut, incat sa
poata folosi fara pericol instalatiile, utilajele, sculele si uneltele la locul de munca unde este repartizat, insistand
in special asupra accidentelor provenite din nerespectarea instructajului, dandu-se exemple concrete.
Nu se va primi la lucru nici un angajat fara a avea instructajul de protectie a muncii si prevenirea incendiilor,
facut si insusit. Obligatia efectuarii instructajului o au cei ce organizeaza, controleaza si conduc procesele de
munca.
Ori de cate ori un angajat este numit de la un loc de munca la altul i se va face instructajul la noul loc de
munca, chiar daca este aceeasi unitate.
Instructajul se va efectua in trei etape:
 Instructajul introductiv general (8 ore pana la 16 ore cu verificari in fisa de instructaj):
 Instructajul la locul de munca efectuat de catre conducatorul locului de munca (inginer, maistru, sef de
echipa) durata fiind de cel putin 8 ore cu verificarea sefului ierarhic superior, celui care a facut
instructajul, dupa care angajatul este admis sa lucreze.
 Instructajul periodic se face la locul de munca cel putin o data pe luna de conducatorul locului de
munca. Instructajele angajatilor (introductiv general, la locul de munca si periodic) se vor consemna in
mod obligatoriu in fisa individuala de instructaj.
Pentru instructajul de protectie si igiena muncii se vor avea in vedere cel putin urmatoarele capitole din
Normele de protectia muncii in activitatea de constructii montaj” aprobate de M. C. Ind. cu ordinul nr. 1233/D
1980:
Cap. 14 - Mijloace individuale de protectie;
Cap. 15 - Dispozitive de securitate a muncii;
Cap. 17 - Incarcarea, descarcarea si depozitarea materialelor;
Cap. 18 - Electrosecuritatea;
Cap. 19 - Terasamente;
Cap. 22 - Turnarea betoanelor;
Cap. 27 - Schele, esafodaje si scari;
Cap. 31 - Montarea prefabricatelor si a utilajelor tehnologice;
Cap. 32 - Sudura;
Cap. 33 - Alimentare cu apa si canalizare;
Cap. 38 - Instalatii si masini de ridicat.
Subliniem necesitatea acordarii unei atentii deosebite cap. 14, 18, 19, 27 si 38.
Conform catalogului de dispozitive si elemente tipizate pentru protectia muncii la lucrarile de constructii montaj
editate de M.C. Ind., proiect IPCT nr. 7088/1975, Constructorul va folosi dispozitivele indicate in acest catalog
si anume:
 Subgrupa I - Dispozitive de protectie a muncii pentru lucrari de sapatura (simbol catalog nr. 122, 108,
107);
 Subgrupa II - Dispozitive de protectie a muncii pentru lucrari la inaltime (simbol nr. 201, 203, 205, 206,
207, 209, 210, 212, 213, 216);
 Subgrupa III - Dispozitive de protectie a muncii pentru lucrari de sudura (simbol nr. 301, 303, 304, 306,
307);
 Subgrupa IV - Dispozitive de protectie a muncii pentru lucrari electrice de joasa si inalta tensiune
(simbol nr. 401, 402, 403, 404, 405, 406, 407);
 Subgrupa VII - Dispozitive de protectie a muncii la confectionarea prefabricatelor din beton armat si
beton precomprimat (simbol nr. 701, 702);
 Subgrupa VIII - Semne conventionale, indicatoare de securitate (simbol nr. 801, 802).
Se atrage atentia ca prevederile din prezentele masuri nu au caracter limitativ, in sensul ca Constructorul, in
plus, va trebui sa tina seama de prevederile tuturor instructiunilor si legilor in vigoare si sa ia masurile pe care
le va considera necesare in vederea asigurarii securitatii muncii, evitarii accidentelor si prevenirii incendiilor.
Se va acorda o atentie deosebita la prelucrarea instructiuni specifice de securitate a muncii pentru alimentari cu
apa ale localitatilor si pentru nevoi tehnologice si instructiuni specifice de securitate a muncii pentru evacuarea
apelor uzate si a instructiunilor de prevenire si combatere a incendiilor precum si lucrarilor de sudura avand in
vedere eliberarea perimetrului de foc la locurile de munca cu materiale inflamabile (reziduuri petroliere,
constructii de gradul IV si V rezistenta la foc, executate din elemente combustibile).
Constructorul va prelucra cu angajatii sai masurile enumerate mai sus impreuna cu alte masuri pe care le
gaseste necesar a fi luate in vederea asigurarii executarii lucrarilor in bune conditii de calitate, fara accidente
sau incendii.
1.1.9. PROTECTIA INSTALATIILOR, A SERVICIILOR PUBLICE SI PRIVATE EXISTENTE
Pentru aceste specificatii utilitatile publice inseamna:

 linii complete ale apei (incluzand camine de contor, camine de vane, hidranti de incendiu, etc.);
 linii complete de cabluri (cabluri telefonice, stalpi pentru cabluri electrice, etc.;
 linii complete de putere – inalta si joasa tensiune (stalpi de tensiune);
 trasee de cabluri;
 iluminare stradala;
 indicatoare de trafic;
 linii complete de canalizare (incluzand camine, guri de deversare, sifoane, etc.);
 rigole, traversari de ape;
 linii de fibre optice;
 toate celelalte accesorii si obiecte apartinand utilitatilor, in limitele lucrarilor de constructii propuse.
Localizarea tuturor utilitatilor existente, in limitele lucrarilor de constructii propuse si de asemenea, inainte de
inceperea oricarei constructii semnificative, va fi raspunderea si responsabilitatea totala a Constructorului.
Constructorul va trebui sa aiba mare grija in timpul desfasurarii lucrarilor pentru a evita defectiuni sau
interferente cu utilitatile publice si va trebui sa fie responsabil pentru orice defectiune si defectiuni ulterioare
cauzate de el sau de reprezentantii sai, rezultate, direct sau indirect, din ceva facut sau omis.
In punctele in care operatiunile Constructorului sunt adiacente proprietatilor apartinand autoritatilor cailor ferate,
telegrafului, telefoniei si energiei, sau sunt adiacente altei proprietati, defectiuni care pot duce la cheltuieli,
pierderi sau inconveniente considerabile, lucrarea nu va trebui inceputa inainte de a se face toate
aranjamentele necesare pentru protectia acestora.
Constructorul are obligatia efectuarii sondajelor (transee de explorare, etc) pe traseul lucrarilor pentru a
preintampina afectarea utilitatilor sau constructiilor existente, semnalizate sau nu in documentatie. Numarul
acestor sondaje va fi suficient de mare pentru a evita orice deranjamente ale infrastructurii publice.
Constructorul va trebui sa excaveze manual in jurul structurilor si a utilitatilor existente in subteran.
Va fi de datoria Constructorul sa instiinteze toate companiile, autoritatile detinatoare de utilitati si alte parti
afectate si sa se straduiasca pentru a face toate racordurile necesare la utilitati pana la limitele constructiei cat
mai curand posibil.
Constructorul trebuie sa ia legatura cu aceste Companii inaintea inceperii oricarei excavatii. El trebuie sa
cunoasca cu precizie pozitia exacta a tuturor serviciilor existente ce pot fi afectate de executia lucrarii.
Constructorul trebuie sa se asigure ca toate aceste servicii sunt protejate adecvat la orice ora in concordanta
cu cerintele Companiei care le-a realizat.
Daca este necesara orice fel de deviere la serviciile existente, indicate de conducatorul de proiect,
Constructorul trebuie sa permita accesul si cooperarea cu Compania care le-a realizat, pentru a permite
efectuarea oricarei devieri.
Daca apar deteriorari din cauza executarii lucrarilor, Constructorul trebuie imediat sa:
 anunte Beneficiarul si Compania corespunzatoare;
 stabileasca aranjamentele necesare pentru ca stricaciunile sa se repare bine si fara intarziere cu
aprobarea Companiei utilitare. Constructorul va plati toate cheltuielile pentru reparatii.
1.1.10. PREVENIREA EROZIUNILOR DE SUPRAFATA
Constructorul va trebui sa acorde o atentie deosebita tot timpul pentru a preveni eroziunea suprafetelor pe
Santier si in orice alta parte care poate fi afectata de operatiunile sale.
1.1.11. TRAFICUL
Constructorul va trebui sa respecte legile nationale si codul rutier in vigoare, in conformitate cu aceasta clauza.
Constructorul trebuie sa cunoasca reglementarile privind executia lucrarilor in domeniul public sub trafic cu
anumite restrictii de circulatie.
Constructorul trebuie sa mentina o ruta de acces pentru vehiculele de urgenta pe toate proprietatiile si la orice
ora.
Cand traficul nu poate fi evitat Constructorul trebuie sa asigure un sistem de control al traficului acceptat de
catre Politie si Primarie.
1.1.12. CAI DE ACCES PROVIZORII
Locurile de trecere pentru oameni peste gropi si santuri se amenajeaza cu podete, avand o latime de cel putin
0,8 m, cu balustrade cu inaltimea de 1,0 m pe ambele parti si cu scanduri pe margine de cel putin 10 cm latime.
1.1.13. MASURI DE SECURITATE, SANATATE IN MUNCA SI PENTRU PREVENIREA SI

STINGEREA INCENDIILOR

La executarea lucrarilor prevazute in contract se va tine seama de prevederile legislatiei in vigoare referitoare
la securitatea si sanatatea in munca, precum si la situatiile de urgenta.
La baza activitatii privind securitatea si sanatatea in munca sta Legea 319/2006, care se aplica in toate
sectoarele de activitate, atat publice cat si private. Prevederile acestei legi se aplica angajatorilor, lucratorilor si
reprezentantilor lucratorilor. Alte acte normative conexe sunt Hotararile de Guvern prin care se stabilesc cerinte
minime de securitate in munca pentru diverse activitati.
Pentru delimitarea atributiilor pe linie de securitate si sanatate in munca si de aparare impotriva incendiilor,
intre Beneficiar si Constructor se incheie "Conventia de securitate, sanatate in munca si PSI", ca anexa la
Contractul de lucrari.
Constructorul va respecta toate normele de securitate si sanatate in munca in vigoare privind protectia
personalului, lucratorilor, personalului Beneficiarului. El va obtine copii dupa toate normativele legale relevante
si le va avea la dispozitie pentru a fi inspectate pe Santier.
Legislatie de securitate si sanatate in munca aplicabila:
Nr. Nr. identificare Denumire document

crt
1. Legea 319/2006 Legea securitatii si sanatatii in munca
2. HG 1425/2006 Aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii
319/2006
3. HG 1028/2006 Cerintele minime de securitate si sanatate in munca referitoare la utilizarea
echipamentelor cu ecran de vizualizare
4. HG 1048/2006 Cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre
lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca
5. HG 1051/2006 Cerintele minime de securitate si sanatate in munca pentru manipularea
manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de
afectiuni dorsolombare
6. HG 1058/2006 Cerintele minime pentru imbunatatirea securitatii si protectia sanatatii
lucratorilor care pot fi expusi unui potential risc datorat atmosferelor
explozive
7. HG 1091/2006 Cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca
8. HG 1093/2006 Cerintele minime de securitate si sanatate pentru protectia lucratorilor
impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigeni sau mutageni
la locul de munca
9. HG 1146/2006 Cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca, de
catre lucratori, a echipamentelor de munca
10. HG 300/2006 Cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau
mobile
11. Ordin 242/2007 Aprobarea Regulamentului privind formarea specifica de coordonator SSM
pe durata elaborarii proiectului si/sau realizarii lucrarii pt. santiere
temporare ori mobile
12. HOTARARE 493/2006 Cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea
lucratorilor la riscurile generate de zgomot
13. HG 971/2006 Cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la
locul de munca
14. Semnalizare rutiera- Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de
lucrari drumuri instituire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona
Ordin 1112-411/ 2002 drumului public si/sau pentru protejarea drumului
15. Hotarare 1391/2006 Aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice
16. Ordin 888/2006 Revizuirea reglementarilor referitoare la examinarile radiologice de masa
17. Ordin 572/2006 Aprobarea Normelor tehnice de aplicare a prevederilor Legii 226/2006
privind incadrarea unor locuri de munca in conditii speciale
18. Ordin 450/2006 Norme metodologice de aplicare a Legii 346/2006 privind asigurarea pt.
accidente de munca si boli profesionale
19. HG 176/2007 Aprobarea Normelor metodologice de calcul al contributiei de asigurare
pentru accidente de munca si boli profesionale
20. Hotarare Completarea masurilor destinate sa promoveze imbunatatirea ssm la locul
557/2007 de munca pentru salariatii incadrati in baza unui contract individual de
munca pe durata determinata si pentru salariatii temporari incadrati la

agentiile de munca temporara.

21. Hotarare Modificarea si completarea unor acte normative din domeniul securitatii si
601/2007 sanatatii in munca
22. Ordin 94/2008 Aprobarea Listei standardelor romane care adopta standardele europene
armonizate, referitoare la echipamentele individuale de protectie.
23. HG 955/2010 Modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006
Legislatie de situatii de urgenta aplicabila:
Nr. Nr. identificare Denumire document

crt.
1. OMAI 163/2007 Norme generale de aparare impotriva incendiilor
2. OMIRA 210/2007 Metodologia privind identificarea, evaluarea si controlul riscurilor de
incendiu
3. Legea 307/2006 Apararea impotriva incendiilor
4. HGR 1739/2006 Aprobarea categoriilor de constructii si amenajari care se supun avizarii
si/sau autorizarii privind securitatea la incendiu
5. OMAI 130/2007 Metodologia de elaborare a scenariilor de securitate la incendiu
6. OMAI 1474/2006 Regulamentul de planificare, organizare, pregatire si desfasurare a
activitatii de prevenire a situatiilor de urgenta
7. OMAI 712/2005 Dispozitii generale privind instruirea salariatilor in domeniul situatiilor de
urgenta
8. OMAI 786/2005 Modificarea si completarea Ordinului ministrului administratiei si internelor
nr. 712/2005 pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind instruirea
salariatilor in domeniul situatiilor de urgenta
9. Legea 481/2004 Protectia civila
Solutiile tehnice prevazute in prezentul proiect respecta prevederile legale privind prevenirea si stingerea
incendiilor, enumerate mai sus, precum si prevederile urmatoarelor norme specifice de protectie impotriva
incendiilor:
 P 118/99 -Normativ de siguranta la foc a constructiilor (IPCT)
 Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizareaconstructiilor si instalatiilor
aprobate prin HG nr. 290/16.08.1997
 Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor aprobate cu Ordinul comunal Ministerului de
Interne si al Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului nr. 381/1279/MC/1994
 Normativul de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilorde constructii si
instalatiilor aferente acestora C 300/1995.
Constructorul va acorda atentie procedurilor de protectie. In Oferta sa, va prezenta o declaratie detaliata
asupra modului in care propune respectarea obligatiilor sale referitoare la siguranta in timpul excavarii
tunelurilor, transeelor, pozarii conductelor, construirii structurilor, instalarii si predarii echipamentelor. Aceasta
trebuie sa includa prevederi pentru siguranta permanenta a pietonilor, a vehiculelor publice si particulare, a
structurilor existente, a fundatiilor si serviciilor, a Lucrarilor, a muncitorilor si echipamentelor Constructorului si
intretinerea permanenta a accesului pentru toate serviciile publice, incluzand Pompierii si Salvarea.
Toata activitatea Constructorului in cadrul obiectului de investitii se va desfasura in conformitate cu prevederile
HG 300/2006 ("Cerinte minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile"). Conform HG
300/2006, Constructorul (antreprenor si subantreprenori) va intocmi "Planuri proprii de securitate si sanatate",
care vor fi integrate in "Planul de securitate si sanatate" intocmit de proiectantul obiectului de investitii.
"Planurile proprii de securitate si sanatate" vor fi intocmite in conformitate cu prevederile art. 24÷35 din HG
300/2006.
Constructorul este obligat sa instruiasca proprii lucratori la locul de munca, din punct de vedere al securitatii,
sanatatii in munca (ssm) si a situatiilor de urgenta (su). Constructorul va tine seama de calificarea profesionala
si de modul cum fiecare muncitor poate sa-si insuseasca notiunile din instructajul facut, incat sa poata folosi
fara pericol instalatiile, utilajele, sculele si uneltele la locul de munca unde este repartizat,insistand in special
asupra accidentelor datorate nerespectarii instructajului, dandu-se exemple concrete.
Nu se va primi la lucru niciun angajat fara a avea instruirile de ssm si su efectuate si insusite. Obligatia
efectuarii instruirilor o au cei ce organizeaza, controleaza si conduc procesele de munca. Ori de cate ori un

angajat este numit de la un loc de munca la altul i se va face instructajul la noul loc de munca, chiar daca este
aceeasi unitate.
Instruirile ssm si su se vor efectua in trei etape:
Instruirea introductiv generala (minim 8 ore, cu verificari in fisa de instructaj);
Instruirea la locul de munca, efectuata de catre conducatorul locului de munca (inginer, maistru, sef de echipa),
durata fiind de cel putin 8 ore, cu verificarea sefului ierarhic superior celui care a facut instruirea, dupa care
angajatul este admis sa lucreze.
Instruirea periodica se efectueaza cel putin o data pe luna, de catre de conducatorul locului de munca.
Instruirile angajatilor (introductiv generala, la locul de munca si periodica) se vor consemna, in mod obligatoriu,
in fisa individuala de instructaj.
In scopul executarii lucrarilor de constructii in conditii de siguranta si igiena a muncii precum si de prevenire a
incendiilor se fac urmatoarele recomandari, obligatorii, in conformitate cu „Regulamentul privind protectia si
igiena muncii in constructii” (conform cu HG nr. 795/1992 si aprobat de M.L.P.A.T. cu Ordinul Nr.
9/N/15.03.1993, publicat in Buletinul Constructiilor nr. 5-8 din anul 1993) precum si cu legislatia privind normele
de paza contra incendiilor.
Se atrage atentia in mod deosebit asupra respectarii prevederilor urmatoarelor reglementari:
"Instructiuni specifice de securitate a muncii pentru alimentari cu apa ale localitatilor si pentru nevoi
tehnologice” si “Instructiuni specifice de securitate a muncii pentru evacuarea apelor uzate” ce transpun
prevederile “Normelor specifice de securitate a muncii pentru alimentari cu apa ale localitatilor si pentru nevoi
tehnologice” (aprobate prin Ordinul 387/22.11.1995 al Ministerului Muncii si Protectiei Sociale, abrogate prin
Legea nr. 319/2006), respectiv ale “Normelor specifice de securitate a muncii pentru evacuarea apelor uzate”
(aprobate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale cu Ordinul nr. 359/1995, abrogate prin Legea nr. 319/2006)
referitoare la securitatea si sanatatea in munca;
Norme unice privind protectia muncii la producerea, transportul, depozitarea si folosirea clorului lichefiat si
gazos, aprobate de Ministerul muncii si Protectiei Sociale prin ordinul Nr. 42/78 si de catre Ministerul Sanatatii
prin ordinul Nr. 96/78;
Conform catalogului de dispozitive si elemente tipizate pentru protectia muncii la lucrarile de constructii montaj
editate de M.C. Ind., proiect IPCT nr. 7088/1975, Constructorul va folosi dispozitivele indicate in acest catalog
si anume:
Subgrupa I - Dispozitive de protectie a muncii pentru lucrari de sapatura (simbol catalog nr. 122, 108, 107);
Subgrupa II - Dispozitive de protectie a muncii pentru lucrari la inaltime (simbol nr. 201, 203, 205, 206, 207,
209, 210, 212, 213, 216);
Subgrupa III - Dispozitive de protectie a muncii pentru lucrari de sudura (simbol nr. 301, 303, 304, 306, 307);
Subgrupa IV - Dispozitive de protectie a muncii pentru lucrari electrice de joasa si inalta tensiune (simbol nr.
401, 402, 403, 404, 405, 406, 407);
Subgrupa VII - Dispozitive de protectie a muncii la confectionarea prefabricatelor din beton armat si beton
precomprimat (simbol nr. 701, 702);
Subgrupa VIII - Semne conventionale, indicatoare de securitate (simbol nr. 801, 802).
La executarea lucrarilor de terasamente se vor respecta prevederile din „Normele de protectia muncii in
activitatea de constructii montaj” aprobate de M. C. Ind. cu ordinul nr. 1233/D 1980.
Atat pentru prevenirea cat si pentru stingerea incendiilor ce se pot produce pe santierele unde se executa
lucrari de terasamente se vor respecta prevederile specifice ale normelor in vigoare. Se interzice cu
desavarsire focul in sapaturile cu pereti sprijiniti, fie pentru dezghetarea pamantului, fie pentru incalzirea
muncitorilor, deoarece distrugerea prin foc a sprijinirilor ar putea da nastere la surparea peretilor si la accidente
grave.
Se va acorda o atentie deosebita la prelucrarea NPCI 1974 si a instructiunilor de prevenire si combatere a
incendiilor la lucrarile de sudura, avand in vedere eliberarea perimetrului de foc la locurile de munca cu
materiale inflamabile (reziduuri petroliere, constructii de gradul IV si V rezistenta la foc, executate din elemente
combustibile).
Urmatoarele parti ale lucrarilor implica pericole importante si, ca urmare, se vor lua masuri adecvate pentru
reducerea riscurilor cat mai mult posibil:
Excavatii (percol de alunecare a malurilor, de accidente datorate contactului cu retele subterane etc. );
Lucrari la inaltime (pericol de cadere);
Lucrari in apropierea sau sub linii de transmitere electricitate sub tensiune (pericol de electrocutare);
Lucrari cu deseuri municipale si alte materiale ce constituie deseuri; manipularea controlata a materialelor ce
constituie deseuri;
Spatii inchise (pericol de asfixie);
Ape uzate, namolul din rezervoare, incinte si conducte;
Lucrari in zona drumurilor si caii ferate (pericol de accidentare);
Ridicari de greutati (pericol de afectiuni dorsolombare, pericol la manipularea mecanizata a maselor);
Depozitarea, manipularea si folosirea substantelor periculoase (ex: chimicale, explozivi).

Lucrul in conditii extreme de temperatura (prea cald sau prea frig).

Pentru a gestiona situatiile de urgenta, Constructorul va lua masuri adecvate, inclusiv dotarea santierului si
punctelor de lucru cu:
Materiale si echipamente de prim ajutor (punct de prim ajutor, truse de prim ajutor la toate punctele de lucru
etc.);
Persoana/e instruite pentru acordarea primului ajutor;
Mijloace de comunicare adecvate si asigurarea transportului in cazul accidentelor;
Echipamente de monitorizare;
Echipamente pentru operatiunile de salvare;
Echipamente impotriva focului.
Constructorul va furniza tot materialul necesar operatiunilor de salvare pe perioada desfasurarii contractului,
care va fi verificat periodic. Pe santier se va tine un registru pentru verificarile de echipamente.
Pentru asigurarea sanatatii si securitatii lucratorilor, Constructorul va detine facilitati adecvate pentru asigurarea
standardelor corespunzatoare de lucru, incluzand cel putin apa potabila, toalete, bazine de spalat cu apa calda,
sapun si prosoape si zone curate/ uscate/ incalzite, prevazute cu mese si scaune unde se poate manca.
Constructorul va asigura, obligatoriu si gratuit, echipament individual de protectie pentru lucratori, adecvat
riscurilor existente la locurile de munca.
Se atrage atentia ca prevederile enumerate anterior nu au caracter limitativ, in sensul ca Antreprenorul, in plus,
va trebui sa tina seama de prevederile tuturor instructiunilor si legilor in vigoare si sa ia masurile pe care le va
considera necesare in vederea asigurarii securitatii si sanatatii in munca, evitarii accidentelor si prevenirii
incendiilor.
Constructorul va prelucra cu angajatii sai masurile enumerate mai sus, impreuna cu alte masuri pe care le
sau incendii.
RETEA DE DISTRIBUTIE, DIN TUBURI DE POLIETILENA DE INALTA DENSITATE
1.1.14. DATE GENERALE
Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice generale privind executia retelei de distributie din tuburi de
polietilena de inalta densitate.
Executantul are obligatia sa respecte si sa cunoasca toate normele, legile in vigoare la data executiei.
Prezentul caiet de sarcini cuprinde instructiunile tehnice pentru montarea conductelor din polietilena pentru
transportul si distributia apei, montarea accesoriilor (armaturi, suporti de armatura si materiale marunte precum
saibe, suruburi, etc ) de pe reteaua de distributie cat si de pe aductiune.
De aseamenea, in cadrul acestei documentii sunt cuprinse si instructiunile tehnice pentru conductele din
incintele statiei de pompare, gopodariei de apa si caminelor amplasate pe reteaua de distributie prevazute a se
realiza din PEID.
Prezentul caiet de sarcini se va citi impreuna cu memoriile tehnice, plansele si instructiunile date de furnizorul
conductelor.
Se recomanda specializarea personalului care va lucra la montarea acestui tip de conducte, fie la furnizorul de
materiale, fie sub asistenta directa a unor specialisti de la firma furnizoare.
Prevederile si cerintele prezentului caiet de sarcini nu vor exonera antreprenorul de raspunderea de a asigura
calitatea ce se impune pentru asemenea lucrari, prin efectuarea verificarilor si incercarilor pe care le considera
necesare sau sunt prevazute in standardele si normele romanesti in vigoare, privind testarea calitatii
materialelor si a executiei.
Antreprenorul va trebui sa dovedeasca ca fabricantul propus de el pentru realizarea conductelor si fitingurilor
este capabil sa respecte conditiile de calitate impuse de ISO 9001 sau EN 29001.
La marcarea tevilor din grupele MFR 003, 020 si 022 se va verifica valoarea MFR (de exemplu prin
adeverinta de fabricatie). In afara zonelor hasurate precum si pentru tipul de materie prima PE 100
adeverinta de conformitate se va obtine in urma efectuarii probei de stabilitate la tractiune conform normelorin
vigoare.
Materialul utilizat pentru tuburi si fitinguri vor fi conform ISO 2531, ISO 9002, NF T 54063, EN 29002.
Toate materialele si calitatea lucrarilor vor fi supuse aprobarii Beneficiarului.
Toate conductele din polietilena vor fi din plastic negru de inalta densitate (denumit in continuare
PEID). Conductele din PEID vor fi fabricate in conformitate cu SR EN 13244 -2, SR EN 12201-2, SR ISO 3607,
SR ISO 4427; ISO 2506 sau echivalent. Conductele PEID vor fi pentru apa potabila cu clasa de
presiune PN 10 SDR 17 PE 100 (in conformitate cu ISO R161, Partea 1. Conductele vor fi rezistente
din punct de vedere chimic, in conformitate cu standardele ISO/DATA 8. Testarea se va realiza in conformitate
cu standardele in vigoare.

Conductele vor fi marcate permanent cu identificarea producatorului (text sau sigla), dimensiunea nominala,
literele “PE”, clasa de calitate si clasa de presiune.
Diametrele exterioare ale conductei vor avea dimensiunea standard si grosimea peretilor va fi conform ISO
R161, Partea 1 dimensiuni metrice. Tolerantele pentru diametrul conductei si grosimea peretilor vor fi conform
ISO 3607.
1.1.15. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA
ISO – 4427 (SRISO 4427) - Tevi din PE pentru transportul apei potabile. Specificatii;
ISO-161-1 - Tevi din materiale termoplastice pentru transportul fluidelor. Diametre exterioare nominale si
presiuni nomINALE. PARTEA 1 - SERIA METRICA;
ISO-1133 (SRISO1133) - Materiale plastice. Determinarea indicelui de fluiditate la cald a materialelor
termoplastice in masa (MFR) si in volum (MVR);
ISO 3126 (SRISO 3126) - Tevi din materiale plastice. Masurarea dimensiunilor;
ISO3607 (SRISO 3607) - Tevi din polietilena. Tolerante la diametrele exterioare si grosimile de perete;
ISO 4065 SRISO 4065) - Tevi din materiale termoplastice. Tablou universal al grosimilor de perete;
ISO4440 – 1 (SRISO4440 - 1) - Tevi si fitinguri de materiale plastice. Determinarea indicelui de fluiditate la cald
in masa. Metoda de incercare;
ISO 4440 – 2 (SRISO 4440 - 2) - Idem. parametrii de incercare;
STAS – 4163 - Alimentari cu apa - Retele de distributie;
STAS 6002 - Alimentari cu apa - Camine pentru bransamente de apa;
STAS 8591 - Retele edilitare subterane;
STAS 1343 - Apa potabila;
I9/1994 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare;
C56 - Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente;
Norme generale de protectia muncii, aprobate prin Ordinul ministrului muncii si protetiei sociale;
Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului, indicativ P118.
Lucrari de conducte
STAS 10898-85 Alimentari cu apa si canalizari. Terminologie l.
STAS 10110-85 Statii de pompare. Prescriptii generale de proiectare
SR 8591:1997 Retele edilitare subterane. Conditii de amplasare
STAS 9312-87 Subtraversari de cai ferate si drumuri cu conducte
STAS 8591/1 -91 Amplasarea in localitati a retelelor subterane amplasate in sapatura
STAS 2308-81 Alimentari cu apa si canalizari. Capace si rame pentru camine de vizitare 19./SIAS 7656-90
Tevi din otel sudate longitudinal pentru instalatii
STAS 503/1 -87 Tevi din otel fara sudura laminate la cald
114-78 Normativ pentru protectia anticoroziva a constructiilor metalice ingropate
112-79 Normativ pentru efectuarea incercarilor de presiune la conductele tehnologice
C 15-77 Prescriptii tehnice pentru conducte sub presiune
Norme specifice de protectie impotriva Incendiilor
Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor
aprobate prin HG nr. 290/16.08.1997
Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor aprobate cu Ordinul I comun al Ministerului de Interne si
al Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului nr. 381/1279/MC/1994
Normativul de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatiilor
aferente acestora C 300/1995.
Norme de paza impotriva incendiului (Legea 32/1968 si H.G. 51/1992)
Norme specifice de protectia muncii
Ordinul M.L.P.T.L. Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii 9/N/15.03.1993 (H.G.
795/1992)
Ordinul 357/1995 Norme specifice de securitatea muncii (M.O. partea I nr.11/1996) MMPS
Ordinul 42/78 al M.M.P.S. Norme unice privind producerea, transportul si folosirea clorului, si 96/78 al M.S.
Ordinul 42/78 M.C.Ind Norme de protectia muncii in activitatea de constructii montaj. 1233/D 1980
Ordinul 34/75 al M.M. Norme republicane de protectia muncii si 60/75 al M.S.
IM 007-96 Norme specifice de protectia muncii (cofraje, schele, cintre si esafodaje) BC 10/96.
PE 119 Norme de protectia muncii pentru instalatii electrice

1.1.16. DEFINIREA TERMENILOR UTILIZATI
Diametrul exterior nominal: desemnarea numerica a dimensiunii, comuna tuturor elementelor retelei de
polietilena, cu exceptia bridelor si elementelor destinate filetarii. Este un numar intreg de referinta exprimat in
mm.
Diametru exterior mediu: lungimea masurata a circumferintei exterioare a tevii impartita la 3,14 (Π), rotunjita la
zecimea imediat superioara.
Diametru exterior mediu minimal si maximal: valoarea minima si maxima a diam. exterior meiu, specificata in
urma aplicabila tevii.
Ovalizare: diferenta intre diametrul exterior maximal masurat si diametrul exterior minimal masurat, in aceiasi
setiune dreapta a tevii.
Toleranta: variatia admisibila a valorii specifice, reprezinta prin diferenta intre valorile maximale si minimale
admisibile.
Grosimea minimala sau maximala intr-un punct: grosimea minima sau maxima a peretelui specificata in norma
aplicabila tevii.
Grosimea medie a peretelui: media aritmetica a valorilor minime si maxime a cel putin 4 masuratori uniform
repartizate in aceiasi sectiune dreapta a tevii, medie rotunjita la zecimea imediat superioara.
Grosimea nominala a peretelui (e): grosimea peretelui exprimata in mm. Este indicata in SR ISO4065, ca
grosimea nominala a tevii intr-un punct oarecare.
Metodele de masurare a dimensiunilor: Conform SRISO 3126 sau normei de fabricatie a tevilor.
Raport dimensional standard (SDR): numarul rotunjit care exprima raportul dintre diametrul exterior nominal si
grosimea nominala a peretelui - SDR = Dn/e.
Presiunea nominala a tevii (PN): valoarea in bari a unei presiuni interioare de apa, mentinuta constant, pe care
teava trebuie sa o suporte fara defecte, timp de 50 ani, la o temperatura de 200C:
Seria tevii (S) - S = (SDR-1)/2.
Presiunea interioara (P): Fata pe unitatea de suprafata exercitata de fluid in teava.
Efort in peretele tevii (σ): Forta pe unitatea de suprafata exercitata in peretele tevii, in sens circumferential,
datorita presiunii interioare: σ = P(Dnr.max – e)/ 2 lmin.
Rezistenta minima necesara (MRS) - reprezinta efortul echivalent, pe termen lung, in peretele tevii in MPA, la
care ruptura s-ar putea produce peste 50 ani.
Valoarea MRS inmultita cu 10 serveste cu baza pentru clasificarea materialului tevii. De exemplu polietilena
care are MRS = 8, este clasificata cu PE - 80, iar polietilena care are MRS 10, este clasificata cu PE - 100.
Intre raportul dimensional standard (SDR), presiunea nominala (PN) si Seria tevii (S) exista urmatoarele
corespondente: tevile din PE - 100, fabricate pentru PN = 10 bari, au SDR = 17.
1.1.17. CALITATEA MATERIALELOR, PROPRIETATI FIZICE, CHIMICE, ASPECT,

TOLERANTE
A MATERIA PRIMA FOLOSITA LA FABRICAREA TUBURILOR DE POLIETILENA
Palierul utilizat pentru fabricarea tevilor are o structura moleculara care garanteaza pastrarea caracteristicilor
mecanice are 45 ÷ 57 ani de functionare, la presiunea de lucru specificata si la o temperatura a fluidului de 20
gr C.
Din considerente tehnico - economice, durata medie de viata a fost fixata la 50 ani.
Pentru realizarea tuburilor se folosesc mai multe tipuri de polietilena, din care cele mai utilizate sunt
urmatoarele: PE - 100 polietilena de generatia 3 - a avand rezistenta minima admisibila de 10 MPa (MRS10).
Pentru realizarea retelei de distributie s-a propus folosirea tuburilor din PE-100 care prezinta urmatoarele
avantaje:
 sunt fabricate de toti furnizori externi;
 stabilitatea la radiatii ultraviolete;
 livrare in colaci pentru D ≤ 110 mm;
 imbinare simpla (fara material de adaos.)
 nu este supusa la depuneri sau excrescente pe suprafata interioara;
 rezistenta la inghet;
 nu este atacata de rozatoare.
B PROPRIETATI FIZICE ALE TEVILOR DE POLIETILENA

Pentru obtinerea unor suduri de calitate la produsele semifabricate (tevi si fitinguri), indicele de fluiditate pentru
materialele termoplastice utilizate trebuie sa se situeze intre anumite limite.
Pentru PE 80 si PE 100 - grupa MFI: 005 cu 010
In cazul utilizarii unor materiale diferite este absolut necesar sa efectueze un test de compatibilitate.
C PROPRIETATI MECANICE
D CARACTERISTICI GEOMETRICE
E TOLERANTE

Diferenta admisa intre grosimea peretelui in orice punct (li) si grosimea nominala (en) de perete va fi
permanent pozitiva (li > ln) In tabelul de mai jos sunt prezentate valorile maxime admise ale tolerantelor
pozitive in functie de grosimea nominala de perete.
1.1.18. CALITATEA MATERIALELOR, PROPRIETATI FIZICE, CHIMICE, ASPECT,

TOLERANTE
A AMBALAREA TUBURILOR
Tuburile din polietilena pot fi ambalate si livrate in doua moduri:

 infasurare sub forma de colaci sau robinete pe tamburi;
 in bare drepte.
Tevile din polietilena cu diametrul exterior maxim de 110 mm, pot fi ambalate si livrate sub forma de colaci, a
caror dimensiuni variaza in urmatoarele limite:
 latimea colacului - 100 - 1000 mm;
 diametrul exterior maxim + 3500 mm.
Lungimea tevii infasurate se stabileste la intelegere intre furnizor si beneficiar.
Tevile din polietilena, livrate in forma de bare drepte au lungimea maxima de 12 m.
Colacii realizati trebuie sa fie legati in puncte suficiente respectand urmatoarele:
 punctele de legare vor cuprinde obligatoriu capetele de inceput si de sfarsit ale tevii infasurate;
 fiecare strat infasurat va fi legat independent pentru a impiedica destramarea colacului la desfasurare;
 capetele tevii ambalate in colac trebuie sa fie protejate cu capace pentru a impiedica patrunderea de
corpuri straine sau murdarie in interiorul tevii;
 fiecare colac va avea o eticheta cuprinzand toate datele de identificare ale tevii, ale furnizorului si
beneficiarului acesteia.
Tevile din polietilena sub forma de bare sunt ambalate sub forma de pachete. Pe lungimea tevilor trebuie sa fie
minim 6 puncte de legatura, iar distanta de la capetele tevilor pans la prima legatura sa nu fie mai mare de 1,50
m. Se va avea grija cu tevile sa fie in contact numai cu ambalajul de lemn.
B MANIPULAREA TEVILOR
Tevile din polietilena sub forma de colaci sau bare, se vor manipula cu deosebita precautie, respectand cel
putin urmatoarele:
 tevile nu trebuie zgariate sau intepate si nu trebuie expuse la foc;

 nu se vor utiliza lanturi sau cabluri la manevrarea sau legarea tevilor;

 franghiile sau benzile textile folosite la manevrarea tevilor vor fi curate, fara nisip, pietre sau alte
materiale dure care, in contact cu teava, o pot deteriora. Se recomanda benzi textile cu latimea de
minim 100 mm;
 dispozitivele de incarcare si manipulare utilizate, vor avea partile de contact cu teava, protejate cu lemn
sau polietilena.
Pentru manevrare si ancorare, este admisa numai folosirea chingilor din nylon sau polipropilena.
Se interzice folosirea lanturilor sau a carligelor metalice in contact cu materialul. La incarcarea, descarcarea si
alte diverse manipulari in depozite si pe santiere, tuburile din PE nu vor fi aruncate, iar deasupra lor nu se vor
depozita sau arunca alte materiale.
Tuburile din PEID trebuie sa fie ridicate si nu tarate sau rostogolite pe pamant sau pe obiecte dure.
Trebuie sa se evite contactul cu piesele metalice iesite in afara, de ex. protejarea, in timpul transportului, a
partilor metalice ale vehiculului si controlarea platformelor camioanelor, ca si a paletilor de manevrare (cuie …).
Tuburile vor fi stocate pe suprafete plane si amenajate (fara pietre iesite in afara). Pentru o stocare de lunga
durata, este bine sa se evite contactul direct cu solul folosind, de exemplu, paleti.
Colacii vor fi stocati de preferinta culcati. In acest caz, suprapunerea colacilor nu va trebui sa depaseasca
inaltimea de un metru. Este de preferat sa nu se dezlege colacii din chingi decat in momentul utilizarii lor pe
santier.
Tuburile trebuie sa fie utilizate in ordinea livrarii lor.
C DEPOZITAREA TEVILOR
La depozitarea tevilor se vor respecta urmatoarele:

 tevile sub forma de colac sau bare trebuie asezate pe o suprafata dreapta, curata, fara pietre sau alte
obiecte ascutite, care pot dauna tevii;
 tevile drepte vor fi asezate pe rumegus sau nisip, sau pe distantiere din lemn cu dimensiunea de 100 ×
100 cm, asezate la distanta maxima de 1,5 m'
 tevile drepte se pot stivui, avand insa grija sa nu se depoziteze mai mult de 10 straturi inaltime;

 timpul maxim admis in care tevile de polietilena de culoare neagra pot fi depozitate in aer liber si
expuse la lumina soarelui, fara protectie, este de 18 luni.
 in mod normal tevile din polietilena depozitate in aer liber, se vor proteja contra radiatiilor solare,
folosind folie din polietilena neagra;
 chiar in conditia protejarii tevilor cu folie neagra, nu este admisa utilizarea lor la un interval mai mare de
36 luni de la data productiei.
Inainte de folosire, tuburile, racordurile si piesele din PEID vor fi verificate vizual si dimensional, astfel:
la examinarea cu ochiul liber, tuburile trebuie sa fie liniare; culoarea sa fie uniforma; suprafetele interioara si
exterioara sa fie netezi, fara fisuri, arsuri cu cojeli.
Nu se admit goluri de aer, incluziuni si arsuri in sectiunea transversala a tuburilor. Suprafata interioara si
exterioara a racordurilor si pieselor din PEID trebuie sa fie neteda, fara denivelari, arsuri, zgarieturi, incluziuni,
cojeli, iar capsulele de protectie ale bornelor electrice ale mansoanelor si colierelor de priza sa fie intacte.
Abaterile geometrice ale tuburilor, racordurilor si pieselor din PEID la masurarea cu sublerul trebuie sa se
inscrie in normele CEN, ISO, DIN, UNI.
Tuburile, racordurile si piesele din PEID gasite necorespunzatoare se refuza la receptie si nu se introduc in
lucru.
D TRANSPORTUL TEVILOR
Pentru transportul tevilor din PE drepte trebuie folosite vehicule cu podeaua neteda si prevazuta cu aparatori
laterale de aproximativ 2 m, plate, fara denivelari, iar tevile din PE trebuie sa fie bine legate cu timpul
transportului.
E MARCAREA TEVILOR
Fiecare teava trebuie sa fie marcata in timpul procesului de fabricatie. Marcajul trebuie sa cuprinda:
 numele producatorului;
 tipul materialului ( PE 100);
 diametrul exterior si grosimea tevii;
 seria tevii;
 SDR;
 grosimea nominala (PN);
 standardul de productie
 mentiunea ca materia prima utilizata nu este reciclata;
 un numar secvential care creste la intervale de 1 m, de-a lungul seriei, de la 000 la 999 sau de la 0000
pana la 9999.
F FITINGURI
Toate fitingurile vor fi confectionate din acelasi material ca si conducta pe care se monteaza si vor avea clasa
minima de presiune egala cu cea a conductei pe care se monteaza, dar oricum nu mai mare de PN16.
Pentru conductele din PVC toate imbinarile vor fi de tip uscat cu mufa si garnitura elastomerica de etansare din
EPDM cu inel de polipropilena inserat.
Piesele de legatura si accesoriile din fonta ductila vor fi din Seria A in conformitate cu EN545/1994 si ISO
2531/91.
Toate fitingurile vor fi fabricate de un producator care are certificate de calitate in conformitate cu ISO
9001/2000.
1.1.19. DESCRIEREA LUCRARILOR
A TRASAREA LUCRARILOR
Inainte de inceperea lucrarilor, constructorul va materializa pe traseul conductei, conform planselor din proiect,
marcand punctele caracteristice (varfuri de unghi, camine) prin borne sau tarusi.
In cazul in care elementele de trasare din proiect sunt insuficiente sau apar neconcordante intre situatia din
teren si proiect, se vor solicita clarificari din partea proiectantului.
In lungul aliniamentelor se vor bate tarusi din 50 in 50 m, de o parte si de alta a traseului, la o distanta
suficienta pentru a ramane nedeplasata in timpul lucrarilor, pentru materializarea permanenta a axei conductei
in timpul lucrarilor.

Determinarea exacta a adancimii se va face cu rigla de nivel si cu cruci de vizare, pentru a asigura cutele din
proiect si pante continui.
B SAPATURA
Sapatura se va incepe numai dupa completa organizare a santierului, aprovizionarea cu tevi si celelalte
materiale necesare, astfel incat santul sa ramana deschis numai pe un timp strict necesar.
Saparea santului se va face conform unui grafic detaliat; intocmit de constructor pe baza posibilitatilor de lucru
ale santierului.
Saparea se va efectua manual, cu/fara sprijiniri dupa caz, conform specificatiilor din studiul geotehnic predate
cu studiul de fezabilitate. Dimensiunile transeei sunt date in partea desenata a proiectului, pentru fiecare
diametru de conducta.
Compactarea santului dupa pozitionarea conductei de apa se va realiza pe straturi conform datelor din studiul
geotehnic predate cu studiul de fezabilitate.
In dreptul sudurilor care se executa in sant, se vor realiza adanciri si largiri locale ale transeei.
Pamantul rezultat din sapatura se va depozita pe o singura parte a transeei, opusa partii pe care se lucreaza la
asamblarea conductei.
Fundul santului va fi nivelat si acoperit cu un strat de nisip cu inaltimea de 15 cm.
Scurgerea apelor superficiale spre terenul pe care se executa lucrarile de constructie, va fi oprita prin
executarea de santuri de garda ce vor dirija aceste ape in afara zonelor de lucru.
Pamantul rezultat din saparea santurilor se va depune intre santurile de garda si sapaturile pe care le apara.
C IMBINAREA TUBURILOR
Imbinarea tevilor si a elementelor de asamblarea din P.E. se va realiza prin procedeul de sudura "cap la cap",
cu elemente incalzitoare.
Toate imbinarile realizate intre tevi sau intre tevi si piesele de imbinare, trebuie sa prezinte cel putin aceeasi
rezistenta cu cea a tevii.
Prelucrarea si imbinarea tevilor si a elementelor de racordare din P.E. se pot realiza la o temperatura a
mediului ambiant cuprinsa intre 00C si +400C.
Sudarea cap la cap cu element incalzitor consta in incalzirea suprafetelor de asamblat pana la temperatura de
topire, punerea lor in contact si mentinerea lor in conditiile din graficul de mai jos, in care:
 t1 - timpul de preincalzire;
 p1 - presiunea de contact necesara pentru preincalzire:
 pt - presiunea de compensare a fortelor axiale (tragerea tevii si frecarile din aparatul de sudare);
 t2 - timpul de incalzire;
 p2 - presiunea minima de contact intre tevi si elementul incalzitor;
 t3 - timpul de indepartare a elementului incalzitor;
 t4 - timpul de apropiere a capetelor de teava si de ridicare a presiunii pana la valoarea presiunii de
sudare (P5 + Pt);
 t5 - timpul de sudare;
 p5 - presiunea de sudare;
 t6 - timpul de racire.
t1 este timpul in care teava aflata in contact cu termoelementul apare o ranforsare, a carei dimensiune este
recomandata de fabricantul aparatului de sudare si este de cca 1÷2 mm.

t2, t3, t4, t5, t6, p2 si p5 sunt parametri stabiliti de catre producatorul aparatelor de sudare, in functie de
caracteristicile fizice si geometrice ale tevii.
Fazele sudarii:
1 - apropierea de elementul incalzitor si preincalzirea;
2 - incalzirea;
3 - apropierea capetelor tevii si realizarea presiunii de sudare;
4 - sudarea;
5 - racirea.
Se verifica tensiunea grupului electrogen inainte de punerea in functiune a postului de sudura. Se urmaresc
intocmai instructiunile date de fisa de sudura si aparatul de sudura sau modulele de control de sudura (ale
aparatului de sudura).
Nu indepartati capacele de protectie daca sudura se efectueaza in mod manual sau mod cu control automat
(afisaj electronic sau cartela magnetica).
La sudura manuala si la cea cu afisaj electronic, legati bornele electrice ale mansonului la postul de sudura.
La sudura manuala: se respecta instructiunile masinii de sudat sau ale modulului de control si ale fisei de
sudura.
La sudura cu afisaj electronic: se citeste codul in bare dupa cum o cere aparatul.
Echipamentul de sudare
Trebuie sa respecte conditiile impuse prin standardele in vigoare si sa fie agrementat.
Mentinerea temperaturii de sudare in limitele prescrise si cu posibilitatea de masurare, indicare si inregistrare.
Elementele incalzitoare vor fi incalzite numai electric.
Echipamentul de sudare va fi format din urmatoarele elemente:
 masina de sudat;
 pompa hidraulica;
 dispozitivul de prelucrat capetele tevii;
 elementul incalzitor (termoplaca);
 aparate pentru masurarea presiunii si temperaturii de sudare;
 accesorii (role de ghidare a tevii, lichide si materiale textile pentru curatirea tevii si a elementului
incalzitor, etc.).
Operatiile efectuate la sudarea cap la cap
Succesiunea operatiilor este:
 fixarea capetelor tevilor in dispozitivele de prindere ale masinii de sudat;
 curatirea si prelucrarea frontala a capetelor tevilor. Spatiul maxim dintre capetele tevilor trebuie sa fie:
0,3 mm;
 determinarea sarcinii necesare pentru compensarea rezistentei totale de frecare a masinii de sudat si a
translatarii tevii si adaugarea valorii acesteia la valoarea masurata a presiunii de sudare;
 verificarea suprafetelor de contact ale elementului incalzitor;
 verificarea temperaturii elementului incalzitor;
 asezarea elementului incalzitor intre capetele tevilor;
 inchiderea masinii de sudat si aplicarea presiunii de contact de preincalzire (P1 + Pt);
 reducerea presiunii la valoarea de mentinere a capetelor tevilor pe elementul incalzitor (P2);
 deschiderea masinii de sudat si indepartarea elementului incalzitor (t3);
 apropierea capetelor tevilor si realizarea imbinarii sudate la presiunea (P5 + Pt), avand durata t5;
 reducerea pana la zero a presiunii de sudare si racirea imbinarii (t6);

Odata parcurs acest interval de timp in care imbinarea nu trebuie sa fie supusa la nici un efort mecanic, sudura
poate di considerata completata si se poate trece la deblocarea bacurilor si folosirea masinii intr-un nou proces
de sudura.
Pentru fiecare sudura se va completa o FILA A SUDURII, in care se va indica:
 numele operatorului si al societatii care efectueaza sudura;
 modelul si numarul de inmatriculare al masinii cu care a fost realizata sudura;
 temperatura mediului si situatia atmosferica;
 diametrul nominal si grosimea peretelui tevii;
 inaltimea marginii vizibile la sfarsitul operatunii de sudura, timpii de incalzire si de sudura.
 lipiturile cap la cap (termofuziune) se vor realiza de personal calificat si instruit
 in acest scop.
In principiu, numai materialele de aceeasi natura pot fi sudate impreuna. Indicele de fluiditate a racordurilor cu
capete drepte pentru sudura in PEID se situeaza in gama 0,7 si 1,3 g/10 min. Ele pot fi sudate cu tuburi din
PEID al caror indice de fluiditate MFI este cuprins intre 0,4 si 1,3 g/10 min.
In zona imbinarii, grosimea peretelui tubului de racordat trebuie sa corespunda celei a racordului de sudat cap
la cap.
Sudurile cap la cap cu termoelemente nu trebuie sa fie executate decat de sudori calificati, atestati de
producator sau o institutie autorizata.
Locul de munca trebuie sa fie protejat impotriva efectelor defavorabile ale intemperiilor, cum sunt ploaia,
zapada sau vantul. In caz de temperaturi mai mici de +5°C si mai mari de + 40°C, este necesar sa se ia
masuri corespunzatoare pentru protejarea locului de munca, in scopul obtinerii unei temperaturi care sa
permita asigurarea unei executii impecabile a sudurilor si a unor conditii normale de munca.
In caz de expunere la razele solare, protectia printr-o prelata a locului unde se efectueaza sudura permite sa se
obtina o temperatura uniforma pe tot conturul tubului. In masura in care este posibil, extremitatile opuse ale
tuburilor de sudat trebuie sa fie obturate pentru a reduce cat mai mult posibil racirea suprafetelor sudurii prin
efectul vantului.
Calitatea sudurii este influentata in mod decisiv de grija cu care se fac pregatirile in vederea executarii sudurii.
Prin urmare, aceasta faza de lucru trebuie sa faca obiectul unei atentii deosebite
Se regleaza temperatura termoelementului la 210oC, apoi se verifica. Temperatura de sudura trebuie sa fie
cuprinsa intre 200 si 220°C. Pentru a asigura temperatura corecta de sudura, termostatul trebuie verificat
inainte de inceperea sudurii propriu-zise. Aceasta se realizeaza, de preferinta, cu ajutorul unui termometru
digital. Totusi, singurele corespunzatoare sunt termometrele dotate cu un captator de masura a temperaturii de
suprafata.
Trebuie sa se controleze, de asemenea, din cand in cand, temperatura de sudare, in timpul executarii lucrarilor
de sudura. In special, efectul vantului poate provoca modificari usoare ale temperaturii termoelementului.
Suprafata termoelementului trebuie sa fie protejata impotriva murdaririi. Inainte de a incepe fiecare sudura, se
curata cele doua parti ale termoelementului cu ajutorul unei hartii uscate si nefibroase.
In timpul intreruperilor sudurii, termoelementul se pastreaza astfel incat sa fie protejat impotriva efectelor
vantului, murdaririi si deteriorarilor.
Piesele stranse in dispozitivul de sudura sunt pregatite simultan prin indepartarea aschiilor cu ajutorul rabotezei
destinate acestui scop. Grosimea aschiilor trebuie sa fie < 0,2 mm. Aceasta pregatire este suficienta atunci
cand cele doua piese de sudat nu mai prezinta parti nerazuite. Acesta este, in mod normal, cazul atunci cand
nu se mai desprind aschii de pe suprafetele pregatite.
Se indeparteaza aschiile cazute in interiorul tubului sau racordului, folosindu-se, de exemplu, o penseta. In
orice caz, se evita atingerea cu mainile a suprafetelor de sudat.
In caz contrar, se procedeaza la o curatire cu hartie absorbanta imbibata cu solvent. Dupa pregatire, cele doua
piese se apropie pana cand ajung in contact. Spatiul dintre piese nu trebuie sa depaseasca in nici un punct 0,5
mm.
Se controleaza in acelasi timp alinierea celor doua piese. Un eventual decalaj al suprafetelor exterioare nu
trebuie sa depaseasca 10% din grosimea peretelui. In caz contrar, trebuie gasita o pozitie mai buna de
strangere, de ex., prin rotirea tubului. Totusi, in acest caz, este necesara o noua pregatire prin indepartarea
aschiilor.
Important: Pregatirea suprafetelor de sudura trebuie sa fie efectuata chiar inaintea sudurii.
Se plaseaza termoelementul adus la temperatura de sudura in dispozitivul de sudura. Se preseaza tubul si

racordul cu capat drept cu forta ceruta pentru egalizare pe termoelement pana cand suprafetele de sudat se
lipesc pe tot conturul lor si se formeaza un cordon de sudura de la 0,5 la 1,5 mm, cu inaltimea in conformitate
cu tabelul. Se reduce apoi presiunea de egalizare aproape pana la 0 (p ~ 0,01 N/mm2).
In acest moment incepe timpul de incalzire, conform tabelului. Dupa scurgerea timpului, se degajeaza tubul si
racordul de termoelement fara ca acesta din urma sa atinga suprafetele de sudat si se unesc imediat piesele.
Timpul de tranzitie nu trebuie sa depaseasca valorile indicate in tabel. Pentru imbinare, trebuie avut grija ca
piesele de sudat sa fie apropiate foarte repede pana ce suprafetele sunt aproape in contact, apoi puse cap la
cap, astfel incat sa se atinga pe tot conturul lor.
In acest moment se creste brusc presiunea de aplicare pana ce se atinge valoarea stabilita pentru imbinare. Se
mentine presiunea de imbinare de p = 0,15 N/mm2 pe toata durata timpului de racire. Poate fi necesara o
reajustare a presiunii, in special putin dupa ce presiunea de imbinare a fost atinsa.
Nu se admite in nici un caz folosirea agentilor de racire in timpul racirii. Piesele de sudat trebuie sa fie
mentinute in dispozitivul de sudare sub presiunea de imbinare pana la incheierea timpului de racire indicat in
tabel.
Dupa imbinare, pe tot conturul trebuie sa existe un cordon. Valoarea lui k din figura de mai sus trebuie sa fie
intotdeauna mai mare de 0.

OPERATIUNEA DE SUDURA – PARAMETRI (valorile fortelor sunt date in Newton – N; 1 = -0,1 kg)
Contactul extremitatilor tubului cu termoelementul Sudura

Grosimea nominala
incalzire si sudura
Diametrul nominal
Durata maxima
Contact cu presiune Contact fara presiune
Durata minima de
urcare a presiunii
Forta maxima de
Durata medie de
Forta minima de
dmisa intre
Forta minima
cordonului
Marimea
cordonului
minima de
admisibila
sudura
sudura
sudura
Marimea
incalzire
maxima
Durata
Forta
Forta
mm mm N N mm N s s s N N min mm
20 2.0 8 22 0.5 0-1 30 3 3 16 22 5 2-4
2.0 10 28 20 28 2-4
25 0.5 0-1.5 30 3 3 5
2.3 13 34 25 34 2-4
2.0 14 38 30 28 38 2-4
32 0.5 0-2 3 3 5
3.0 20 54 40 40 51 3-5
2.2 20 54 30 40 54 5 2-4
40 2.3 21 56 1.0 0-3 30 3 3 42 56 5 2-4
3.7 30 80 50 60 80 6 4-6
2.3 25 66 30 50 66 5 2-4
50 2.9 33 88 1.0 0-4 40 3 3 66 88 5 3-5
4.6 52 140 60 104 140 7 5-7
Controlul calitatii sudurii

Se executa conform procedurilor impuse de producatorul aparatului de sudare.
Criteriile de verificare vizuala a sudurii:
 diametrul suprafetei de contact sa fie cel putin egal cu diametrul tevii;
 decalajul intre generatoarele tevilor sudate sa nu depaseasca 5% din grosimea peretelui tevii;
 diferenta de latime a celor doua capete ranforsate ale tevilor (ΔS) va fi in limitele urmatoare:
 teava/teava: AS < 0,1 din latimea cord. de sudura;
 teava/fiting: AS < 0,2 din latimea cord. de sudura.
Masuri de protectia muncii in timpul lucrului cu aparatul de sudura:
Evitarea pericolului de electrocutare prin:
 legarea aparatului de sudura la pamant (impamantarea);
 evitarea contractului fizic cu partile sub tensiune;
 evitarea folosirii aparaturii electrice in zone ude;
 folosirea echipamentului de protectie;
 conexiunile trebuie sa fie efectuate prin intermediul prizelor si stecherelor cu grad de protectie IP 67,
etanse la scufundare;
Evitarea folosirii masinii de sudat in prezenta lichidelor sau amestecurilor inflamabile;
Ventilarea adecvata a mediului in care se efectueaza sudura, intrucat aspirarea n mod prelungit a gazelor
rezultate din sudura dauneaza sanatatii;
Folosirea echipamentului de protectie (manusi si cizme de cauciuc).
D POZAREA CONDUCTELOR
Primul tub se marcheaza si se taie la lungimea dorita avand grija ca taietura sa fie perpendiculara pe axul
tubului. Pentru aceasta se utilizeaza un instrument corespunzator (foarfeca de tuburi pentru diametre mici si
ghilotina pentru diametre mari).
Se plaseaza cel de-al doilea tub si se masoara la lungimea dorita. Se taie folosind acelasi procedeu ca si
pentru primul.

Se curata marginile interioare ale extremitatilor tuburilor cu ajutorul unui cutit cu lama dreapta sau al unui
razuitor de mana.
ESTE INTERZIS SA SE UTILIZEZE FIERASTRAUL!
Se razuiesc apoi usor si regulat toate suprafetele de sudat ale tuburilor (lungimea unui manson + 1 cm pentru
primul tub si lungimea unei jumatati de manson + 1 cm pentru cel de-al doilea tub).
Razuirea unei portiuni de la 0,1 la 0,3 mm, care trebuie sa fie realizata in mod obligatoriu cu un instrument cu
lama (razuitor de mana sau razuitor semiautomat), permite indepartarea de pe suprafata de sudat a peliculei
de polietilena care s-a oxidat in contact cu aerul.
Este interzisa razuirea cu un cutit, o tesatura sau o hartie abraziva.
Dupa razuire, se elimina spanul de la capatul tuburilor si se protejeaza extremitatile tuburilor, pe cat posibil,
pentru a evita murdarirea lor sau atingerea lor cu degetele.
Se curata tuburile cu un solvent degresant corespunzator (indicat de producator) si o tesatura textila curata.
Se fixeaza primul tub cu ajutorul dispozitivului de pozitionare.
Se marcheaza pe fiecare extremitate a tuburilor lungimea jumatatii de manson (locasul de imbinare) cu un
creion sau cu creta alba.
Se ia mansonul (tot in ambalajul sau original) si se curata interiorul lui cu solventul degresant si tesatura curata.
Se mufeaza mansonul pe tubul azuit pe o lungime de manson.

Coborarea conductelor in sant se va efectua numai dupa ce la toate imbinarile sudate s-au efectuat ciclurile de
racire.
La coborarea conductelor in sant se va evita contactul conductei cu peretii santului, pentru a nu fi deteriorata
conducta. Se va acorda o atentie deosebita la trecerea conductei pe sub sau pe langa obstacole.
La coborarea conductei in sant se vor utiliza: franghii, chingi si scanduri. Este interzisa folosirea cablurilor,
sarmei, lanturilor sau a altor dispozitive si corpuri metalice.
Marea flexibilitate a tuburilor din P.E., de inalta densitate, permite curbarea lor, fara aport de caldura, pentru
realizarea unor schimbari de directie. Raza minima de curbura este de 20 Dn pentru SDR 17 (Pn = 10 bari)
tevile din PE se vor monta pe cat posibil pe mijlocul fundului santului.
E UMPLEREA SANTULUI
Inainte de pozarea conductei pe fundul santului nivelat se asaza un strat de nisip compactat cu grosimea de 15
cm.
Dupa asezarea conductei in sant se umple in continuare santul cu nisip, compactat manual , ce depaseste cu
30 cm generatoarea superioara a conductei.
Acoperirea conductelor pana la aproximativ 20-30 cm deasupra generatoarei superioare se deosebeste de
umplutura care se realizeaza dincolo de aceasta zona.
Alegerea materialelor de acoperire si punerea lor in opera are o mare influenta asupra durabilitatii retelei.
Materialul de umplutura trebuie sa fie curatat de pietre si de materiale solidificate.
Trebuie evitata folosirea ca material de acoperire a solurilor susceptibile sa deterioreze conductele (cenusa
agresiva) si a materialelor care pot suferi tasari ulterioare.
Pana la 0,20- 0,30 m deasupra generatoarei superioare materialele trebuie sa fie puse in straturi succesive cu
o grosime maxima de 0,15 m.
Aceste materiale vor fi compactate manual deasupra conductei de pana la 0,30 cm deasupra generatoarei
conductei de apa. Compactarea nu trebuie sa fie excesiva, pentru a nu periclita stabilitatea conductei deasupra
generatoarei conductei.
Pentru urmatoarele straturi de umplere a santului se va compacta mecanizat cu masini specific straturilor de
umplutura a santului,conform datelor specificate din studiul geotehnic predate cu studiul de fezabilitate.
Umplerea santului se va face pe zone de 15 ÷ 30 m si pe cat posibil in timpul orelor diminetii, avansand intr-o
singura directie.
Pentru a scurta durata de realizare a umpluturilor se poate lucra pe trei zone consecutive executandu-se in
acelasi timp:
 pe zona 1 - umplerea cu nisip;
 pe zona 2 - umplerea cu material de umplutura pana la 30 cm deasupra conductei;
 pe zona 3 - umplerea cu material de umplutura pana la 60 cm deasupra conductei.
1.1.20. VERIFICARI CU TIMPUL MONTAJULUI
Verificarea corectei functionari a dispozitivelor de sudare;

Verificarea calitatii sudurilor executate conform celor prezentate la punctul 6.3.;
Verificarea conditiilor de realizare a santului;
Verificarea respectarii dimensiunii transeei;
Verificarea modului de pozare a conductelor;
Verificarea modului de umplere a santului.
1.1.21. PROBA DE PRESIUNE A CONDUCTELOR
Conductele nou executate trebuie sa fie supuse probei de presiune inainte de executarea umpluturilor de
pamant. Scopul probei de presiune este verificarea etanseitatii tuburilor, imbinarilor acestora si a tuturor
accesoriilor, precum si a stabilitatii tuburilor. Lungimea tronsoanelor supuse probei depinde de configuratia
santierului (traseu, profil al tronsonului supus probei). Se recomanda sa nu se depaseasca lungimi de 500 m;
cu cat tronsonul supus probei este mai mare, cu atat este mai dificila depistarea eventualelor pierderi de apa.
Pentru conductele din PEID, presiunea pentru realizarea probei de presiune este de regula 1,5 x PN.
Proba de presiune a conductelor se realizeaza conform STAS 4163-3. Probarea conductelor la presiune se
face pentru fiecare tip de conducta, dupa o spalare prealabila.
Nu se admite proba de presiune pneumatica (cu aer comprimat).
Proba de presiune pentru retelele din PEID se face conform datelor producatorului (I22, Cap. 5, art. 5.8).
Umplerea tuburilor cu apa potabila se incepe de la punctul cel mai de jos al tronsonului de probat si numai
dupa montarea dispozitivelor ce asigura eliminarea aerului si sa aiba montate toate armaturile. Mai mult, pentru
a evita orice deplasare a conductei sub efectul presiunii, se va avea grija sa se pozeze “calareti”, adica sa se
efectueze acoperirea tuburilor pe partea lor mediana. Pentru umplerea conductei de proba se vor utiliza numai
pompe cu piston.
Conducta se umple progresiv cu apa, asigurandu-se o evacuare corecta a aerului. In timpul probei, pungile de
aer ramase se dizolva in apa intr-o maniera reversibila si se produce o cadere de presiune. Umplerea
conductei trebuie deci sa se realizeze incet, prin punctele joase ale retelei, fara sa se depaseasca un debit de
0,1 l/s pentru un DN < 90 mm. In aceste conditii, nu se mai formeaza decat putine pungi de aer si prin aceasta
se faciliteaza mult evacuarea prin punctele inalte.
Dupa umplere se recomanda o aerisire finala, prin realizarea unei usoare suprapresiuni pana la eliminarea
totala a bulelor de aer din apa. Apoi se procedeaza la inchiderea dispozitivelor de aerisire. Nu se folosesc
robinete ca piese de inchidere a capetelor tronsoanelor supuse probei, se vor folosi flanse oarbe, capace si
masive de ancoraj provizorii la cele doua capete.
Ridicarea presiunii, dupa umplere, se face in trepte, sectiunile de imbinare si celelalte sectiuni specifice fiind
sub permanenta supraveghere a personalului de specialitate. In cazul in care aerisirea nu este facuta
corespunzator, sesizata prin raportul necorespunzator dintre cantitatea de apa introdusa si cresterea presiunii,
se procedeaza la reducerea presiunii, si o noua aerisire, dupa care se reia procesul.
Presiunea de proba se masoara prin intermediul manometrelor montate la capete, in punctele inalte si joase
ale retelei si in camine.
Dupa atingerea presiunii de proba se mentine tronsonul de proba sub presiune 1 ora si se vor citi presiunile
din 10 in 10 minute, pe perioada de proba propriu-zisa.
Proba de presiune a conductelor din PEID se va considera reusita daca :
In cazul in care la temperaturi mai mici sau egale cu 20°C (care se mentin pe durata executiei cel putin 2
saptamani) la o presiune de 9 bari mentinuta timp de 1ora nu apar pierderi mai mari de 0.2 bari
In cazul in care la temperaturi cuprinse intre 20-28°C (care se mentin pe durata executiei cel putin 2 saptamani)
la o presiune de 9 bari mentinuta timp de 1 ora nu apar pierderi mai mari de 0.9 bari
In cazul in care la temperaturile depasesc 28°C (care se mentin pe durata executiei cel putin 2 saptamani) la o
presiune de 9 bari mentinuta timp de 30 min. nu apar pierderi mai mari de 0.9 bari
Scaderea presiunii, dupa incheierea probei, se face in trepte. Imbinarile neetanse se taie si se reia intreg
procesul de sudura.
Desfasurarea probei de presiune, cu toate datele din masurarile efectuate se inscriu in fisele speciale, care fac
parte integranta din documentatia necesara la receptia lucrarilor. Aceste fise trebuie sa cuprinda si toate
constatarile pe perioada probei si remedierile efectuate.
Obs. Dupa proba, antreprenorul trebuie sa remedieze, daca este necesar, pe cheltuiala sa, orice defectiune de
etanseitate. Reparatiile odata efectuate, se procedeaza la o noua proba, asa cum a fost descrisa mai sus.
1.1.22. PUNEREA IN FUNCTIUNE A RETELEI DE DISTRIBUTIE, REALIZATA DIN TEVI DE

P.E.
Cu toate masurile luate in timpul executiei, starea de curatenie a conductelor nu poate fi perfecta. Ele mai
contin pamant sau pietre mici care depunandu-se in armaturi, pot impiedica manevrarea lor, pot deteriora
lacaturile si elementele de inchidere.
Inainte de punerea definitiva in functiune a retelei de apa potabila, ca si dupa orice reparatie efectuata pe
conductele de apa, se va dezinfecta reteaua ininte de distribuirea apei la consumatori.
Dezinfectarea apei se poate efectua fie cu clor, fie cu permanganat de potasiu. La capetele retelei vor trebui sa
se obtina:
 coloratie violacee pentru KMnO4;
 un continut de 5 mg clor/1 litru H2O.
Este absolut necesar sa se respecte un timp minim de contact, pentru operatia de dezinfectie, acest timp de
contact depinzand de produsul utilizat si de doza introdusa.
Cantitati orientative de dezinfectant.

1.1.23. POSIBILITATI DE PRELUCRATIBILITATE PRIN ASCHIERE A TUBURILOR DIN P.E.
Asemenea majoritatii materialelor plastice, P.E. de inalta densitate poseda un scazut coeficient de
conductibilitate (0,45 W/m0K) si o scazuta forta de taiere specifica (100 N/mm2).
Aceste caracteristici recomanda o mare viteza de operare, avansare scazuta si unghi mic de exfoliere
superioara, toate acestea pentru a optimiza aducerea spanului si a smaltului la temperatura de lucru.
O racire insuficienta a sculei de lucru conduce la topirea spanului, facand dificila indepartarea acestuia, cu
consecinta imediata a scaderii finisarii superficiale a tevii. Pe de alta parte, o supraincalzire poate duce la
deteriorarea materialului.
Se recomanda, in majoritatea cazurilor, sa se dirijeze un jet de aer pe unelte; se raceste astfel si spanul,
indepartandu-se cu usurinta.
Prelucrarea tuburilor din P.E.I.D. cu ajutorul uneltelor aschietoare
Parametrii indicativi:
Gaurirea
unghi de degajare 3° ÷ 5°;
unghi de varf 60° ÷ 90°;
viteza de taiere 50 ÷ 150 m/min.;
viteza de avans 0,2 ÷ 0,5 mm/rotatie.
Strunjirea
unghi de asezare 5° ÷ 15°;
viteza de taiere 100 ÷ 250 m/min.;
viteza de avans 0,2 ÷ 0,5 mm/rotatie.
Frezarea
unghiul de degajare 15°;
viteza de taiere < 1000 m/min.
Taierea
numarul de dinti 2 ÷ 4 dinti/cm;
viteza de taiere 600/1500 m/min.;
viteza de avans 0,5 ÷ 6 mm/rotatie.
1.1.24. ECHIPAMENT DE MASURARE A VOLUMULUI DE APA CONSUMAT (APOMETRU)
In cazul de fata apometru reprezinta aparatul care masoara consumul de apa potabila ce pleaca din gospodaia
de apa, sau in cazul in care este montat pe retea masoara transportul de apa dintr-o zona in alta a retelei
publice.
In conformitate cu legislatia in vigoare, toate aparatele de masurare care sunt utilizate intr-o tranzactie
comerciala trebuie sa fie verificate metrologic. Acest lucru este valabil si pentru apometre. Verificarea
metrologica al unui aparat de masurare poate fi efectuata doar de un Laborator Metrologic autorizat de catre
Biroul Roman de Metrologie Legala (BRML). In cazul contoarelor de apa rece, legislatia stabileste in 5 ani
perioada de valabilitate a verificarii metrologice.
Corpul contorului va fi din fonta si va fi prevazut cu flanse, ale caror dimensiuni, pozitionare si numar al golurilor
de trecere a suruburilor vor fi conform ISO 7005-2, BS EN 1092-2, DIN 2501 sau echivalent.
Conditiile tehnice de calitate vor fi in conformitate cu normele si caietele de sarcini de omologare a produsului.
La livrare, fiecare lot de contoare va fi insotit de urmatoarele documente:
 certificatul de calitate al produsului;
 buletinul de verificare metrologica;
 aviz sanitar;
 instructiuni de montaj si exploatare.
Materialele de constructie (corp, capac, piese interioare, suruburi, garnituri, etc.) trebuie sa reziste conditiilor de
lucru normale si maxim admise ale instalatiei din care face parte (presiune, temperatura, agresivitatea mediului
coroziv) .
Contoarele vor avea clasa metrologica C, orientabil 360 gr pentru citire usoara, capac din plastic protector
pentru totalizator, traductor pentru transmiterea datelor la distanta sau cu posibilitatea instalarii unui
transmitator inteligent, dispozitiv de protectie impotriva condensului cu citire cu 5-7 cifre, capabile sa
functioneze in mediu inundat, protectie contra fraudei magnetice
Capacul de inchidere va avea rezistenta minima la rupere.
Contoarele vor avea dimensiunile compatibile cu conductele in care se monteaza, cu filet sau cu flanse, dupa
caz.
Pozitia de montare va fi numai orizontala.

Transportul si manipularea se va face in asa fel incat contoarele sa nu se deterioreze sau sa se deregleze.
1.1.12. ROBINETE CU BILA
Robinetele cu bila se vor conforma romanesti relevante sau standardelor echivalente si vor fi de asemenea
potrivite pentru presiunile de lucru cerute.
Bila si tija vor fi din otel inoxidabil Class 1.4404, EN1092. Operarea supapei se va face prin maneta de mana
asupra tijei numai daca nu se specifica altfel pe desene.
Vanele vor fi prinse cu suruburi de otel inoxidabil (nivelul de calitate minim Class 1.4404, EN1092) completat cu
garnitura pentru a asigura etanseitatea la scurgeri a imbinarii vanelor. Pentru folosirea la dozarea chimica si la
facilitatile de depozitare, vanele cu bila realizate din material plastic (de ex.. PVC, PEID etc.) sunt de asemenea
acceptate.
1.1.13. RECEPTIA LUCRARILOR
Receptia lucrarilor se face in conformitate cu I22-99 Cap 6 (art 6.8-6.11), cu prevedereile prezentului caiet de
sarcini si cu regulamentul in vigoare privind efectuarea receptiei obiectivelor de investitii elaborat de M.L.P.T.L.
Se va respecta Regulamentul aprobat cu H.G. 273-1994.
Receptia retelelor si conductelor se face prin analizarea obligatorie a proceselor verbale de constatare a
urmatoarelor elemente:
 receptia materialelor privind certificatele de calitate si verificare a dimensiunilor;
 asigurarea etanseitatii conductelor constatata prin procese verbale incheiate la probele de presiune;
La receptie se verifica si se consemneaza existenta si corecta functionare a tuturor armaturilor si dispozitivelor
prevazute in proiect precum si a traseelor, etc.
Verificarile se refera atat la elementele de constructii, cat si la instalatiile hidraulice, mecanice, electrice etc. si
se fac cu respectarea standardelor si actelor normative in vigoare.
1.1.14. MASURI DE PROTECTIA MUNCII SI DE PAZA CONTRA INCENDIILOR
incendiilor se fac urmatoarele recomandari obligatorii, in conformitate cu „Regulamentul privind protectia si
igiena muncii in constructii" (conform cu HG nr. 795/1992 si aprobat de M.LP.A.T. cu Ordinul Nr.
9/N/15.03.1993, publicat in Buletinul Constructiilor nr. 5-8 din anul 1993) precum si cu legea nr. 32/1968 si HG
nr. 51/1992 privind normele de paza contra incendiilor.
La executarea lucrarilor de terasamente se vor respecta prevederile din „Normele republicane de protectia
muncii", aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii cu ordinele nr. 34/1975 si 60/1975 si „Normele de
protectia muncii in activitatea de constructii montaj" aprobate de M. C. Ind. cu ordinul nr. 1233/D 1980.
lucrari de terasamente se vor respecta prevederile specifice ale normelor in vigoare.
Antreprenorul este obligat sa instruiasca angajatii sai la locul de munca si sa tina seama de calificarea
facut, insusit si consemnat in scris. Obligatia efectuarii instructajului o au cei ce organizeaza, controleaza si
conduc procesele de munca.
Ori de cate ori un angajat este mutat de Ia un loc de munca la altul i se va face instructajul la noul loc de
munca, chiar daca este aceiasi unitate.
Pentru instructajul de protectie si igiena muncii se vor avea in vedere cel putin capitolele:
Cap. 14- Mijloace individuale de protectie;
Cap. 32 - Sudura;
Cap. 38 - Instalatii si masini de ridicat. Din Regulamentul aprobat cu Ordinul M.LP.T.L Nr.9/N/15.03.1993.
Subliniem necesitatea acordarii unei atentii deosebite cap. 14,18,19, 27, 33 si 38.

Antreprenorul va prelucra cu angajatii sai masurile enumerate mai sus impreuna cu alte masuri pe care le
sau incendii.
1.1.15. NORME DE PROTECTIE A MUNCII
La elaborarea proiectului s-au respectat:

Legea Protectiei Muncii nr.90/1996 si Normele Metodologice de aplicare;
Legea 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca ce intra in vigoare la data de 1.10.2006 si abroga Legea
Protectiei Muncii nr. 90/1996 incepand cu aceasta data;
Norme generale de protectie a muncii emise de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale prin ordinul nr. 508 /
20.11.2002 si ministerul Sanatatii si Familiei prin ordinul nr. 933 / 25.11.2002;
Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii – avizat de MLPAT cu nr. 9/N/15.03.1993 – cap.
33 – Lucrari de alimentare cu apa si canalizari (art. 1583 – 1832);
Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrari de instalatii tehnico – sanitare si de incalzire. Ordinul nr.
117/1996 al MMPS
Prin proiect, au fost prevazute urmatoarele masuri de protectie a muncii:
 sprijinirea malurilor transeei de pozare a conductei (unde este cazul);
 sprijinirea si protectia retelelor intalnite in sapatura (unde este cazul);
 sondaje pentru determinarea exacta a traseelor retelelor existente din amplasament;
 parapete de imprejmuire a sapaturilor deschise si podete de trecere pietonala;
 semnalizarea corespunzatoare a lucrarilor.
In timpul executiei lucrarilor, antreprenorul va lua toate masurile de protectie a muncii pentru evitarea
accidentelor, avand in vedere factorii de risc ce pot aparea pe parcursul executiei acestora.
Dintre factorii de risc ce pot aparea pe diferitele stadii fizice, enumeram:
Factori de risc (conform Normativului-cadru de

Stadiu fizic acordare si utilizare a echipamentului individual de
protectie)
1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 9, 16, 17, 18, 22, 23, 26, 27, 28, 30,
terasamente
32, 34, 37
montare conducta de canalizare (inclusiv
1, 2, 3, 5, 7, 8, 9, 13, 15, 16, 17, 18, 19, 22, 27, 28, 30,
armaturi,demontari, remontari, etc.)
32, 34
Antreprenorul va dota echipele ce executa lucrarile cu echipamentul de protectie adecvat conform art.1.4. din
Ordinul nr.225/21 iulie 1995 pentru perioade ale fiecarui stadiu fizic.
Antreprenorul va urmari respectarea urmatoarelor norme ce reglementeaza activitatea de protectie a muncii
pentru care va face instructajul intregului personal (conform Normelor generale de P.M., cap. I, pct.13) ce se va
ocupa de derularea lucrarilor:
1.Legea Protectiei Muncii nr. 90/1996 si Normele Metodologice de aplicare;
2.Norme generale de protectie a muncii. Editia 2002;
3.Legea 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca ce intra in vigoare la data de 1.10.2006 si abroga Legea
Protectiei Muncii nr. 90/1996 incepand cu aceasta data;
4.Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii – avizat de MLPAT cu nr. 9/N/15.03.1993 – cap.
33 – Lucrari de alimentare cu apa si canalizari (art. 1583 – 1832);
5.Norme specifice de securitate a muncii pentru evacuarea apelor uzate rezultate de la populatie si din
procesele tehnologice. Cod 19/1995;
6.Norme specifice de securitate a muncii pentru alimentari cu apa a localitatilor si pentru nevoi tehnologice
(captare, transport si distributie). Cod 20/1995;
7.Instructiuni pentru selectionarea si utilizarea mijloacelor individuale de protectie a fetei si ochilor. Cod
2/1995;
8.Norme specifice de securitate a muncii pentru transportul intern. Cod 6/1996;
9.Norme specifice de protectie a muncii pentru transportul si distributia energiei electrice.Cod 65/1997;
10.Norme specifice pentru gospodarie comunala si salubritate publica. Cod 31/1996;
11.Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, transportul si depozitarea oxigenului si azotului.
Cod 3/1994;
12.Normativul-cadru de acordare si utilizare E.I.P. –urilor (conform cap III – Criterii de acordare a
echipamentului individual de protectie);
13.Instructiuni pentru selectia si utilizarea M.I.P.-urilor. Cod 2/1995;
14.Decretul Consiliului de Stat nr.400/1981;
15.Decretul 328/1966 plus modificarile din 1999;
16.Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrari de instalatii tehnico-sanitare si de incalzire. Ordinul
nr.117/1996 al M..M.P.S.;
17.Norme specifice de securitate a muncii pentru laboratoarele de analize fizico-chimice si mecanice. Ordinul
nr.339/1996 al M.M.P.S.;
18.Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea instalatiilor aprobate prin
Decretul nr.290/16.08.1997;
19.Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor aprobate cu Ordinul comun al M.I. si M.L.P.T.L.
nr.331/1219/MC/94;
20.Normativul C.300/1994 de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si
instalatiilor aferente acestora.
Normele specifice vor tine seama si de normele conexe colaterale specifice fiecarei activitati in parte.Toate
echipamentele ce vor fi folosite vor trebui sa aiba certificat de utilizare de la factorii abilitati din cadrul M.M.P.S.
RETEA DE CANALIZARE DIN TUBURI DE PVC KG
1.1.16. GENERALITATI
Prezentul Caiet de sarcini se aplica pentru realizarea retelelor exterioare de incinta a canalizarii menajere si
pluviale (meteorica) in sistem unitar pentru a deservi incinta investitiei.
Reteaua de canalizare in sistem unitar proiectata este de retea canalizare menajera si pluviala.
Prevederile acestui caiet de sarcini sunt obligatori pentru constructor si beneficiar.
In cazul imbunatatirii solutiilor constructive proiectantul are dreptul de a modifica si/sau completa caietul de
sarcini. Aceste modificari devin obligatorii pentru constructor, dupa comunicarea lor in scris prin beneficiar,
inclusiv normativele in vigoare ce trateaza executia si exploatarea canalizari menajere si pluviale.
Toate conductele si fitingurile din PVC tip greu furnizate in cadrul investitiei vor fi neplastifiate. In plus, raportul
maxim a dimensiunii standard (SDR) al conductelor PVC nu va fi mai mare de 35.
Toate conductele si fitingurile vor fi furnizate de catre producatori aprobati si vor fi conform SR EN 13476-1, SR
EN 13476-2. Clasele conductelor vor fi conform cu precizarile din Piesele desenate sau din specificatii.
Conductele din PVC vor avea clasa de rigiditate SN8.
Daca sunt necesare curburi, se vor utiliza coturi prefabricate, cu razele dorite. Nu este permisa realizarea la
cald a curburilor pe santier.
Toate imbinarile vor fi uscate cu mufe si garnituri elastomerice de etansare din EPDM cu inel de polipropilena
inserat.
Fitingurile si lungimile de conducta vor fi furnizate cu cap drept. Daca conductele trebuie taiate la o lungime
anumita, acestea vor fi taiate perpnedicular pe axul conductei. Resturile de la taiere vor fi inlaturate cu un cutit.
Cepul si mufa vor fi fara noroi sau nisip si inelul va fi amplasat corect in canal. Pe capatul drept al conductei,
inainte de inserarea acestuia in mufa, se va aplica un lubrifiant aprobat de dirigintele de santier si furnizorul
tubului.
Stratul interior al peretelui va avea o culoare care sa faciliteze inspectia cu camera mobila TV, daca va fi
nevoie.
1.1.17. BAZA DE PROIECTARE
Plan de situatie cu amplasamentul proprietatii,a drumurilor si ridicarile topografice.

Normativul pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare I9;I9/1;
SR 1846-1/2006 – Canalizari exterioare. Determinarea debitelor de ape uzate de canalizare;
SR 1846-2/2006- Canalizari exterioare. Determinarea debitelor de ape meteorice;
STAS 3051 – Sisteme de canalizare. Canale ale retelelor exterioare de canalizare;
GP – 043/99 –Ghid privind proiectarea, executia si exploatarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare
utilizand conducte din PVC, polietilena si polipropilena.
1.1.18. DESCRIEREA LUCRARILOR
A RETELE DE CANALIZARE MENAJERA SI PLUVIALA
S-au prevazut din tuburi de PVC-KG SN8 cu mufa si garnitura de cauciuc. Pe retelele de canalizare se vor
prevedea camine de vizitare din beton STAS 2448/82 cu DN 800 mm acoperite cu capace din fonta STAS
2308/81 carosabile (D-400-40t).
Conductele se propun a fi executate din tuburi de PVC-KG cu mufa si garnitura de cauciuc Dn110.. Dn400mm.
Toate materialele si produsele utilizate de executant trebuie sa fie insotite de certificate de calitate in care sa fie
cuprinse toate rezultatele, verificarile si incercarile la care acestea se supun, conform standardelor si

reglementarilor in vigoare(agrement tehnic roman sau marcaj CE insotit de certificatul de calitate si avizul
tehnic).
B EXECUTIA LUCRARILOR
Faza pregatitoare
Inainte de inceperea lucrarilor de executie a retelelor de canalizare beneficiarul, in urma cercetarii directe pe
teren, va intocmi o schita de plan in care vor fi pozitionate si cotate toate obiectele si lucrarile subterane (cabluri
electrice, telefonice, canale termice, conducte de apa-canal, fundatii etc.) care pot fi intalnite sau in apropierea
carora se vor executa lucrarile respective si va preda executantului amplasamentul pe teren al acestor obiecte.
Pentru orice modificare a prevederilor din proiect care intervin in timpul executiei si care afecteaza traseul,
cotele de montaj, pantele sau stabilitatea conductelor se va lua acordul proiectantului.
Inainte de executie materialele se vor controla, remedia sau inlocui cand acestea nu sunt corespunzatoare.
Beneficiarul are obligativitatea sa isi angajeze diriginte de santier de specialitate pe specificul tipului de
executie,conform legislatiei in vigoare.
Faza de executie
Trasarea si nivelmentul
Inainte de inceperea lucrarilor executantul va materializa pe teren traseele conductelor conform planselor din
proiect, marcand punctele caracteristice (varfuri de unghi, camine etc.) prin borne sau tarusi,precum si pozitia
conductelor fata de alte retele de utilitati conform planului de coordonare si a sectiunilor aferente.
De-a lungul aliniamentelor se vor bate tarusi din 50 in 50 m, de o parte si de alta a traseului, la o distanta
suficienta pentru a ramane nedeplasati in timpul lucrarilor, pentru materializarea permanenta a axului conductei
in timpul executiei.
Determinarea adancimii sapaturii se va face cu aparate topografice pentru a asigura cotele din proiect si pante
continue.
La realizarea operatiilor de amplasare si trasare a lucrarilor vor fi respectate prevederile standardelor in
domeniu, in special STAS 9824/0, STAS 9824/5, STAS 10493, STAS 4294, STAS 3330.
Lucrarile se vor executa numai dupa primirea de la beneficiar a permisului de sapatura.
Sapatura
Executia sapaturii se va incepe numai dupa completa organizare a santierului si aprovizionarea cu tevi, tuburi
si celelalte materiale necesare, astfel ca santurile sa ramana deschise numai timpul strict necesar.
Terenul in care se executa sapatura are caracteristicile geomorfologice evidentiate in Studiul Geotehnic
intocmit pentru amplasamentul lucrarilor.
Sapatura se va executa manual. Pamantul rezultat din sapatura se va depozita pe o singura parte a santului, la
min. 2 m de marginea santurilor. Pe cealalta parte a santului se vor monta parapeti de protectie.
Latimea santurilor va fi pentru conductele de canalizare: conform STAS 3051/9.
Saparea ultimului strat de 20-30 cm deasupra cotei de pozare va fi executata numai manual, imediat inainte de
pozarea tuburilor.Tevile de canalizare se vor poza obligatoriu pe un pat de nisip de 15 cm grosime. Patul de
pozare pentru tuburile de canalizare se vor nivela obligatoriu la panta din proiect.
Executia sapaturii pentru conductele de canalizare se va face din aval spre amonte, respectiv de la punctul de
cota joasa la punctul de cota inalta si se va asigura scurgerea apelor acumulate.
In dreptul imbinarilor (si a caminelor) sapatura se va adanci si largi pentru a permite executarea imbinarilor (si a
peretilor caminelor) – dimensiunile adancimii la mufe vor fi conform Normativului I22.
Pe toata lungimea tronsonului de sapatura, pe partea unde nu se depoziteaza pamantul se vor monta parapeti
de protectie si panouri avertizoare conform normelor de protectia muncii in vigoare. Pe timpul noptii pe
parapetii de protectie se monteaza avertizoare luminoase. In dreptul acceselor la diferite parti ale santierului,
peste sant se monteaza podete cu mana curenta.
Asamblarea conductelor
La primirea tevilor si tuburilor pe santier se va examina certificatul de calitate si se vor verifica dimensiunile si
caracteristicile lor.
Transportarea tevii la lungimi de fabricatie de-a lungul santului si asamblarea in sant, asamblarea in tronsoane
pe mal cu o lungime in functie de executie si lansarea in sant.
Tuburi din PVC-KG
Tuburile, coturile si piesele de legatura vor fi conform specificatiei din listele
de cantitati de lucrari si vor respecta prevederile:
Normativ pentru proiectarea, executia si exploatarea instalatiilor tehnico - sanitare si tehnologice cu tevi de
policlorura de vinil (PVC) – I1/78;
Normativ de proiectare si executie a instalatiilor sanitare I9-94’I9/1-96
Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului – P 118-99;
Instructiunile producatorilor de materiale;-foarte important.
Norme de igiena si recomandari privind mediul de viata al populatiei – OMS 536-1997;

Alte normative si obligatii ce decurg din cele de mai sus.

Materialele vor fi insotite de certificate de calitate, carti tehnice, instructiuni de folosire,certificat de
garantie si specificatie cu durata de viata a materialului,etc.
Manipularea si depozitarea materialelor se va face cu atentie, ferindu-se de lovituri, inghet, solicitari mecanice
anormale, respectand in totalitate si prevederile din norme si instructiunile producatorului.
Manipularea se va face, in general, manual, manipularea cu ajutorul unor instalatii mecanice se face in cazul
unor piese grele care depasesc forta omului, durata ridicarii este mare sau este necesara tinerea piesei intr-o
pozitie fixa timp mai lung.
Inainte de montarea conductelor in sant se va executa un pat de fundare din nisip cu grosimea conform
detaliilor de executie aferente proiectului, dupa compactarea manuala.
Imbinarea tuburilor si pieselor de racordare se va face numai cu aparatura prevazuta de producatorul lor si in
modul descris de acesta.
Asezarea tubulaturii pe patul de nisip trebuie sa asigure contactul pe o suprafata corespunzatoare unui unghi la
centru de cca. 90°.
C CAMINE DE VIZITARE
Fundatia caminului va incepe inaintea asezarii tuburilor. Dupa turnarea fundatiei se executa rigola a carui
diametru va fi egal cu diametrul interior al tubului.In peretii tubuluicamerei de lucru al caminului se vor monta
tuburi de racord de la gurile de scurgere sau de la instalatiile interioare de canalizare.
In peretii caminului se vor monta trepte de acces din OL 37 ∅ 20 mm. La caminele cu adancimi peste 2 m,
accesul se va face printr-un cos de acces de inaltime corespunzatoare adancimii canalizarii
Treptele de acces vor fi la maxim 30 cm de radier sau intre ele si vor fi vopsite cu minium de plumb.
Montajul caminelor se va face conform planurilor de detaliu atasate.
Pentru executarea lucrarilor se vor utiliza numai materiale si echipamente omologate. Fiecare dintre acestea
vor fi marcate corespunzator si vor fi insotite de certificate de calitate si de garantie, dupa caz.
Se va respecta in totalitate tehnologia de executie a lucrarilor si normele specifice date de furnizor.
Partea interioara a radierului (precum si jgheabul) trebuie sa aiba o rugozitate comparabila cu cea a canalizarii
din material PVC, astfel ca viteza apei din canal sa nu se micsoreze la trecerea prin camin. Acostamentul
radierului se va finisa astfel incat materialul decantat sa fie spalat cu usurinta de fluxul de apa din canal si sa
revina in jgheab.
Pe suprafata elementelor nu se admit fisuri, denivelari, pori, parti desprinse sau segregari. Aceste conditii sunt
impuse cu precadere in zonele de contact cu inelele de etansare din cauciuc. Conditia de permeabilitate pentru
elementele de beton este P8/10, conform normativului NE012-1/2007.
Amplasarea in plan a caminelor de vizitare respecta STAS 3.051/91. In cazul caminelor de vizitare care se
amplaseaza la o schimbare de directie a canalului, unghiul dintre cele doua directii trebuie sa fie de maxim 90°
in cazul canalelor cu dimensiunea orizontala a sectiunii transversale pana la 500 mm inclusiv.
Ramele si capacele caminelor de vizitare vor fi din material rezistent, clasa D400.
Racordarea tuburilor din PVC la caminele din beton se face prin intermediul unor piese speciale din PVC care
asigura o etanseitate corespunzatoare.
Suprafata exterioara a pieselor de acces la camin face priza cu betonul, iar intre suprafetele interioare ale
piesei si tubului, etanseitatea se asigura cu inel de cauciuc. Aceasta piesa are deviatie de 3º de la ax. La
montare, capatul interior al piesei trebuie sa fie in acelasi plan cu peretele interior al caminului, iar depasirea sa
fie permisa doar la capatul exterior.
Montajul caminelor de vizitare se va realiza concomitent cu montajul conductelor stradale, de regula din aval in
amonte.
Verificarea calitatii caminelor de vizitare, precum si probele de etanseitate se vor realiza concomitent cu
verificarea si probarea tronsoanelor de canalizare.
Manipularea elementelor se va efectua cu utilaje care nu produc deteriorari. La ridicare, elementul trebuie sa se
gaseasca in pozitie orizontala. Este interzisa manipularea elementelor producand socuri sau ridicarea lor prin
introducerea cablului in interiorul elementului. Asezarea suprapusa a elementelor se admite numai pe suprafete
orizontale care nu permit tasari.
Garniturile de cauciuc trebuie depozitate intr-un loc intunecat, racoros, fara praf, asezate lejer. Temperatura de
depozitare trebuie sa fie cuprinsa intre -10º C si +30º C. Trebuiesc ferite de lubrefianti si combustibili. Inainte de
montare, acestea si elementul de camin cu care intra in contact se curata atent, se verifica daca nu exista
defecte ale elementului de camin ce poate periclita etanseitatea.
Capace de camine
Capacele si ramele pentru caminele de apa potabila, canalizare menajera si meteorica vor fi circulare, vor avea
o deschidere de Ø 600 mm si vor fi confectionate din material rezistent , de culoare albastra pentru reteaua de
apa si de culoare maro pentru reteaua de canalizare. Capacele vor fi de tip D400, care sa suporte o sarcina de
400 KN (40 tf) pentru zonele de trafic greu.

Toate capacele utilizate la camine vor fi prevazute cu sistem de protectie antifurt si vor fi personalizate prin
inscriptionare „APA” pentru reteaua de distributie si „CANAL”, pentru reteaua de canalizare menajera si
meteorica, asa cum va fi confirmat de catre dirigintele de santier inainte ca Antreprenorul sa comande
achizitionarea acestora.
Capacele pentru caminele de pe reteaua de canalizare menajera vor avea orificii de aerisire, in numar de
maxim 5 bucati, cu suprafata maxima de 4 cm2 fiecare.
Rama va fi prevazuta cu un inel elastomeric care asigura:
 Amortizarea tensiunilor mecanice cauzate de trecerea repetata a vehiculelor;
 Autocentrarea si stabilitatea capacului.
Capacele vor fi etanse si bine fixate in cadru, pentru a nu vibra la trecerea vehiculelor. Vor avea posibilitatea de
blocare iar pentru deschiderea lor se va folosi o unealta specifica. Cheile de ridicare trebuie sa fie furnizate in
numar de 2 chei pentru fiecare 10 capace din fiecare categorie, sau dupa cum stabileste dirigintele de santier.
Stabilitatea capacelor caminelor carosabile/necarosabile se va asigura prin:
 Un mecanism de blocare cu bara elastica, ce va asigura stabilitatea dinamica si va mentine capacul
fixat pe ineleul anti-zgomot, prevenind deplasarea acestuia, asigurand astfel eliminarea totala a
zgomotului;
 Punctele de contact ce constau in: balama, mecanismul de blocare si inelul anti-zgomot vor asigura
stabilitatea pe verticala a capacului in rama;
 Contactul permanent intre mecanismul de blocare si ghidajele de pozitionare va asigura stabilitatea
orizontala.
Ramele si capacele nu trebuie sa prezinte defecte de suprafata si de structuri, goluri, crapaturi, incluziuni etc.,
care sa influenteze rezistenta produsului.
In toate situatiile, ramele si capacele de camin vor fi construite astfel incat sa permita reglarea in functie de cota
drumului.
Materiale auxiliare
Se face referire in general la conditiile obligatorii pe care trebuie sa le respecte mortarele, betoanele de fundatii
la camine de vizitare si guri de scurgere, etc.
Ordinea si cantitatile materialelor compomente care se vor introduce in malaxor conform prevederilor tehnice
stabilite de un laborator autorizat pentru prepararea betoanelor si mortarelor de marcile si calitatile cerute de
norme, in functie de caracteristicile materialelor componente procurate.
In cazul achizitionarii unor amestecuri gata preparate se va cere la statia de preparare. Nota cu calitatea
materialului livrat, iar executantul va avea o evidenta clara a betonului si mortarelor introduse in opera, cu
precizarea cantitatilor, data punerii in opera, locul executiei, confectionarea epruvetelor de control si rezultatele
incercarilor mecanice pe betonul intarit obtinute de un laborator de incercari autorizat corespunzator.
In perioada in care temperatura mediului coboara sub 0º C se vor lua masuri de protectie pentru a reduce la
maxim pierderea de caldura, care prin inghetul apei distruge priza betonului sau mortarului neintarit.
Decofrarea elementelor de beton se face numai dupa ce rezistenta betonului a atins 50% din marca prescrisa.
Din punct de vedere al aspectului, verificat vizual, nu se admit zone segregate, goluri fisuri deschise, stirbiri la
marginile de rezemare, etc.
Sprijiniri
Sprijinirea se face cu dulapi metalici de inventar, asezati orizontal.
Umplutura
Sub tevi si tuburi se va realiza un pat de nisip de 15 cm compactat.
In zona conductelor si 30 cm peste creasta lor se va prevedea umplutura de nisip, compactata manual,
executata simultan pe ambele parti pentru evitarea deplasarilor laterale ale conductelor.
Dupa proba de etanseitate se va efectua umplerea totala cu pamant local bine maruntit, fara bulgari, bolovani,
etc. si compactarea in dreptul mufelor. Se va executa o compactare corespunzatoare (min. 92-95%) pe toata
grosimea stratelor de pamant.
La 50 cm deasupra tevilor si tuburilor se va amplasa o banda de avertizare din polietilena de coloare
maro.Banda de avertizare se monteaza pe toata lungimea retelelor de canalizare.
Excedentul de pamant se va transporta in zona unde sunt necesare umpluturi, in gropi etc., cu acordul
organelor locale.
D EXECUTIA GURILOR DE SCURGERE
Gurile de surgere se executa din piese de beton prefabricat conform STAS 6701182 concomitent cu executia
retelei de canalizare.
Gratarele si ramele de fonta se prevail conform STAS 3272180. Se adopta masuri speciale Ia executia si
fixarea gratarului si ramei pentru a evita infiltratille de apa de Ia suprafata pe langa peretele gurii de scurgere.

Amplasarea gurilor de scurgere se face la marginea partii carosabile a drumului langa bordura trotuarului. 0
atentie deosebita se acorda la executia imbinarii tuburilor de racord cu tubul montat in peretele gurii de
scurgere.
In cazul gurilor de scurgere STAS 6701, trecerea de la cotul din beton la tubul de PVC (reprezentand racordul
gurii de scurgere la caminul de vizitare) se realizeaza prin intermediul unei piese speciale de legatura beton-
PVC.
Calitatea executiei gurilor de scurgere se verifica pentru pentru fiecare gura se scurgere in parte si consta in:
 verificarea etanseitatii, care se face dupa ce gura de scurgere si racordul au fost umplute cu apa si
mentinute astfel timp de cel putin 24 h. Dupa aceea, gura de scurgere, inclusiv racordul, se umplu din
nou cu apa pana la nivelul fetei inferioare a ramei gratarului; dupa trecerea unui timp de 20 minute,
nivelul apei nu trebuie sa scada cu mai mutt de 4 cm;
 verificarea legarii racordului la canalizare se face turnand apa in gura de scurgere si urmarind
scurgerea apei Ia canal.
E PROBE
Inainte de proba de etanseitate trebuie verificate cotele, aliniamentele si dimensiunile canalelor. Se admit
urmatoarele abateri limita fata de proiect:
 La pante: ±10%;
 La cote: ±50 mm, fara a depasi abaterile admise pentru pante.
Proba de etanseitate a retelelor de canalizare se va desfasura conform STAS 3051/91, cu pierderile admise in
tab. 3 din STAS 3051/91.
F RECEPTIA LUCRARILOR
Receptia lucrarilor de canalizare se va face cu respectarea prevederilor Legii privind calitatea in constructii nr.
10/1995, a Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii (HG 273/94 si HG 766/74), inclusiv
prevederile cuprinse in I9-1994 si I22-1999.
Comisia de receptie va examina lucrarile fata de prevederile proiectului, conditiile tehnice si de calitate a
executiei, constatarile facute pe parcursul executiei de proiectant, diriginte de santier, organe de control,
MTCT, etc.
Se vor preda beneficiarului documentele necesare intocmirii cartii tehnice.
G PROTECTIA MUNCII, PSI
La manipularea tuburilor si materialelor din PEHD ca si la punerea in opera se vor respecta cu strictete
prevederile nornelor PSI republicane si ale furnizorului materialelor.
Pe timpul executiei, antreprenorul va respecta prevederile normelor de protectia muncii pentru activitatea de
constructii montaj, normele de lucru specifice lucrarilor de alimentare cu apa sub presiune si normele de lucru
specifice materialelor si utilajelor folosite in cadrul lucrarii.
Instructajul trebuie facut periodic si ori de cate ori se trece la o noua etapa de executie, se schimba personalul
de executie, utilajele sau materialele puse in opera.
Lucrarile sunt proiectate cu respectarea normelor de protectia muncii pentru categoriile respective de lucrari.
La lucrarile de sapatura se va da o mare atentie unor eventuale cabluri sau alte conducte subterane existente
pe amplasamentul lucrarilor. In acest sens se va solicita de la beneficiar pozitia acestora si Permisul de
Sapatura.
Santurile vor fi sprijinite la adancimi care prezinta pericol de prabusire a taluzului.
In lungul santului, pe partea opusa depozitarii pamantului se vor monta parapeti de protectie contra caderii in
sant a persoanelor care circula prin apropiere si podete metalice cu balustrade in zonele de circulatie a
persoanelor peste santuri.
La camine sunt prevazute scari cu trepte de acces de la cota terenului amenajat la fundul caminului.
In timpul executiei lucrarilor, constructorul va lua toate masurile de protectia muncii pentru evitarea
accidentelor, avand in vedere factorii de risc ce pot aparea pe parcursul executiei lucrarilor, inclusiv
semnalizarea pe timpul noptii a lucrarilor.
Constructorul va dota echipele ce executa lucrarile cu echipamentul de protectie adecvat pentru diferitele
momente ale fiecarui stadiu fizic.
Constructorul va urmari respectarea urmatoarelor norme ce reglementeaza activitatea de protectia muncii
pentru care va face instructajul intregului personal ce se va ocupa de derularea lucrarilor:
 Legea Protectiei Muncii nr. 90/1996 si normele Metodologice de aplicare;
 Norme generale de protectie a muncii (editia 1998);
 Norme specifice de securitate a muncii pentru sudarea si taierea metalelor. Cod 2/1998;
 Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la inaltime. Cod 2/1998;

 Norme specifice de securitate a muncii pentru evacuarea apelor uzate rezultate de la populatie si din
procesele tehnologice. Cod 19/1995;
 Norme specifice de securitate a muncii pentru alimentari cu apa a localitatilor si pentru nevoi
tehnologice (captare, transport si distributie). Cod 20/1995;
 Norme specifice de securitate a muncii pentru producerea aerului comprimat. Cod 40/1996;
 Instructiuni pentru selectionarea si utilizarea mijloacelor individuale de protectie a fetei si ochilor. Cod
2/1995;
 Norme specifice de protectie a muncii pentru imbunatatiri funciare si irigatii. Cod 71/1998;
 Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrarile de zidarie, montaj prefabricate si finisaje in
constructii. Cod 27/1996;
 Norme specifice de securitate a muncii pentru transportul intern. Cod 6/1996;
 Norme specifice de protectie a muncii pentru transportul si distributia energiei electrice. Cod 65/1997;
 Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, transportul si depozitarea acetilenei. Cod
4/1998;
 Norme specifice pentru gospodarie comunala si salubritate publica. Cod 31/1996;
 Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, transportul si depozitarea oxigenului si
azotului. Cod 3/1994;
 Normativul cadru de acordare si utilizare E.I.P. – urilor (conform cap. III – Criterii de acordare a
echipamentului individual de protectie);
 Decretul Consiliului de Stat nr. 400/1981.
Toate echipamentele ce vor fi folosite vor trebui sa aiba certificat de utilizare de la factorii abilitati din cadrul
M.M.P.S.
Lucrarile proiectate nu produc poluarea mediului.
Manipularea materialelor PEID si asamblarea se va face cu respectarea normelor PSI indicate de producatorul
materialelor si normelor republicane in vigoare.
In exploatare retelele nu creeaza pericole de incendiu.
H MOD DE EXECUTIE CU CONDUCTE DIN PVC-KG
Note importante
Prezentul caiet de sarcini se va citi impreuna cu instructiunile date de furnizorul conductelor pentru:
 Transportul conductelor si pieselor de legatura din PVC-KG;
 Stocarea si manipularea lor, la locul de punere in opera;
 Pregatirea conductelor, pieselor de legatura si garniturilor de cauciuc pentru montare;
 Lansarea in sant si montarea propriu-zisa a conductelor, etc.;
 Proba de etanseitate;
 Instructiuni pentru conditii speciale (de calitate a terenului de fundatie, de pante accentuate, etc.).
Se recomanda specializarea personalului care va lucra la montarea acestui tip de conducte, fie la furnizorul de
materiale, fie sub asistenta directa a unor specialisti de la firma furnizoare.
Propietatile materialului PVC-KG
Densitatea: 1,38 – 1,53 g/cm3;
Rezistenta la rupere: 45 – 55 N/mm2;
Alungirea la rupere: 10 – 60 %;
Rezistenta la incovoiere: 90 – 100 N/mm2;
Modulul de elasticitate: ~ 3000 N/mm2;
Coeficientul de transmitere a caldurii: 0,15 W/mk;
Coeficient de dilatare liniara: 0,08 mm/mC;
Proprietatile mecanice depind de viteza de deformare si de temperatura.
La viteza mica de deformare (incarcare treptata), PVC-KG se comporta plastic, iar la viteza mare de deformare
(incarcare cu socuri) ca un material de comportare elastica. In privinta termodependentei PVC-KG, se poate
afirma ca acesta are o comportare plastica la temperaturi inalte si elastica la temperaturi joase.
Duritatea de suprafata la PVC-KG – dupa metoda Brinell – 120 N/mm2.
Limita inferioara a temperaturii de utilizare este de + 1°C (sub aceasta temperatura, PVC-ul dur este casant,
devenind sensibil la solicitari sub forma de lovituri).
Limita superioara de temperatura este de 60°C. Intre 40°C si 60°C caracteristicile mecanice scad. Peste 60°C
se poate solicita 2-3 min, iar peste 80°C PVC-ul dur devine moale.
Rezistenta la intemperii: cateva luni se pot depozita in aer liber, intr-un loc ferit de razele solare.

PVC-ul dur nu este atacat de bacterii si alte microorganisme si nici de rozatoare. Este rezistent fata de saruri,
acizi si substante alcaline diluate, uleiuri (vegetale, animale sau minerale), rezistenta la agentii chimici,
depinzand de temperatura si incarcarea mecanica.
Caracteristicile conductelor si pieselor de legatura pentru canalizarea din PVC-KG
In cazul unei utilizari optime, durata de viata este de 50 de ani. Fiind de 20 de ori mai usor decat betonul, se
poate transporta si manevra mai usor. Datorita greutatii mici si simplitatii imbinarii, se pot executa in timp scurt,
retele de canalizare fara sa fie necesara o calificare superioara. Datorita greutatii mici se pot monta conducte si
de 5-6 m lungime. Radacinile nu pot patrunde prin conducte sau prin imbinari, neavand loc nici infiltratii si nici
exfiltratii. Au rezistenta buna la transport, depozitare, montare si exploatare. Conductele de canalizare
impreuna cu garniturile de etansare rezista bine la actiunea substantelor aflate in apele uzate, menajere si
freatice. Substantele solide in apele reziduale produc o uzura mai mica asupra conductelor PVC-KG decat
asupra conductelor de beton si azbociment. Datorita peretelui interior neted, pierderea prin frecare este mica,
capacitatea de transport este mai mare si nu au loc depuneri pe peretele conductei.
Conducte si piese de legatura, pentru canalizare, din PVC-KG
Conductele pentru canalizare sunt executate din PVC-KG si au rolul de a colecta si evacua apele uzate
menajere si meteorice.
Gama de diametre pentru realizarea retelei exterioare de canalizare (gravitational – presiune de utilizare max.
4 bar): Dn 110 mm, Dn 160 mm, Dn 300 mm, Dn 400 mm.
Conductele de PVC-KG pentru canalizare se fabrica cu urmatoarele lungimi: 1,2,3,5 si 6m. Sunt realizate cu
mufa la un capat, iar etansarea lor se executa cu inele de cauciuc (inele de etansare profilate pentru Dn 200
mm si inele de etansare si fixare pentru Dn> 200 mm).
Conductele de canalizare din PVC-KG impreuna cu garniturile de etansare au o rezistenta buna la actiunea
substantelor aflate in apele meteorice si menajere si la actiunea coroziva a solului.
Transport si depozitare
In timpul transportului, tevile trebuie sa se sprijine pe toata lungimea lor. Se interzice incarcarea lor folosind
piese cu muchii ascutite.
In cazul depozitarilor tevilor si fitingurilor in aer liber, pentru un timp mai lung de 2-3 luni, acestea se vor proteja
contra razelor solare, prin acoperire. La depozitarea in vrac, inaltimea de asezare in stiva nu va depasi 1,5 m.
La depozitarea tevilor trebuie asigurata asezarea acestora pe toata lungimea lor.
Garniturile de etansare din cauciuc se depoziteaza in locuri uscate si ferite de lumina soarelui si se protejeaza
sa nu vina in contact cu substante chimice, uleiuri, combustibili.
Produsele din PVC-KG sunt livrate in ambalaj special de protectie recomandandu-se depozitarea lor pe
suprafete plane si rigide.
Tehnica montarii in santuri
Tehnica montarii in santuri deschise a conductelor din PVC-KG comporta urmatoarele faze si operatiuni:
a) Faze premergatoare:
Pregatirea traseului conductei (eliberarea terenului si amenajarea acceselor de-a lungul traseului, pentru
aprovizionarea si manipularea materialelor);
Marcarea traseului si fixarea de repere in afara amprizei lucrarilor, in vederea executiei lucrarilor;
Receptia, sortarea si transportul tevilor si a celorlalte materiale legate de executia lucrarilor.
b) Faza de executie:
Saparea transeelor manual, sau mecanizat, conform indicatiilor din proiect.
Pregatirea patului de pozare a tuburilor.
Lansarea cu atentie, cu utilaje specializate a tuburilor si fitingurilor, etc., necesare.
Curatirea capetelor drepte, centrarea tuburilor, conform indicatiilor furnizorilor de tuburi.
Imbinarea tuburilor din PVC-KG cu mufa si inel de cauciuc.
Umplerea partiala a transeei cu pamant (lasand mufele sau zonele de lipitura descoperite).
Executia caminelor de vizitare si montarea pieselor speciale.
c) Faza de probe si punere in functiune:
Dupa terminarea lucrarilor de montaj, dupa ce betonul si mortarul utilizate au ajuns la rezistenta proiectata,
inainte de executia finala a umpluturilor, se executa incercarea de etanseitate a canalelor inchise pe portiuni.
Prevederea lucrarilor pregatitoare pentru proba de etanseitate.
Efectuarea probei de etanseitate, executata in conformitate cu normativele in vigoare.
Inlaturarea defectiunilor (in caz ca exista pierderi de apa) si refacerea probei.
Executarea umpluturilor si refacerea terenului si a imbracamintii rutiere (conform destinatiei initiale).
Punerea in functiune.
Receptia generala a canalului.
Instructiuni de montaj
Trasarea si nivelmentul
Avand in vedere ca realizarea pantelor de pozare ale canalului au o importanta deosebita in asigurarea
functionarii acestuia, se va da o atentie sporita trasarii si stabilirii cotelor de nivel de referinta.

Operatia de trasare se executa in urmatoarea ordine:

 se picheteaza axul canalului;
 se executa un nivelment de precizie in raport cu reperele topografice permanente (capace, camine,
constructii, etc);
 se traseaza marginile transeelor pentru executarea canalului;
 se monteaza o scandura asezata pe muchie si orizontal, deasupra fiecarui camin.
Scandura numita si rigla se fixeaza pe doi stalpi de lemn, fixati in pamant, prin nivelment de precizie si se
verifica din timp in timp, si in special inainte de turnarea fundatiei canalului.
Dupa montarea riglelor, se materializeaza pe acestea axul canalului printr-un cui batut.
In cazul in care sapatura transeelor se face mecanizat, fixarea riglelor se executa dupa terminarea lucrarilor cu
utilaje, dar inaintea inceperii finisajului sapaturii, care se face manual.
Tot in cadrul operatiunii de trasare se vor materializa prin tarusi si pozitia intersectiilor canalului ce se executa
cu alte retele existente in zona.
Pentru identificarea traseelor exacte ale retelelor existente se vor executa sondaje in prezenta delegatilor
detinatorilor de retele, conform avizelor.
In timpul executiei canalului se vor respecta intocmai de catre antreprenor conditiile prevazute in avizele
detinatorilor de retele edilitare din zona lucrarilor pentru a se evita deteriorarea sau producerea de accidente.
Executia canalului
Dupa executarea sapaturilor la cotele din proiect fundul santului trebuie sa fie neted, fara pietre si radacini; se
realizeaza patul de pozare pentru canal din nisip, granulatie 1...7 mm, compactat cu mijloace manuale sau
mecanice (grad compactitate 90%).
Grosimea stratului de nisip este de 15 cm sub generatoarea inferioara a tubului de PVC-KG .
Langa si deasupra conductei se pune un strat gros de 30 cm de material granular cu granulatie maxima de 20
mm (nisip), fara corpuri dure, compactat manual pana la atingerea compactitatii de 85%.
Astuparea transeei si compactarea mecanica a pamantului se pot face de la o acoperire de peste 1 m
deasupra generatoarei superioare a tubului de PVC-KG.
Deoarece rezistenta conductei de canalizare montate subteran si deformatia sunt influentate de felul in care
sunt ingropate, se recomanda ca unghiul de ingropare sa fie intre 90° si 180°. Cantitatea de nisip necesara
realizarii patului de pozare este prevazuta pentru un unghi de ingropare de 120°.
Montarea tuburilor se face din aval spre amonte, mufele tuburilor asezandu-se spre amonte, in contra sensului
de curgere al apei.
Conductele se pot asambla si pe marginea santului.
Coborarea conductelor in sant se va realiza cu funii de canepa, tuburile nu se vor tara sau rostogoli pe pamant
sau obiecte dure.
Imbinarile intre tuburi se realizeaza cu ajutorul mufei si a inelelor de etansare.
Capatul tubului care se introduce in mufa este tesit din fabrica la 150.
Daca din montaj este necesara scurtarea unui tub pentru potrivirea la pozitie, taierea se va realiza cu un
fierastrau cu pasul dintelui de 2-3 mm.
La capatul tubului, lungimea de introducere in mufa respecta valorile precizate de furnizorul tuburilor.
Garnitura de etansare, cat si peretii interiori ai mufei vor fi curatati cu atentie, dupa care garnitura de cauciuc se
introduce in canelura mufei. Prin umezirea garniturii se usureaza asezarea in canelura. Se unge cu un strat
subtire de sapun capatul tubului (nu se vor folosi produse derivate titeiului).
Capatul tubului pregatit, se introduce pana la semn in mufa cu garnitura (tuburile trebuie sa fie coaxiale).
Pe retea sunt prevazute camine de vizitare din beton prefabricate la o distanta de maxim 60 m.
Racordarea tubului PVC la caminul de vizitare din beton se face numai prin intermediul unei piese speciale din
PVC care asigura o etanseitate corespunzatoare.
Suprafata exterioara a “piesei de acces la camin” (sablata exterior) face priza cu betonul, iar intre suprafetele
interioare ale piesei si tubului, etanseitatea se asigura cu inel de cauciuc .
Aceasta piesa asigura si o deviatie de 30 de la ax. La montare, capatul interior al piesei trebuie sa fie in acelasi
plan cu peretele interior al caminului, iar depasirea sa fie permisa doar la capatul exterior.
In cazul gurilor de scurgere STAS 6701 trecerea de la cotul din beton la tubul de PVC (reprezentand racordul
gurii de scurgere la caminul de vizitare) se realizeaza prin intermediul unei piese speciale de legatura beton –
PVC-KG.
I EXECUTIA CAMINELOR DE VIZITARE
Constructia caminelor de vizitare se va realiza concomitent cu montajul tronsoanelor canalului, obligatoriu din
aval spre amonte.
Ordinea operatiunilor de executare a caminelor de vizitare va fi urmatoarea:
 realizarea partiala a fundatiei caminului, respectiv pana la cotele de montare a tuburilor, vor fi inglobate
partial in fundatie prin intermediul “piesei de acces la camin”;
 pozarea camerei de lucru din tuburi de beton simplu, avand Dn 80cm si a cosului de acces din tuburi
de beton simplu (cu mufa) avand Dn 60cm, monolitizarea si rostuirea tuburilor se va face cu mortar M
100, inclusiv a placii intre camera de lucru si cosul de acces (poz. 7 -STAS 2448/82).
 montarea placii suport din beton armat Bc 20 (vezi anexele A3 sau A4 din STAS 2448-82) si
monolitizarea acesteia de corpul caminului (cos acces) cu mortar de ciment M 100;
 pozarea ramei si a capacului (inglobate in placa din beton armat) (conform STAS 2308-82) care va fi
de tipul IV, cu balama antifurt, carosabila si monolitizarea ramei cu mortar de ciment M 100;
 montarea scarilor de acces in camin, executate din otel beton Ø 20 mm, prima treapta urmand a fi
fixata la maxim 50 cm distanta de capac, iar ultima la maxim 30 cm distanta fata de bancheta de lucru;
 curatirea rigolei din camin, de eventualele materiale cazute in timpul executiei caminului si sclivisirea
acesteia cu mortar de ciment.
Verificarea calitatii caminelor de vizitare si proba de etanseitate se va face concomitent cu verificarea si
probarea tronsoanelor de canal realizate, tinand cont de conditiile de exploatare a acestora, caminele de
vizitare trebuie sa fie realizate perfect etanse fara pierderi de ape menajere.
Executia umpluturilor
Dupa montajul canalului si realizarea caminelor de vizitare de la capetele tronsonului, executia umpluturilor se
va efectua in doua etape dupa cum urmeaza:
 prima etapa: umpluturi partiale in straturi de 15-20 cm grosime, compactate manual, pentru a nu se
produce deplasari ale corpului canalului, pana la o inaltime de 50 cm deasupra generatoarei superioare
a tuburilor, cu lasarea descoperita a mufelor de imbinare, in vederea efectuarii probei de etanseitate.
 a doua etapa: dupa efectuarea probei de etanseitate, se executa umplerea totala a transeei, in straturi
de 20-30 cm grosime, bine compactate, pana la nivelul de realizare a refacerii sistemului initial al
terenului.
Umpluturile transeei se vor face cu pamant maruntit, neadmitandu-se bulgari de pamant sau bolovani.
Incercarea de etanseitate
Dupa terminarea lucrarilor de montaj, dupa ce betonul si mortarul utilizate au ajuns la rezistenta proiectata,
inainte de executia umpluturilor, se executa incercarea de etanseitate a canalului, pe portiuni.
In vederea incercarii, care se face cu apa, se prevad urmatoarele lucrari pregatitoare:
 umpluturi de pamant partiale, lasand imbinarile libere;
 inchiderea etansa a tuturor orificiilor;
 blocarea extremitatilor canalului si a tuturor punctelor susceptibile de deplasare in timpul probei;
 incercarea la presiune interna cu apa (conform furnizorului de tuburi PVC).
Tronsoanele de conducte, se umplu cu apa intre doua camine si se mentin cel putin 2 ore la o presiune medie
de 2 m coloana de apa. Dupa aceea se masoara cantitatea de apa scursa efectiv in 30 minute si se compara
cu valorile calculate cu urmatoarea formula:
Vcal.e = a *d* l + 1,3 *x
unde:
Vcal.e - cantitatea de apa scursa, [dm3];
a - constanta care depinde de materialul conductei si de felul montarii (pentru conducte PVC: a = 0,5)
d - diametrul interior al tevii, [m]
l - lungimea conductei incercate, [km]
x - numarul caminelor aflate pe tronsonul incercat.
In cazul in care rezultatele incercarii de etanseitate nu sunt corespunzatoare, se iau masuri de remediere, dupa
care se reface proba.
J RECEPTIA LUCRARILOR
Receptia lucrarilor pentru reteaua de canalizare gravitationala se va face in conformitate cu prevederile

prezentului caiet de sarcini, precum si cu cele inscrise in “Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si
instalatii” aprobat prin H.G. nr. 273/14.06.1994 si publicat in Monitorul Oficial nr. 193 partea I/28.07.1994.
K STANDARDE DE REFERINTA
Cele mai importante standarde a caror prevederi ghideaza atat proiectarea, cat si executia lucrarilor de retele
de canalizare sunt urmatoarele:
 STAS 816-80 - Tuburi si piese de canalizare din beton simplu;
 STAS 1846-90 - Canalizari exterioare. Determinarea debitelor de apa de canalizare;
 STAS 2308-81 - Capace si rame pentru camine de vizitare;
 STAS 2448-82 - Canalizari. Camine de vizitare;
 STAS 3051-91 - Canale ale retelelor exterioare de canalizare. Prescriptii de proiectare;

 STAS 3272-80- Canalizari. Gratare cu rama din fonta pentru guri de scurgere;
 STAS 6701-82- Canalizari. Guri de scurgere cu sifon si depozit;
 STAS 8591-1-91- Amplasarea in localitati a retelelor edilitare subterane executate in sapatura.
CONSTRUCTII TERASAMENTE SI CONSTRUCTII DIN BETON ARMAT
1.1.19. CADRU GENERAL
Prezentul „Caiet de Sarcini” acopera lucrari de constructii specifice domeniului de alimentari cu apa. In cadrul
sectiunilor documentului, sunt detaliate cerintele de executie pentru activitati de lucrari specifice realizarii
obiectelor de constructii: terasamente, elemente constructive din beton.
S-au avut in vedere urmatoarele obiecte de constructii: Camin din beton armat.
1.1.20. CADRUL LEGISLATIV
Actele normative citate acopera aspectele privind calitatea materialelor, punerea in opera a acestora si
conditiile de calitate care se cer pentru realizarea lucrarilor.
In cazul in care materialele si echipamentele utilizate sunt conforme unor alte standarde decat cele romanesti,
aceste standarde vor trebui sa fie cel putin egale standardelor romanesti referitor la nivelul de calitate
reglementat.
Pentru folosirea acestor materiale va fi nevoie de avizul proiectantului de specialitate. Pachetul supus avizarii
va cuprinde si o copie a standardului propus.
1.1.21. LUCRARI DE TERASAMENTE LA CONSTRUCTII
A GENERALITATI
Lucrarile de terasamente se vor executa conform prezentei specificatii precum si planurilor de specialitate.
Inaintea inceperii fiecarei etape de lucru se vor lua toate masurile de protectia muncii specificate in acest
document precum si cele conforme cu legislatia in vigoare (vezi cap 5).
Executia lucrarilor de terasamente se va face avand in vedere prevederile din urmatoarele normativele:
 P10–86 Proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe la constructii;
 C196 –88 Executarea lucrarilor de terasamente pentru executarea fundatiilor constructiilor civile si
industriale;
 C16 –84 Realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalatiii aferente.
B TRASAREA LUCRARILOR
Generalitati
Trasarea lucrarilor se va realiza conform planurilor de specialitate ce prevad elementele bazei de trasare.
Deasemenea lucrarile se vor conforma si urmatoarelor acte normative:
STAS 9824/0/74 - Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor. Prescriptii generale.
STAS 9824/1/87 - Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si agrozootehnice.
C83/75 - indrumator privind executarea trasarii de detaliu in constructii.
C169 – 88 – Terasamente pentru fundatii
Baza de trasare a lucrarii trebuie materializata in teren.
Se vor materializa in teren limitele obiectelor aferente lucrarii.
Elementele (borne/axe) materializate in teren se vor proteja. In cazul in care este necesara indepartarea unui
element acesta va fi materializat la o noua pozitie, in aceasta situatie va fi notificat Dirigintele de santier.
La finalizarea lucrarilor de trasare (intocmirea procesului verbal de trasare) se va prezenta (de catre
executantul lucrarilor) un plan reprezentand pozitia actuala a elementelor trasate (puncte, axe, cote de nivel).
Borne si cote de nivel
Odata cu predarea-primire amplasament se vor preda si bornele reper ce vor fi situate in imediata apropriere a
santierului. Pozitia acestora se va indica in procesul verbal (PV) de predare-primire. Eventualele erori gasite se
vor mentiona in PV.
In cazul in care este necesara indepartarea acestor repere de pe pozitia se va instinta proiectantul de
specialitate si dirigintele de santier.
Cota teren natural
Cota ternului natural este reprezentata de suprafata terenului libera de orice sarcini (dupa caz - lucrari de
demolari sub si supraterane, devieri retele, subtraversari, defrisari si curatire efectuate).

C EXCAVATII
Extinderea excavatiilor
Extinderea excavatiilor va fi cea minim practicabila pentru construirea lucrarii, cu consultarea planurilor de
sapatura.
Excavarea materialului necorespunzator
Prezenta materialului necorespunzator in excavatie va fi mentionata dirigintelui de santier. In cazul indepartarii
materialului necorespunzator, se va indica si modalitatea de inlocuire a acestuia.
Siguranta excavarii si constructii adiacente
Se va prevede suportul necesar pentru a asigura stabilitatea excavarilor, drumurilor si constructiile adiacente.
Alunecari, caderi si excavatii in exces
Se vor preveni alunecarile si caderile de material din partile laterale ale excavatiilor si taluzarilor.
Materialul necorespunzator cazut in excavatii trebuie inlaturat.
Golurile formate prin alunecari sau caderi,sau prin excavari in exces fata de dimensiunile specificate, care pot
afecta stabilitatea solului lucrarii, constructiilor sau serviciilor adiacente, vor fi umplute cu beton clasa C 2,8/3,5
cu aprobarea dirigintelui de santier.
D EPUISMENTE
Excavatiile vor fi mentinute fara apa, astfel incit lucrarile vor fi executate in conditii uscate.
Metoda de mentinere a excavatiei fara apa, de epuizare si indepartarea apei, va fi supusa aprobarii
proiectantului de specialitate.
Vor fi asigurate instalatii de rezerva, pentru a se evita orice intrerupere in continuitatea epuizarii apei din
excavatie.
Acolo unde sunt necesare epuismente continue, in timpul functionarii pompelor in cursul noptii, se vor lua
masurile necesare ca zona de lucru sa fie iluminata in mod corespunzator.
E UMPLUTURI
Generalitati
Se vor preleva probe de sol pentru testare conform STAS 1913/1 16. Fiecare proba de pamant coeziv
granulat va cantari 25 kg. Fiecare proba de pamant necoeziv format din pietris grosier va cantari 55 kg. Probele
de sol vor fi luat in conformitate cu STAS 1242/1si 2.
Tipul de materialului de umplutura va fi supus aprobarii proiectantului de specialitate.
Umiditatea maxima a umpluturii la momentul compactarii va fi supusa aprobarii proiectantului de specialitate.
Lucrarile de umplutura realizate la executia investitiei constau in:
 umpluturi pe fundul sapaturii pentru aducerea la cota necesara ;
 umpluturi in jurul elementelor de constructii subterane ( fundatii, grinzi de fundatii, canale pana la cota
terenului amenajat).
Acestea se executa ca material rezultat din sapatura, iar cand acestea nu corespund din punct de vedere
calitativ se va aduce material de umplutura dintr-o sursa apropiata.
Acolo unde nu exista spatiu de depozitare pe marginea sapaturii, pamantul rezultat se va evacua in intregime
la depozit urmand ca pamantul necesar pentru umpluturi sa fie readus pe lucrare.
Materialele pentru umpluturi trebuie sa fie pamanturi coezive sau slab coezive. Este interzisa folosirea
pamanturilor cu contractii si umflaturi mari, prafuri, maluri, argile moi si cu continut de materii organice.
Umpluturile pe fundul sapaturii se executa inainte de turnarea egalizarilor.
Astfel, se indeparteaza ultimul strat de pamant, pamantul care s-a alterat si celelalte impuritati care au aparut
pe fundul sapaturii, se verifica cotele de nivel, planeitate si pantele necesare ale fundului sapaturii.
Acolo unde este cazul, se fac corecturile de rigoare sapand manual sau adaugand material atat cat este
necesar. Adaosul de pamant se va compacta cu maiul mecanic prin treceri succesive pentru a asigura un grad
de compactare precizat de proiect.
Operatiile de umplutura de langa fundatii se vor efectua dupa ce toate lucrarile de constructii au fost executate,
respectiv; s-au decofrat toate elementele monolite si au fost scoase din sapatura cofrajele.
Inainte de executia umpluturilor se vor scoate din sapatura toate obiectele ce au cazut langa fundatii, bolovanii,
resturile vegetale si celelalte impuritatii.
Umpluturile se executa manual prin imprasticrea pamantului cu lopata in straturi uniforme de 10 - 20 cm
grosime.
Compactarea umpluturilor
Fiecare strat de umplutura se va compacta si se va consolida asigurandu-se o greutate volumica in stare
uscata de minim 16 KN/m3.

Gradul de umiditate al umpluturii va fi reglat conform instructiunilor. Se vor asigura toate echipamentele de
stropire cu apa necesare
Inlaturarea materialului in surplus
Se va transporta si inlatura tot materialul excavat care nu este necesar pentru lucrari. Locurile de depozitare a
materialului excavat, temporare sau permanente, vor fi supuse aprobarii dirigintelui de santier.
1.1.22. BETOANE, COFRAJE, ARMATURI
A GENERALITATI
Pentru standarde si normative se va consulta anexa nr. 1.

Fazele procesului de executie a lucrarilor de beton si beton armat, constituie, in majoritate, lucrari care devin
ascunse, astfel incat verificarea calitatii acestora trebuie sa fie consemnata in procese verbale de receptie
calitativa.
B MATERIALE
Betoane
Betoanele utilizate se vor produce si se vor livra de catre statiile de betoane care functioneaza pe baza
certificatelor de atestare.
Retetele se vor stabili, corecta si definitiva in functie de rezultatul incercarilor preliminare de laborator privind:
 umiditatea agregatelor;
 granulozitatea sorturilor;
 densitatea aparenta a betonului proaspat.
Compozitia adoptata a betonului va fi permanent corectata in privinta cantitatii de apa, in functie de umiditatea
agregatelor, astfel incat sa se respecte raportul A/C prescris. Lucrabilitatea betonului proaspat va fi verificata
atat la statia de betoane cat si la locul de punere in opera.
Ciment
Cimentul I 32,5 destinat betoanelor obisnuite este ales tinand seama de conditiile de exploatare, conditiile de
executie, tehnologia adoptata si clasa betonului.
Se va efectua verificarea calitatii cimenturilor, atat la aprovizionare cat si inainte de utilizare, prin metode
conforme cu actele normative in vigoare.
Cimentul trebuie ferit de actiunea umezelii si de amestecul cu materii straine, atat in timpul transportului, cat si
al depozitarii
Depozitarea cimentului cu adaosuri se face pe sortimente.
Agregatele
La prepararea betonului se vor utiliza agregate naturale, provenite din balastiere omologate.
Agregatele folosite vor fi conforme actelor normative in vigoare. Deasemenea:
 agregatele sa provina din roci stabile, nealterate la aer sau apa sau inghet; nu se admite utilizarea de
agregate provenite din roci feldspatice sau sistoase;
 nisipul va fi de natura silicoasa si va proveni din balastiere, nu se admite utilizarea nisipului de
concasaj;
 curba granulometrica a agregatelor va fi stabilita in laboratorul statiei de betoane, pentru obtinerea
marcii prescrise.
Agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate, avand pante si rigole de evacuare a apelor. Pentru
depozitarea separata a diferitelor sorturi se vor crea compartimente cu inaltimi corespunzatoare evitari
amestecari sorturilor.
Nu se admite depozitarea directa pe pamant sau pe platforme balastate.
Apa
Apa utilizata la prepararea betoanelor, precum si la umezirea acestora dupa punerea in opera, trebuie sa
corespunda prevederilor standardelor in vigoare la data executiei – SR EN 1008/2003.
Raportul apa/ciment in reteta betonului va fi stabilit in laborator, tinand seama de marca prescrisa, de
lucrabilitatea necesara si de caracteristicile fizico – mecanice ale betonului.
La stabilirea raportului apa/ciment se va tine seama si de umiditatea agregatelor in momentul prepararii
betonului.
Aditivi
In cazul folosirii aditivilor de orice fel (solid/lichid), aditivul propus va fi supus aprobarii proiectantului.
Cofrajele
Cofrajele vor fi astfel alcatuite incat sa asigure realizarea formelor, dimensiunilor si a suprafetei perfect plane a
elementelor, conform parti desenate din proiect.

Se va urmari etanseitatea si rezistenta panourilor de cofraj, astfel incat sa nu permita pierderea laptelui de
ciment si sa asigure preluarea incarcarilor ce apar.
Oteluri pentru armaturi
Pentru armarea elementelor din beton se utilizeaza bare laminate din otel beton rotund OB 37 si PC 52, care
trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice din standardele in vigoare – STAS 438/1-89.
Livrarea, depozitarea si controlul calitati armaturilor se va realiza cu respectarea prevederilor actelor normative
in vigoare.
Piese inglobate
Piesele trebuie sa respecte geometria prevazuta in proiect, sa fie curatate si sa fie pozitionate in cofrag
conform proiectului.
C PREPARAREA SI TRANSPORTUL BETONULUI
Statiile de betoane
Prin statia de betoane se intelege orice unitate care produce si livreaza beton, fiind dotata cu una sau mai
multe instalatii (sectii) de preparat beton sau betoniere.
Tipuri uzuale de beton
Pentru lucrarile curente de beton si beton armat, tipurile de beton se diferentiaza si se noteaza in functie de:
 clasa betonului;
 lucrabilitate;
 tipul de ciment utilizat;
 marimea agregatelor.
Pentru cazurile in care se cere obtinerea unui anumit grad de impermeabilitate, notatia betonului va cuprinde si
aceste caracteristici.
Daca este necesar, notatia se va completa cu gradul de gelivitate sau tipul de aditiv impus.
Stabilirea compozitiei betonului
Pentru lucrarile curente, compozitia betonului se stabileste de laboratorul unitatii tutelare a statiei de betoane.
Compozitiile de betoane se aproba de dirigintele de santier sau proiectantul de specialitate.
Prepararea betonului
a)Dozarea materialelor
La dozarea materialelor pentru prepararea betonului se admit urmatoarele abateri:
 ±3% pentru agregate;
 ± 2%pentru ciment si apa;
 ± 5%pentru aditivi.
b)Amestecarea betonului si incarcarea in mijlocul de transport.
Pentru amestecarea betonului se pot folosi betoniere cu amestecare fortata sau betoniere cu cadere libera.
Transportul betonului
Transportul betonului cu tasarea mai mare de 5 cm se va face cu autoagitatoare, iar a betoanelor cu tasare de
maxim 5 cm, cu autobasculanta cu bena amenajate corespunzator.
Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, vagoneti, benzi, transportoare, jgheaburi sau
tomberoane.
Mijloacele de transport trebuie sa fie etanse pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment.
Pe timp de arsita sau ploaie in cazul transportului cu autobasculanta pe distanta mai mare de 3 km suprafata
libera de beton trebuie protejata, astfel incat sa se evite modificarea caracteristicilor betonului, ca urmare a
evaporarii apei.
Durata de transport, se considera din momentul terminarii incarcarii mijlocului de transport si sfarsitul
descarcarii acestuia si nu poate depasi valorile din tabelul 3.1 decat daca se utilizeaza aditivi intarzietori.
Durata maxima de transport a betonului cu autoagitatoare este data in tabelul urmator:
Temperatura amestecului Durata maxima de transport (minute)
beton  C Cimenturi de marca < 35 Cimenturi de marca > 40
t > 30 45 30
10 < t < 30 90 60
t < 10 60 45
Observatie: In cazul transportului cu autobasculanta durata maxima se reduce cu 15 minute fata de limitele din
tabel.
Spalarea mijloacelor de transport a betonului se va face in spatii special amenajate, pentru a se evita
contaminarea mediului inconjurator. Aceste spatii vor fi alese de comun acord cu dirigintele de santier.

D TURNAREA BETONULUI
Pregatirea turnarii betonului

Executarea lucrarilor de betonare poate sa inceapa numai dupa ce sunt indeplinite urmatoarele conditii:
 Fisa tehnologica pentru betonarea obiectului in cauza a fost aprobata de catre dirigintele de santier.
 Sunt realizate masurile pregatitoare, sunt aprovizionate si verificate materialele necesare (agregate,
ciment, piese inglobate, etc.) si sunt in stare de functionare utilajele si dotarile necesare, in
conformitate cu prevederile fisei tehnologice.
 Sunt stabilite si instruite formalitatile de lucru in ceea ce priveste tehnologia de executie, precum si
asupra masurilor privind securitatea muncii si PSI.
 Au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi, cofraje si armaturi (dupa caz).
 Suprafetele de beton turnate anterior si intarite, care vor veni in contact cu betonul proaspat, sunt
curatate de pojghita de lapte de ciment, nu prezinta zone necompactate sau segregate si au
rugozitatea necesara unei bune legaturi intre cele doua betoane.
 Sunt stabilite dupa caz si pregatite masurile ce se vor fi adoptate pentru continuarea betonarii in cazul
interventiei unei situatii accidentale.
 Nu se intrevede posibilitatea interventiei unor conditii climaterice nefavorabile (ger, ploi abundente,
furtuni, etc.).
 In cazul fundatiilor sunt prevazute masuri de dirijare a apelor provenite din precipitatii, astfel incit
acestea sa nu se acumuleze in zonele in care urmeaza a se betona.
In baza verificarii indeplinirii conditiilor se va consemna aprobarea inceperii betonarii in conformitate cu
prevederile programului de control al calitatii lucrarilor si faze determinante.
Aprobarea inceperii betonarii trebuie sa fie reconfirmata pe baza unor verificari in cazurile in care:
 au intervenit evenimente de natura sa modifice situatia constatata la data aprobarii;
 betonarea nu a inceput in interval de 10 zile de la data aprobarii.
Se interzice inceperea betonarii inainte de efectuarea verificarilor si masurilor indicate mai sus.
Reguli generale de betonare
Betonul trebuie pus in lucru in maxim 15 minute de la aducerea lui la locul de turnare, se admite un interval de
maximum 30 minute numai in cazul in care durata transportului este mai mica de 1 ora.
La turnarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli generale:
 Cofrajele de lemn, betonul care vor veni in contact cu betonul proaspat vor fi udate 2-3 ore inainte si
imediat inainte de turnarea betonului, iar apa ramasa in denivelari va fi inlaturata.
 Din mijlocul de transport descarcarea betonului se va face in bene, pompe, benzi transportoare,
jgheaburi sau direct in lucrare.
 Daca betonul adus la locul de punere in lucrare nu se incadreaza in limitele de lucrabilitate admisa sau
prezinta segregari, va fi refuzat, fiind interzisa punerea lui in lucrare, admitandu-se imbunatatirea
lucrabilitatii numai prin folosirea unui aditiv superplastifiant.
 Inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 3 m in cazul elementelor cu
inaltime mai mare de maxim 1 m, respectiv nu mai mare de 1,5 m si celelalte cazuri, inclusiv
elementele de suprafata (placi, fundatii).
 Betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3 m se va face prin ferestre laterale sau prin
intermediul unui tub avand capatul inferior situat la maxim 1,5 m de zona care se betoneaza.
 Betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului, urmarindu-se realizarea de straturi
orizontale de maxim 50 cm inaltime si turnarea noului strat inainte de inceperea prizei betonului turnat
anterior.
 Se vor lua masuri pentru a evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de pozitia prevazuta,
indeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a placilor in consola; daca totusi se vor
produce asemenea defecte, vor fi corectate in timpul turnarii.
 Se va urmari cu atentie inglobarea in beton a armaturilor, respectandu-se grosimea stratului de
acoperire in conformitate cu prevederile proiectului.
 Nu este permisa ciocanirea armaturii in timpul betonarii si nici asezarea pe armaturi a vibratorului
 In zonele cu armaturi dese se va urmari cu toata atentia umplerea completa a sectiunii prin indesarea
laterala a betonului cu sipci sau vergele de otel, concomitent cu vibrarea lui, in cazul ca aceste masuri
nu sunt eficiente, se vor crea posibilitatii de acces lateral al betonului in spatii care sa poata permite
patrunderea vibratorului.
 Se va urmari comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si sustinerilor acestora, luandu-se
masuri operative de remediere in cazul constatarii unor deplasari sau caderi.
 Circulatia muncitorilor, a utilajului de transport in timpul betonarii se va face pe podine, astfel rezemate
incat sa nu modifice pozitia armaturii; este interzisa circulatia directa pe armaturi sau pe zonele cu
beton proaspat.

 Betonarea se va face continuu pana la rosturile de lucru prevazute in proiect sau fisa tehnologica.
 Durata maxima admisa a intreruperilor de betonare pentru care nu este necesara luarea unor masuri
speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a prizei betonului. In lipsa
unor determinari de laborator aceasta durata se va considera de doua ore de la prepararea betonului in
cazul armaturilor cu adaosuri si de respectiv 1,5 ore in cazul cimenturilor fara adaos.
 In cazul cand s-a produs o intrerupere de betonare mai mare, reluarea turnarii este permisa numai
dupa pregatirea suprafetelor rosturilor.
 Instalarea podinilor pentru circulatia lucratorilor pe planseele betonate, precum si depozitarea pe ele a
unor schele, cofraje sau armaturi, este permisa numai dupa 24-48 ore, in functie de temperatura
mediului si tipul de ciment utilizat.
 Verificarile care se efectueaza sunt preconizate in Normativul NE012 – 99.
Compactarea betonului
Se face manual sau mecanic. Compactarea manuala se admite concomitent cu baterea cofrajelor in
urmatoarele situatii:
 cand introducerea in beton a vibratorului nu este posibila din cauza desimii armaturii sau a
dimensiunilor sectiunii respective iar vibrarea externa nu este eficienta;
 defectarea vibratorului sau intreruperii curentului;
 cand se prevede prin reglementarile speciale.
Compactarea mecanica se face cu vibratoare de urmatoarele tipuri:
 vibratoare de interior - previbratoare cu care se face vibrarea interna a betonului;
 vibratoare de exterior - care se exercita vibrarea cofrajelor;
 vibratoare de suprafata care se folosesc la compactarea betoanelor din elemente de suprafata rare si
grosimi mici.
Alegerea tipului de vibrator se face in functie de dimensiunile elementelor care urmeaza a fi compactate.
Vibrarea se considera terminata atunci cand:
 betonul nu se mai taseaza;
 nu mai apar bule de aer la suprafata betonului;
 suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa.
Distanta maxima intre doua introduceri succesive ale vibratorului este de 1 m, ea putandu-se reduce functie de
desimea armaturilor si caracteristicilor sectiunii.
Grosimea stratului de beton care urmeaza a fi vibrat nu trebuie sa depaseasca 3/4 din lungimea buteliei, la
compactarea stratului urmator butelia trebuie sa patrunda la 15 cm in stratul anterior compactat.
Vibrarea externa se aplica la executare elementelor prefabricate sau in cazul celor executate monolit, avind
grosimi mici si armaturi dese. Ea se efectueaza cu vibrator de exterior, ceea ce impune a se lua masuri
corespunzatoare de asigurare a rigiditatii cofrajelor.
Vibrarea de suprafata se aplica in cazul compactarii placilor cu grosimea de maxim 20 cm.
Durata vibrarii de suprafata este de 30-60 secunde, iar durata optima se poate stabili prin determinarea de
proba cu prima sarja de beton pusa in opera.
Distanta intre doua pozitii succesive ale placilor vibrante se stabileste astfel incat sa fie asigurata suprapunerea
pe cel putin 5 cm in raport cu pozitia precedenta.
Rosturi de lucru
De regula betonarea se face fara intrerupere pe nivelul respectiv intre doua rosturi de dilatatie. Atunci cand
acest lucru nu este posibil rosturile de lucru trebuie prevazute in zonele de solicitari minime.
Tratarea betonului dupa turnare
Se mentine umiditatea betonului cel putin 7 zile dupa turnare, pentru a se reduce deformatiile de contractie si
pentru a se asigura conditii favorabile intaririi acestuia.
Betonul proaspat turnat trebuie protejat de vant si de actiunea razelor solare timp de minim 24h.
Protejarea elementelor dupa turnare se face prin:
 acoperirea cu materiale de protectie (prelate, rogojini);
 stropirea periodica cu apa dupa 2-12h de la turnare si se va repeta la intervale de 2-6 h, astfel incat
suprafata betonului sa se mentina permanent umeda;
 aplicarea de pelicule de protectie, pe baza de prescriptii speciale.
In cazul recipientelor, mentinerea umiditatii betonului trebuie asigurata timp de 14-28 de zile (in functie de
anotimp si de conditiile de expunere).
Suprafetele de beton proaspat trebuie de asemenea protejate in timpul ploilor cu folii de polietilena sau prelate,
atat timp cat exista pericolul antrenarii pastei de ciment.
Decofrarea
Decofrarea se va face dupa ce betonul a atins o rezistenta minima acceptata pentru decofrare.
Stabilirea rezistentelor la care au ajuns elementele de constructie in vederea decofrarii se stabilesc prin
incercarea epruvelor de control sau pe baza de incercari nedistructive.

E COFRAJE
Orice tip de cofraj trebuie sa urmareasca urmatoarele conditii tehnice cu caracter general:
 sa asigure obtinerea formei dimensiunilor si gradului de finisare prevazute in proiectul respectiv;
 sa fie rezistente sub actiunea tuturor incercarilor ce apar in timpul executiei lucrarilor;
 sa fie etanse pentru a nu permite scurgerea laptelui de ciment dupa turnarea betonului;
 sa fie alcatuite astfel incat sa asigure o decofrare usoara si o preluare treptata a incarcaturilor de catre
elementele care se decofreaza;
 sa fie usor de manipulat.
Montarea cofrajelor cuprinde urmatoarele operatii:
 trasarea pozitiei cofrajului, asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor, verificarea si eventual
corectarea pozitiei panourilor incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor;
 atentie deosebita trebuie acordata cazurilor in care elementele de sustinere a cofrajelor reazema fie pe
terenuri inghetate sau supuse inghetului, fie pe pamanturi sensibile la umezire; in astfel de situatii,
trebuie luate masuri corespunzatoare pentru a evita deplasarea acestora in functie de conditiile de
temperatura si de posibilitatea de inmuiere.
F ARMAREA
Fasonarea armaturilor
Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura se va face in stricta conformitate cu
proiectul.
Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte. Eventualele pete de rugina de pe suprafata barelor
se vor indeparta prin lovire cu ciocanul sau prin frecare cu peria de sarma (numai in zonele in care barele
urmeaza a fi innadite prin sudura).
Otelul beton este livrat in bare indoite sau in colaci, astfel incat inainte de taiere si fasonare el trebuie indepartat
cu grija, fara a se deteriora profilul. In cazul intinderii otelului cu troliul, alungirea maxima nu trebuie sa
depaseasca 2 mm/m.
Armaturile se termina cu sau fara ciocuri. Ciocul se indoaie la 180 in cazul armaturilor netede si la 90 in
cazul armaturilor cu profil periodic. Raza interioara de indoire este de minim 1,25 d in cazul armaturilor netede
si de 2 din cazul armaturilor cu profil periodic. Portiunea dreapta de la capat dupa indoire este de 3 d la
armaturile netede si 7 d la cele cu profil periodic.
Fasonarea ciocurilor si indoirea armaturilor se executa fara socuri cu miscari lente.
Barele taiate si fasonate, cat si carcasele, sunt apoi depozitate in mod corespunzator in pachete etichetate,
spre a se evita confundarea lor. Pentru a se evita corodarea otelului, se recomanda montarea si betonarea
armaturilor in max. 15 zile de la fasonare.
Montarea armaturilor
Aceasta operatie poate sa inceapa numai dupa ce s-a efectuat receptionarea calitativa a cofrajelor. La
montarea armaturilor trebuie adoptate masuri corespunzatoare care sa asigure buna desfasurare a turnarii si
compactarii betonului.
Se iau masuri corespunzatoare care sa asigure mentinerea armaturilor in timpul turnarii si compactarii betonului
(agrafe, distantieri, capre).
Distantierii pot fi confectionati din mortar de ciment sau din masa plastica.
Se recomanda ca armatura sa se monteze sub forma de carcase preambalate, sudate prin puncte in cazul in
care se dispun de mijloace mecanice de ridicare si montaj.
Legarea armaturilor
Obligatoriu, retelele de armaturi din placi si pereti au legate doua randuri de incrucisari marginale pe intreg
conturul, restul incrucisarilor (din mijlocul retelelor) se leaga din 2 in 2 in ambele sensuri.
Innadirea armaturilor
Se face prin suprapunere sau sudura.
Stratul de acoperire cu beton
Pentru protectia armaturii contra coroziunii si pentru buna conlucrare cu betonul, stratul de acoperire va fi:
Elementul Grosimea de acoperire (cm) Observatii

Fundatii, stalpi, grinzi in 5,0 Pentru fetele laterale ale elementelor -
contact cu pamantul min. 4,5 cm
Inlocuirea armaturilor prevazute in proiect

Atunci cand din motive justificative constructorul nu dispune de sortimente si diametrele prevazute in proiectul
de executie se poate accepta inlocuirea acestor armaturi, numai cu acordul proiectantului de specialitate,
respectand urmatoarele conditii:
 adoptarea altor diametre de bare, de acelasi tip de otel cu cel inlocuit, se face astfel incat aria
armaturilor sa rezulte egala sau cel mult 5% mai mare decat cea din proiect;
 inlocuirea de armatura se mentioneaza pe planurile de executie care se depun la Cartea Constructiei.
G ABATERI SI DEFECTE ADMISIBILE PENTRU ELEMENTELE DE BETON SI BETON ARMAT
Abaterile fata de dimensiunile cerute ale elementelor de cofraje, gata confectionate:

 lungime ±4 mm;
 latime ±3 mm.
Abateri fata de dimensiunile din proiect ale cofrajelor si ale elementelor sunt date in Normativul NE012 – 99.
Defecte privind aspectul si integritatea elementelor de beton si beton armat:
 defecte de suprafata (pori segregari superficiale sau de maxim 40 cmp/defect, iar totalitatea defectelor
din acest tip fiind limitate la maxim 10% din suprafata elementului);
 defecte in stratul de acoperire a armaturilor (stirbiri locale, segregari) avand adancimea pana la
armatura, lungimea de maxim 5 cm.
H CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR DE BETON SI BETON ARMAT
Nu se admite trecerea la o noua faza de executie inainte de incheierea procesului verbal referitor la faza
anterioara.
Verificarea calitatii lucrarilor va urmari:
 verificarea calitatii materialelor componente ale betonului;
 executarea cofrajelor:
o alcatuirea elementelor de sustinere si sprijinirile;
o incheierea corecta a elementelor cofrajelor si asigurarea etanseitatii necesare;
o dimensiunile in plan ale sectiunilor transversale;
o pozitia cofrajelor in raport cu cea a elementelor corespunzatoare situate la nivele inferioare;
o pozitia golurilor.
 calitatea si montarea armaturilor:
o numarul, diametrul si pozitia armaturilor in diferite sectiuni ale elementelor structurii;
o distanta dintre etrieri, diametrul acestora si modul lor de fixare;
o lungimea portiunilor de bare care depasesc reazemele sau care urmeaza a fi inglobate in
elemente ce se toarna ulterior;
o pozitia innadirilor si lungimilor de petrecere a barelor;
o calitatea sudurilor;
o numarul si calitatea legaturilor dintre bare;
o dispozitivele de mentinere a pozitiei armaturilor in cursul betonarii;
o modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton si dimensiunile acestuia;
o pozitia, modul de fixare si dimensiunile pieselor inglobate.
 inainte de inceperea betonarii se verifica daca sunt corespunzator pregatite suprafetele de beton
turnate anterior si cu care urmeaza sa vina in contact betonul nou, in sensul ca s-au indepartat zonele
de beton necompactat. Suprafetele in cauza trebuie sa prezinte rugozitatea necesara asigurarii unei
bune legaturi intre betonul nou si cel vechi si sa fie in stare umeda.
 calitatea betonului livrat de statia de betoane – se verifica daca:
o datele inscrise in bonurile de transport ale betonului nu corespund celor prevazute in proiect si/sau
s-a depasit durata admisa de transport;
o lucrabilitatea betonului nu corespunde celei prevazute;
o nu se respecta frecventa de efectuare a incercarilor si prelevarilor de probe;
 conditiile de turnare si compactare a betonului;
 decofrarea elementelor;
1.1.23. MATERIALE SI ARMATURI PENTRU BETON
Betonul utilizat pentru camine va fi in conformitate cu Caietul de sarcini pentru constructii pentru elementele
structural ale caminelor (radier, pereti, placa peste camin).
Armaturile utilizate vor fi din otel beton OB 37 si PC 52.

Accesul la interior se va realiza printr-un gol practicat in placa de beton si acoperit cu capac metalic cu rama tip
IV, carosabil, conform STAS 2308/87.
1.1.24. ACOPERIREA CAMINULUI
Suprafetele interioare si exterioare ale caminelor se vor proteja dupa cum urmeaza:
 Peretii exteriori se vor izola cu o pelicula de bitum aditivat in doua straturi.
 La interior se va aplica o tencuiala hidrofuga pe baza de ciment, in doua straturi, pe suprafete vertical
(pereti).
1.1.25. SCARILE CAMINELOR
Treptele de acces la interiorul caminelor sunt prevazute din otel rotund de diametru minim 12 mm (sau un alt
profil) protejat anticoroziv,.
Treptele vor fi inglobate in beton si se vor monta inainte de turnarea betonului in pereti.
Toate constructiile metalice vor fi protejate anticoroziv.
1.1.26. PIESA DE TRECERE PRIN PERETII CAMINULUI
Acolo unde conductele trec printr-un perete sau structura de beton sau caramida, se vor monta in mod
obligatoriu piese de trecere (etansare) prin pereti.
Colierele si/sau piese de conducta vor fi utilizate conform specificatiilor pentru a absorbi eventualele deplasari
diferentiale care pot sa apara la limita dintre solul natural si structura.
1.1.27. TESTAREA CAMINELOR
Constructorul va asigura apa, forta de munca si echipamente necesare pentru realizarea testelor si nici un
camin sau alta lucrare nu se va acoperi inainte de verificarea si aprobarea Dirigintelui.
Testele care se vor aplica caminelor vor consta din umplerea lor cu apa pana la 10 cm sub placa de acoperire
sau nivelul solului si, dupa alocarea a 24 de ore pentru saturarea betonului, se reumplu pana la nivelul initial.
Astfel, pierderea de apa trebuie sa fie mai mica decat echivalentul a 2 cm pentru intreaga suprafata a
caminului, in 24 de ore. In cazul neindeplinirii acestei conditii, se va proceda la repararea caminului si la
repetarea testelor pe cheltuiala Constructorul.
SEPARATOR DE HIDROCARBURI 150 L/S
1.1.28. INFORMATII GENERALE
Principiul de functionare se bazeaza pe principiul diferentei de densitate a apei si a uleiurilor (adica pe principiul
coalescentei) si separarea gravitationala a materiilor grele (noroi). Din acest motiv nu necesita sursa externa de
energie sau substante chimice. Instalatia va fi realizata in varianta compacta, receptorul de namol si
inchizatorul automat flotant (calibrat pentru fluide cu densitati intre 0.82 si 0.95 g/cmc) si filtru de coalescenta
se afla intr-un singur recipient.
Separatorul de hidrocarburi va fi alcatuit dintr-un decantor de namol si eu separator intr-un singur container.
Acest lucru va duce la o economie de spatiu, la reducerea costurilor de constructie si instalare a tevilor.
La partea superioara va prezenta doua guri de vizitare care sunt folosite pentru prelevarea de probe si pentru
evacuarea namolului si a hidrocarburilor retinute de acesta.
Se va testa de catre un laborator acredidat de Uniunea Europeana, iar in urma ei se va emite un Raport de
incercari.
Va fi testat la incercari statice si dinamice.
Principiu de functionare:

Instructiuni generale de montaj:

Se executa fundatia separatorului de hidrocarburi. Fundata va fi alcatuita dintr-o perna de piatra sparta si o
placa din beton armat, avand dimensiunile conform detaliilor de executie anexate pieselor desenate.
Se aseaza separatorul pe fundul gropii, folosindu-se franghii sau cori suficient de rezistente pentru a sustine
greutatea echipamentului.
Separatorul odata asezat pe fundul gropii trebuie sa aiba o pozitie stabila. Se verifica cu instrumente omologate
daca recipientul este perfect orizontal.
Se prinde rezervorul cu chingi din material textil de placa din beton armat.
Separatorul se racordeaza la conducta de canalizare sau colectare a apelor care contin hidrocarbur, care
trebuie sa aiba o panta corespunzatoare. Se executa conectarea la conducta de evacuare.
Se executa apoi straturi de material de umplutura de aproximativ grosime 40 cm bine compactate.
Se umple echipamentul 30 – 40% cu apa pentru a se asigura o asezare perfecta a acestuia pe fundul gropii.
Se umple spatiul dintre peretii gropii si cei ai recipientului cu straturi de circa 40 cm material de umplutura, pana
la jumatatea lui. Fiecare strat trebuie compactat cu atentie astfel incat sa umple tot spatiul din jurul recipientului.
Umplerea cu apa a Separatorului se va face concomitent in ambele compartimente avand in vedere ca
diferenta de nivel a apei intre cele doua compartimente sa nu fie mai mare de 50 – 70 cm.
Separatorul trebuie vidanjat cu regularitate, iar intervalul dintre goliri depinde de cantitatea apei tratate.
Vidanjarea se va face periodic la circa 6 luni de functionare la capacitate maxima.
In momentul in care se curata Separatorul este indicat ca filtru coalescent si plutitorul sa fie si ele spalate in
prealabil cu un detergent care poate sa dizolve hidrocarburile.
Se va controla etanseitatea sistemului de obturare iar in caz de defectiune se va inlocui sau repara.
Pentru a se evita pierderea stabilitatii separatorului de hidrocarburi din cauza apelor pluviale se recomanda
umplerea rezervorului din nou cu apa, dupa fiecare vidanjare.
Proiectarea separatorelor de hidrocarburi este conditionata de SR EN 858, si anume:

 SR EN 858-1: Principii de proiectare, performanta si incercari, marcare si mentinere a calitatii;
 SR EN 858-2: Alegerea dimensiunilor nominale, instalare, service si mentenanta care defineste doua
tipuri de retinere:
o Clasa I – cu filtru coalescent, retine reziduuri sub 5 mg/l, in concordanta cu buletinul de analiza al
SR EN 858-1 si NTPA-001;
o Clasa II – fara filtru coalescent, retine reziduuri sub 100 mg/l, in concordanta cu buletinul de
analiza al SR EN 858-1 si NTPA-002;
Garantia produsului trebuie sa fie de minim 24 luni, cu o valore estimata de viata a echipamnetului de minim 50
ani.
1.1.29. INFORMATII UTILE
Manualul de utilizare se va livra de catre Antreprenor odata cu produsul, va trebui analizat cu atentie si
transmis mai departe Beneficiarului dupa terminarea lucrarilor. El va trebui pastrat pe toata durata de viata a
echipamentului si va trebui sa contina toate informatiile necesare pentru folosirea corecta si intretinerea in
conditii bune de functionare a acestui produs, asigurandu-se in acelasi timp respectarea tuturor conditiilor de
siguranta. Instructiunile stipulate in manualul de utilizare sunt o completare si nu o inlocuire a regulilor de
sanatate si siguranta iin vigoare.
Se va acorda o atentie sporita simbolurilor din manualul de utilizare pentru a intelege fiecare operator ce sarcini
ii revin.
1.1.30. TRANSPORT, MANIPULARE, DESCARCARE, INSPECTIE, TESTARE
Utilajul folosit pentru manipularea rezervorului trebuie manevrat numai de personal califical. Persoanele
responsabile cu transportul si manevrarea motostivuitoare, macarale, etc. trebuie sa cunoasca si sa aplice
toate regulile de siguranta si protectie pentru a desfasura activitati de incarcare, descarcare transport al
produselor in conditii de siguranta.
Transport si inspectie
Transportul rezervorului trebuie facut de un transportator cu mijloace potrivite ca marime si greutate.
Rezervorul trebuie transportat intotdeauna orizontal. Suporturile pentru transport trebuie sa fie din lemn sau
cauciuc si fara protuberante care pot deteriora rezervorul. Rezervorul trebuie fixat de platforma masinii cu
ajutorul unor benzi textile (chingi de ancorare) evitand folosirea lanturilor sau a cablurilor metalice.
Descarcare si manipulare
Toata suprafata destinata pentru manevrare, inclusiv marginea auto-vehiculelor si a locului de pozitionare,
trebuie identificata si venficata in avans. La receptionarea rezervorului se va verifica ca toate partile
componente sa fie in buna conditii si nici unul din colete sa nu fi suferit deteriorari in timpul transportului sau sa
fi fost deschis in vederea scoaterii partilor componente din interior.
Operatorii implicati in manevrarea echipamentelor de ridicare trebuie sa urmeze intotdeauna
procedurile corespunzatoare. O grija deosebita este recomandata Ia ridicarea rezervorului pentru evitarea
scaparii de sub control a acestuia. Rezervorul trebuie intotdeauna mutat prin ridicare, evitand sa fie rostogolit
sau tras. In procesul de ridicare a rezervorului nu trebuie sa se permita caderea sau inclinarea violenta a
acestuia.
Pentru manipulare se infasoara in jurul rezervorului doua corzi capabile sa sustina greutatea
rezervorului gol. Nu se vor infasura corzile in jurul gurii de vizitare sau a racordurilor cu care este echipat
rezervorul. In cazul manipularii cu macaraua, se recornanda folosirea unor intinzatoare pe chinga pentru a
echilibra rezervorul si a-l mentine perfect orizontal. Pentru ghidaj se pot folosi stinghii de lemn sau chingi.

Depozitare
Pentru o depozitare corecta, se va aseza pe doua suporturi de lemn asezati Ia capete. Se vor potrivi
suporturile de lemn iar in caz de depozitare prelungita sau in situatii de intensificare prelungita a vantului, se
vor utiliza fixarea cu chingi textile.
Testare
Dupa instalarea rezervorului se recomanda lasarea acestuia umplut cu apa o perioada de 24 de ore si se va
verifica daca nivelul apei scade. Daca nivelul scade, atunci rezervorul prezinta fisuri sau racordurile nu au fost
efectuate corect si prezinta scurgeri. Daca rezervorul prezinta scurgeri, solicitati interventia furnizorului.
1.1.31. INSTALARE
Este obligatorie respectarea instructiunilor de montaj descrise in specificatiile furnizorului.

Nerespectarea acestor instructiuni poate duce Ia deteriorarea structurala a rezervorului si poate duce Ia
pierderea garantiei.
lnainte de instalare este necesara luarea tuturor masurilor necesare pentru a proteja lucratorii din incinta locului
de montaj. Aceste masuri trebuie sa includa:
 amenajarea terenului pentru accesul utilajelor;
 mijloace de securizare a peretilor excavatiei;
 echipamente de protectie a muncii pentru lucratori;
 instalatii pentru scoaterea apei freatice (daca este cazul);
 lmprejmuirea zonei cu bariere sau banda de semnalizare santier pentru a evita accesul
pesoanelor neautorizate;
 se va asigura ca toate echipamentele folosite pentru a ridica rezervorul sunt conforme din punct de
vedere tehnic;
 suprafata pe care va fi asezat rezervorul trebuie sa fie dreapta, fara concentratori de tensiune (pietre,
moloz).
Desi are o suprafata mare, rezervorul nu este greu. Acesta isi poate pierde stabilitatea in momentul manipularii
pe suprafete inclinate, putand fi miscat de vant daca nu este stabilizat corespunzator. Miscarea necontrolata
poate cauza accidente, vatamari corporale grave si pagube materiale.
Este interzisa umplerea rezervorului cu lichide fara material de umplutura in jurullui. Este interzisa utilizarea
spatiului de deasupra rezervorului pentru depozitare diverse.
Nu sunt permise prelungiri cu inele de beton sau alte materiale grele ale gurii de vizitare. Se recomanda
folosirea de prelungiri din poliesteri armati cu fibra de sticla daca este cazul. Rezervoarele subterane nu pot fi
folosite pentru stocare Ia presiuni superioare sau inferioare celei atmosferice.
Se va evita instalarea de garduri sau parazapezi ce ar putea sa acumuleze cantitati mari de zapada deasupra
rezervorului.
Rezervorul se va aseza pe o placa de beton turnata s i ancorat de aceasta prin intermediul unor benzi de otel
sau material textil rezistent. Punctele de ancorare trebuie situate Ia un interval de maxim 1 m si Ia minim 150
mm fata de marginile planseului de beton.
Placa de ancorare se va realiza din beton armat pe o perna de piatra sparta, conform detaliului de executie.
Pentru o ancorare corecta, trebuie respectate urmatoarele:
Fundul excavatiei va fi realizat cu 500 mm mai adanc si va fi umplut cu piatra sparta, ce va avea rolul de
Stabilizare a terenului si drenare a apei de sub placa de beton;
Se toarna placa de ancorare din beton armat;
Peste placa de ancorare se toarna un strat de 150- 200 mm de pietris cu granulatie 5- 10 mm;
se asaza rezervorul pe patul de pietris;

Ancorarea se face cu platbanda cu latime de 60 mm si grosime de 5 mm sau chingi textile fixate de placa de
ancorare cu conexpanduri din inox/zincate, in numar de 6 bucati;
Chingile de ancorare vor fi pozitionate pe zonele de ranforsare ale rezervorului;
Durata medie de utilizare a rezervorului trebuie sa fie de peste 50 de ani.

Cap. 32 - Sudura;
sau incendii.
BAZIN VIDANJABIL ETANS CU VOLUMUL DE 20 MC
1.1.33. INFORMATII GENERALE
Manualul de utilizare se livreaza odata cu produsul, trebuie citit cu atentie inainte de orice operatiune si trebuie
pastrat pe intreaga durata de viata a produsului. Manualul de utilizare este conceput pentru a furniza clientului
si personalului care utilizeaza produsul toate informatiile necesare pentru folosirea corecta si intretinerea in
conditii de functionare complete, asigurandu-se ca aceasta se desfasoara cu respectarea tuturor conditiilor de
siguranta.
Instructiunile date de acest manual de utilizare sunt o completare si nu o inlocuire a regulilor de sanatate si
siguranta in vigoare.
1.1.34. TRANSPORT, MANIPULARE, DESCARCARE, INSPECTIE, TESTARE
Transportul
Transportul rezervorului va trebui facut in mod normal de un transportator cu mijloace potrivite ca marime si
greutate. Rezervorul este transportat intotdeauna orizontal. Suportii pentru transport trebuie sa fie din lemn sau
cauciuc si fara protuberante care pot deteriora rezervorul. In lipsa altor posibilitati, rezervorul poate fi fixat cu
ajutorul unei rame din lemn.
In timpul transportului rezervoarele trebuie sa fie asigurate pentru a impiedica deplasarea sau caderea lor.
Asigurarea se face cu chingi textile care nu deterioreaza structura rezervorului.
Manipularea lor cu cabluri de otel sau lanturi este interzisa. Se va evita impactul cu corpuri ascutite. Rezervorul
subteran va trebui testat inainte de expediere. Inainte de instalare se recomanda o inspectie vizuala la exterior
pentru eventuale avarii aparute in urma transportului sau manipularii.
Manipularea
La receptionarea rezervorului se va verifica ca toate partile componente sa fie in bune conditii si nici unul din
colete sa nu fi suferit deteriorari in timpul transportului sau sa fi fost deschis in vederea scoaterii de parti
componente din interior.
Toata suprafata destinata pentru manevrare, inclusiv marginea auto-vehiculelor si a locului de plasare, trebuie
identificata si verificata in avans.
Pentru descarcare si manevrare corecta este recomandata prezenta a doi operatori echipati cu casca, manusi,
salopete si bocanci de protectie. Acesti operatori trebuie sa acorde o atentie deosebita tuturor fazelor de
descarcare si sa ramana la o distanta corespunzatoare fata de rezervor, atunci cand prezenta lor nu este
neaparat necesara.
Operatorii implicati in manevrarea echipamentelor de ridicare trebuie sa urmeze intotdeauna procedurile
corespunzatoare. O grija deosebita este recomandata la ridicarea rezervorului pentru evitarea scaparii de sub
control a acestuia. In procesul de ridicare a rezervorului nu trebuie sa se permita caderea sau inclinarea
violenta a acestuia.

Manipularea rezervoarului se face cu ajutorul unei macarale; Rezervoaul se manipuleaza cu ajutorul unor
chingi din material textil infasurate in jurul rezervorului (min. 2 buc). NU se folosesc cabluri din otel care pot
distruge sau deteriora peretii recipientului.
Este interzisa manipularea recipientului cu ajutorul chingilor legate de gura de acces/vizitare sau de sistemele
de racordare in instalatie( flanse, racorduri filetate, etc.)
In timpul manipularii sau instalarii se va evita trantirea sau lovirea de corpuri contondente, care pot produce
deteriorarea produsului.
Testare
Dupa instalarea rezervorului se recomanda lasarea acestuia umplut cu apa o perioada de 24 de ore si se va
verifica daca nivelul scade. Daca nivelul scade, atunci rezervorul prezinta fisuri sau racordurile nu au fost
efectuate corect si prezinta scurgeri.
1.1.35. INSTALARE
Rezervorul este confectionat din poliesteri armati cu fibra de sticla (PAFS).

Stratimatul si tesatura ( fibra de sticla) impregnate cu rasina poliesterica fac ca produsul sa devina solid,
durabil, elastic si in acelasi timp usor de manevrat.
Componente :
 Gura de vizitare una sau doua in functie de cerintele clientilor;
 Capac de etansare fixat cu suruburi;
 Mufa de intrare;
 Alte accesorii.
Pentru o ancorare corecta, trebuie respectate urmatoarele:

Fundul excavatiei va fi realizat cu 500 mm mai adanc si va fi umplut cu piatra sparta, ce va avea rolul de
Stabilizare a terenului si drenare a apei de sub placa de beton;
Se toarna placa de ancorare din beton armat;
Peste placa de ancorare se toarna un strat de 150- 200 mm de pietris cu granulatie 5- 10 mm;
se asaza rezervorul pe patul de pietris;
Ancorarea se face cu platbanda cu latime de 60 mm si grosime de 5 mm sau chingi textile fixate de placa de
ancorare cu conexpanduri din inox/zincate, in numar de 6 bucati;

Chingile de ancorare vor fi pozitionate pe zonele de ranforsare ale rezervorului;
Este interzisa folosirea rezervorului subteran la alte aplicatii fata de cele prevazute in proiect.
Este importanta respectarea instructiunilor de montaj descrise in manualul de utilizare al furniorului. Nerespec-
tarea acestor instructiuni poate duce la deteriorarea structurala a rezervorului si va duce la pierderea garantiei.
In situatia in care sunt necesare detalii suplimentare cu privire la instalare, se va contacta furniorul.
Inainte de instalare este necesara luarea tuturor masurilor necesare pentru a proteja lucratorii din incinta locului
de montaj. Aceste masuri trebuie sa includa:
 amenajarea terenului pentru accesul utilajelor;
 mijloace de securizare a peretilor excavatiei;
 echipamente de protectie a muncii pentru lucratori;
 instalatii pentru scoaterea apei freatice (daca este cazul);
 imprejmuirea zonei cu bariere sau banda de semnalizare santier pentru a evita accesul pesoanelor
neautorizate;
 se va asigura ca toate echipamentele folosite pentru a ridica rezervorul sunt conforme din punct de
vedere tehnic;
 suprafata pe care va fi asezat rezervorul trebuie sa fie dreapta, fara concentratori de tensiune (pietre,
moloz).
Se incepe alimentarea rezervorului cu apa si concomitent se umple excavatia cu nisip sau pamant fara
concentratori pana la 75%, in straturi de aproximativ 30 cm si se compacteaza cu placa vibrocompactoare;
Fiecare strat trebuie compactat cu atentie astfel incat sa umple spatiul din jurul recipientului (grad de
compactare de 98%);
Se completeaza rezervorul cu apa si concomitent excavatia cu material de umplutura fara concentratori sau
pamant lutos si se compacteaza pana la cota zero;
La final, rezervorul este plin cu apa, iar excavatia cu material de umplutura compactat; este permis doar
accesul pietonal deasupra si in jurul rezervorului.

Adancime 80 cm sau mai mare in teren mlastinos trafic pietonal:

Fundul excavatiei va fi realizat cu 50 cm mai adanc si va fi umplut cu piatra sparta ce va avea rolul de
stabilizare a terenului si drenare a apei de sub placa de beton;
 se toarna placa de ancorare din beton armat, conform detaliului de executie;
 peste placa de ancorare se toarna un strat de 15-20 cm de pietris cu granulatie 3-10mm;
 se aseaza rezervorul pe patul de pietris;
 ancorarea se face cu platband cu latime de 6 cm sau chingi textile, sufe metalice fixate de placa de
ancorare cu conexpanduri din inox/zincate;
 numarul de chingi difera in functie de lungimea rezervorului si de volumul acestuia;
 chingile de ancorare vor fi pozitionate langa zonele de ramforsare ale rezervorului.

Cap. 32 - Sudura;
sau incendii.

Caiete de Sarcini Canalizare+canalizare Pluviala-Model

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiete de Sarcini Canalizare+canalizare Pluviala-Model

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

AMENAJAREA PUNCTULUI INTERNATIONAL DE TRECERE A

FRONTIEREI DE STAT ROMANO-UCRAINIENE PENTRU PASAGERI SI

1. OBLIGATII GENERALE .............................................................................................................................................2

1.1. OBLIGATII GENERALE

1.1.1. CURATENIA SANTIERULUI

1.1.2. CAI DE ACCES, CAI DE COMUNICATII

Utilizarea drumurilor publice

1.1.3. SERVICII SANITARE

1.1.4. ALIMENTAREA CU APA SI ENERGIE ELECTRICA

1.1.5. REPUNEREA IN STAREA ANTERIOARA A SANTIERULUI

1.1.6. APA PROVENITA DIN PRECIPITATII, REVARSARI, DEVERSARI ETC.

1.1.7. DOCUMENTE DE ARHIVA DE SANTIER

1.1.8. NORME PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA PE SANTIER

Constructorul va respecta toate reglementarile referitoare la protectia personalului, operatorilor, personalului

1.1.9. PROTECTIA INSTALATIILOR, A SERVICIILOR PUBLICE SI PRIVATE EXISTENTE

Pentru aceste specificatii utilitatile publice inseamna:

1.1.10. PREVENIREA EROZIUNILOR DE SUPRAFATA

1.1.12. CAI DE ACCES PROVIZORII

1.1.13. MASURI DE SECURITATE, SANATATE IN MUNCA SI PENTRU PREVENIREA SI

CNM183 – PTh+DE – MEMORIU TEHNIC Pagina 5 din 53

Nr. Nr. identificare Denumire document

CNM183 – PTh+DE – MEMORIU TEHNIC Pagina 6 din 53

agentiile de munca temporara.

Legislatie de situatii de urgenta aplicabila:

Nr. Nr. identificare Denumire document

CNM183 – PTh+DE – MEMORIU TEHNIC Pagina 7 din 53

CNM183 – PTh+DE – MEMORIU TEHNIC Pagina 8 din 53

Lucrul in conditii extreme de temperatura (prea cald sau prea frig).

RETEA DE DISTRIBUTIE, DIN TUBURI DE POLIETILENA DE INALTA DENSITATE

1.1.14. DATE GENERALE

CNM183 – PTh+DE – MEMORIU TEHNIC Pagina 9 din 53

1.1.15. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

CNM183 – PTh+DE – MEMORIU TEHNIC Pagina 10 din 53

1.1.16. DEFINIREA TERMENILOR UTILIZATI

1.1.17. CALITATEA MATERIALELOR, PROPRIETATI FIZICE, CHIMICE, ASPECT,

A MATERIA PRIMA FOLOSITA LA FABRICAREA TUBURILOR DE POLIETILENA

B PROPRIETATI FIZICE ALE TEVILOR DE POLIETILENA

CNM183 – PTh+DE – MEMORIU TEHNIC Pagina 11 din 53

CNM183 – PTh+DE – MEMORIU TEHNIC Pagina 12 din 53

1.1.18. CALITATEA MATERIALELOR, PROPRIETATI FIZICE, CHIMICE, ASPECT,

Tuburile din polietilena pot fi ambalate si livrate in doua moduri:

CNM183 – PTh+DE – MEMORIU TEHNIC Pagina 13 din 53

 nu se vor utiliza lanturi sau cabluri la manevrarea sau legarea tevilor;

La depozitarea tevilor se vor respecta urmatoarele:

CNM183 – PTh+DE – MEMORIU TEHNIC Pagina 14 din 53

1.1.19. DESCRIEREA LUCRARILOR

CNM183 – PTh+DE – MEMORIU TEHNIC Pagina 15 din 53

CNM183 – PTh+DE – MEMORIU TEHNIC Pagina 16 din 53

CNM183 – PTh+DE – MEMORIU TEHNIC Pagina 17 din 53

Se plaseaza termoelementul adus la temperatura de sudura in dispozitivul de sudura. Se preseaza tubul si

CNM183 – PTh+DE – MEMORIU TEHNIC Pagina 19 din 53

Contactul extremitatilor tubului cu termoelementul Sudura

Controlul calitatii sudurii

CNM183 – PTh+DE – MEMORIU TEHNIC Pagina 20 din 53

CNM183 – PTh+DE – MEMORIU TEHNIC Pagina 21 din 53

1.1.20. VERIFICARI CU TIMPUL MONTAJULUI

Verificarea corectei functionari a dispozitivelor de sudare;

1.1.21. PROBA DE PRESIUNE A CONDUCTELOR

1.1.22. PUNEREA IN FUNCTIUNE A RETELEI DE DISTRIBUTIE, REALIZATA DIN TEVI DE

CNM183 – PTh+DE – MEMORIU TEHNIC Pagina 23 din 53

1.1.23. POSIBILITATI DE PRELUCRATIBILITATE PRIN ASCHIERE A TUBURILOR DIN P.E.

1.1.24. ECHIPAMENT DE MASURARE A VOLUMULUI DE APA CONSUMAT (APOMETRU)

CNM183 – PTh+DE – MEMORIU TEHNIC Pagina 24 din 53