Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Introducere
Concluzii
Bibliografie
2
Introducere
Începînd cu 1992, în Republica Moldova circa 983 mii de familii au primit în proprietate 316
mii ha terenuri-loturi pe lîngă casă . Peste un milion de cetățeni au dreptul la cota de teren echivalent
din fondul de privatizare, suprafața că ruia constituie 1698 mii ha. Mai mult de 83% din spaț iul
locativ al republicii a fost privatizat, aproximativ 2200 de întreprinderi au obtinut dreptul de
proprietate asu pra clădirilor avute anterior în folosință. Peste 50 mii de persoane fizice ș i juridice au
primit titluri de autentificare a dreptului deținătorului de teren.
Odata cu adoptarea Legii cu privire la prețul normativ și modul de vînzare -cumpărare a pamî ntului,
pamîntul a fost inclus in circuitul civil. Vechiul sistem de evidență a bunurilor imobile, inclusiv
înregistrarea lor separată (pamîntul - de către autoritățile administrației publice locale, construcțiile
- BIT) în condițiile economiei de piață s-a dovedit a fi neeficient.
În urma studierii minuțioase a experienței țărilor europene î n domeniul cadastrului a fost elaborată
Legea cadastrului bunurilor imobile, care prevede un sistem de în registrare a bunurilor imobile ș i a
drepturilor asupra lor, ce corespunde cerințelor actuale.
Cadastru reprezintă sistemul unitar și obligatoriu de evidență tehnică, economic și juridică, prin
care se realizează identificarea, înregistrarea, reprezentarea pe hărți și planuri cadastrale a tuturor
terenurilor, precum și a celorlalte bunuri immobile de pe întreg teritoriu al țării, indiferent de
destinația lor și de proprietar.
Sub aspect economic, sistemul cadastrului bunurilor imobiliare este un instrument eficient de
protecţie a drepturilor cetăţenilor asupra bunurilor imobile, fapt care permite acordarea creditelor,
gajarea bunurilor şi, în general, stimularea investiţiilor în economia naţională. În ultimul timp,
bunurile imobile intervin tot mai activ ca element principal al apariţiei şi dezvoltării relaţiilor de
piaţă, iar cadastrului îi revine sarcina, unui instrument important pentru economia de piaţă deoarece
furnizează documentele care asigură caracterul legal şi siguranţa tranzacţiilor desfăşurate pe piaţa
bunurilor imobile.
Importanța cadastrului constă în faptul că acesta furnizează date reale privitoare la bunurile
imobile necesare în toate ramurile economiei naționale.
3
I. Sistemul cadastral în Republica Moldova
Evaluare – proces
– proces de determinare a valorii obiectului evaluării la o dată concretă, ținîndu -se
cont de factorii fizici, economici, sociali și de altă natură, care influențează asupra valorii.
ea masivă – process
Evaluar ea process de evaluare a unui grup de bunuri imobile cu caracteristici similar,
la o dată concretă, cu aplicarea procedurilor standard de evaluare și a analizei statistice.
imobiliare – o
impozab ilă a bunurilor imobiliare
Bază impozabilă – o parte a valorii estimate a bunurilor imobiliare luată
de către autoritățile fiscale ca bază
b ază la calcularea impozitului.
Cota maximă a impozitului – cota ad valorem în procente din baza impozabilă a bunurilor
imobiliare, care poate să difere de cota concretă a impozitului.
Cota concretă a impozitului – cota ad valorem în procente din baza impozabilă a bunurilor
imobiliare, stabilită de către autoritatea reprezentativă a administrației publice locale la adoptarea
bugetului unității administrati
administrative-teritoriale respective.
4
§1.2. Procesul de implementare a cadastrului în Republica Moldova
5
finalizarea trecerii în proprietate a terenurilor aferente caselor de locuit din localitățile rurale și
urbane în conformitate cu Art.11 din Codul Funciar.
3. Asigurarea informațională a populației, instruirea cadrel or (permanent). Informatizarea
populației urmează să se efectueze astfel
astfel încît persoanele fizice și juridice,
juridice, autoritățile administrației
publice locale să cunoască noul sistem de înregistrare, locul și rolul lor în acest sistem, drepturile și
obligațiunile ce le revin. Perfecționarea și reciclarea specialiștilor se va efectua în Centrul de
instruire creat pe lîngă Agenția
A genția Națională Cadastru, Resurse Funciare și Geodezie.
4. Crearea sistemului instituțiilor cadastrale presupune crearea lor de către Agenția Națională
Resurse Funciare și Cadastru.
5. Înregistrarea primară masivă a bunurilor immobile și a drepturilor asupra lor.Pentru
accelerarea creării cadastrului bunurilor immobile statul organizează și înfăptuiește înregistrarea
primară masivă, care presupune realizarea unui complex de lucrări organizatorice și cadastrale, în
așa fel că în anul 2010 să fie încheiată înregistrarea primară masivă pe întreg teritoriul țării.
Concomitent cu înregistrarea primară masivă se va efectua înregistrarea primară selectivă.
6. Elaborarea și implementarea mecanismului de estimare a bunurilor immobile (1998 -2010).
Cadastrul bunurilor immobile presupune și estimarea lor. Metodele aplicate pentru estimarea
bunului imobil vor fi determinate de tradiția economic națională, fiind strîns legate de sistemul
național de înregistrare a bunurilor immobile și de principiile implementării fiscal. Sistemul de
estimare va funcționa permanent, fiind flexibil la schimbările ce au loc în economia țării.
7 Crearea sistemului informațional al cadas trului juridic prevede acumularea, stocarea ,
sistematizarea și furnizarea informației cadastrale la 2 nivele.
6
de către stat a drepturilor de proprietate. Se urmărea și scopul de a promova privatizarea pămîntului
și dezvoltarea pieții imobiliare.
În total circa 4,2 mln de bunuri immobile au fost identificate și înregistrat e în cadrul
implementării Primului Proiect de Cadastru. Dezvoltarea pieții imobiliare a contribuit la creșterea
economic prin sporirea investițiilor în bunurile imobile în așa mod încît ele să fie mai eficiente din
punct de vedere
vedere economic.
Cadrul metodic și metodologic existent este determinat de un șir de acte normative, care
reprezintă implicarea statului în procesul de formare a valorii bunurilor immobile. Toate aceste acte
normative se bazează pe principiul determinării valorii bunului imobil în baza costurilor pentru
reconstrucția clădirii – în cazul construcțiilor și clădirilor, sau după cum este cazul sectoarelor de
teren- conform gradului de bonitate a terenului.
Totodată, pentru a satisface cerințele pieței în condițiile nou create, atît băncile comerciale, cît și
întreprinderile private ce activează în domeniul evaluării, au elaborate metodologii individuale de
evaluare a bunurilor immobile, care se bazează pe principiile de piață și prevăd aplicarea metodelor
de piață de estimare a valorii: metoda vînzărilor comparabile, metoda venitului și metoda costului.
Sistemul cadastral
cadastral și sistemul de înregistrare a drepturilor
drepturilor asupra bunurilor
bunurilor immobile se
bazează exclusiv
exclusiv pe
pe legislație care convențional se divizează în :
Actul legislativ supreme în reglementarea relațiilor patrimoniale este Codul Civil, care
reglementează relațiile de proprietate, conținutul și forma actelor juridice civile (contracte,
testament ,etc.) condițiile legalității și efectele nulității lor, precum și multe alte prevederi absolute
necesare în reglementarea relațiilor patrimoniale.
Legea Cadastrului Bunurilor Imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998 ,pe lîngă conținutil specific
cadastral mai conține și regulile cu privire la înregistrarea
înr egistrarea bunurilor immobile și a drepturilor asupra
lor și cele privind apărarea drepturilor de autor.
7
Legea cadastrului bunurilor immobile prevede crearea unui sistem unic de înregistrare a
bunurilor immobile (a construcțiilor și terenurilor) și drepturilor asupra acestora în Registrul
bunurilor immobile, ținut de organele cadastrale
cadastrale teritoriale.
Este necesar de a menţiona şi unele dificultăţi care pot apărea în procesul implementării
noului sistem de evaluare.
evaluare. Aplicarea metodelor de piaţă pentru
pentru estimarea valorii bunurilor imobile
în scopul impozitării prevede utilizarea informaţiei de piaţă, în special privind preţurile de vînzare,
plăţile de arendă, cheltuielile de exploatare
exploatare a bunurilor imobile etc. În prezent, pe piaţa imobiliară,
s-a stabilit o practică comună de a evita indicarea preţ urilor reale în contractele de vînzare. Astfel,
la etapa iniţială sînt posibile unele distorsiuni ale rezultatelor evaluării, care ulterior vor fi excluse,
atît datorită perfecţionării metodelor de analiză, cît şi faptului că participanţii la tranzacţiile
imobiliare vor indica în contracte informaţia corectă. Premisă pentru dezvoltarea sistemului de
evaluare masivă a bunurilor imobile este crearea cadastrului bunurilor imobile. Conform
prevederilor Legii cu privire la activitatea de evaluare, toată informaţia privind bunurile imobile
8
necesară pentru evaluarea în scopul impozitării se acumulează în baza de date a cadastrului
bunurilor imobile.
Scopul evaluării masive este determinarea valorii de piaţă sau a altei valori a unui grup de bunuri
imobile cu caracteristici similare, la o dată concretă.
Valoarea de piaţă, determinată prin metoda evaluării masive, este utilizată la calcularea bazei
impozabile a bunurilor imobile.
Rezultatele evaluării masive sînt valabile pentru perioada de timp dintre două evaluări. Finanţarea
cheltuielilor pentru evaluarea masivă şi reevaluarea bunurilor imobile se efectuează în limita
mijloacelor prevăzute în bugetul de stat.
Rezultatele evaluării masive se înscriu în Registrul bunurilor imobile, ţinut într -o formă unică pe
întreg teritoriul ţării de către oficiile cadastrale teritoriale în raza lor de activitate.
Olga Buzu, șefa secției evaluare la Agenția Cadastru și Relații Funciare, afirmă că potrivit
unor date prealabile, urmează să fie evaluate circa 3 mln de terenuri agricole. Numărul acestora se
modifică de la o zi la alta, deoarece se desfășoară procesul de consolidare. În perspectiva începerii
evaluării masive a unei noi categorii de proprietăți, colaboratorii Agenției efectuează lucrări de
pregătire, vor fi lansate și cîteva proiecte pilot. Care vor permite stabilirea normelor de timp, cît și a
altor indici pentru evaluare.
Programul de măsuri privind implimentarea noului siste de evaluare a bunurilor imobile în scopul
impozitării este elaborat în temeiul Legii nr. 989 -XV din 18 aprilie 2002 cu privire la activitatea de
evaluare(Monitorul Oficial al Republicii Moldova,2002, nr.102,art.773).
nr.102,art.773).
9
persoanelor juridice se determină prin evaluarea/reevaluare
evaluarea/reevaluareaa acestor bunuri in baza
baza documentelor
documentelor de
evidență contabilă,iar a celor aflate în proprietatea persoanelor fizice -in baza documentelor care se
păstrează in arhivele oficiilor cadastrale ori in baza examenăarii
examenăarii obiectelor pe teren.Mărimea
impozitului funciar este determinată în funcție de suparafața terenului și bonitatea lui.
1.4.Elaborarea modelului
modelului de evaluare pentru diferite tipuri de bunuri imobile
1.7.Estimarea costurilor
costurilor pentru crearea și dezvoltarea
dezvoltarea noului sistem de evaluare
1.9.Elaborarea procedurii
procedurii de transmitere a datelor organelor fiscale teritoriale
2. Implementarea
Implementarea sistemului de evaluare pe teritoriul Republicii Moldova-în baza rezultatelor
obținute în cadrul proiectului pilot,se va purcede la implementar ea
ea sistemului de evaluare masivă
10
pe întreg teritoriul Republii Moldova.Procesul
Moldova.Procesul de implimentare a sistemului de evaluare a
bunurilor imobile in scopul
scopul impozitarii pe întreg teritoriul țarii consta din urmatoarele
urmatoarele etape:
2.1.Estimarea resurselor necesare pentru evaluarea bunurilor imobile în scopul impozitării pe întreg
teritoriul Republicii Moldova.
2.4.Determinarea bunului imobil standard (etalon) pentru diferite categorii de bunuri imobile
2.11.Procedura
2.11.Procedura de apel
2.12.Elaborarea procedurii
procedurii de reevaluare a bunurilor imobile
În perioada octombrie 2007- martie 2008 Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru a întreprins
acţiunile concrete în vederea realizării Programul de măsuri privind implementarea noului sistem de
evaluare în scopul impozitării (aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.670 din 09 iunie 2003) şi
Hotărîrii Guvernului nr.70 din 28 ianuarie 2008 referitoare la îndeplinirea Programului de măsuri în
domeniul evaluării bunurilor imobile în scopul impozitării.
(Mii lei)
Problema evaluării bunurilor imobile întotdeauna s -a bucurat de atenţie din partea proprietarilor,
autorităţilor publice centrale şi locale. În ultimul timp, însă, ea a devenit predominată pe motivul că,
în conformitate cu Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, nr. 448 -XVI din
28 decembrie 2006, începând cu 1 ianuarie 2007 impozitul pe bunurile imobile cu destinaţie
locativă (apartamente şi terenuri cu/fără construcţii) se calculează reieşind din cota de 100% a
valorii de piaţă estimate. Dat fiind faptul că problema impozitării propriu -zise a proprietăţilor
imobiliare ţine de competenţa organelor fiscale, în cele ce urmează vom aborda doar chestiunile ce
ţin de evaluarea bunurilor respective.
14
despre obiectele evaluării, calcularea valorii bunurilor im obile, transmiterea rezultatelor evaluării
organelor fiscale.
La colectarea datelor despre obiectele evaluării au fost utilizate materialele arhivelor oficiilor
cadastrale teritoriale, inclusiv registrele bunurilor imobile, dosarele cadastrale şi cele de i nventariere
tehnică pentru fiecare bun imobil. Afară de aceasta, pentru studierea mai amplă a obiectelor
evaluării, specialiştii din domeniu s-au deplasat la faţa locului.
În urma analizei statistice a tranzacţiilor colectate şi cercetării pieţii imobiliar e au fost formate
zone valorice, stabilite valorile de bază şi coeficienţii valorici pe fiecare localitate inclusă în
procesul evaluării. După încheierea lucrărilor respective, proprietarii bunurilor imobile au fost
informaţi despre valoarea estimată a obiectelor ce le aparţin, pentru ca, în caz de dezacord cu datele
din notificarea primită, să poată soluţiona aceste discordanţe pe cale amiabilă. Mulţi proprietari s -au
folosit de această posibilitate şi timp de câteva luni de la data distribuirii notificări lor, în adresa
oficiilor cadastrale teritoriale, filiale a Întreprinderii de Stat „Cadastru”, au parvenit mai multe
petiţii, în mare parte acestea fiind condiţionate de insuficienţa de informaţie. Oricum, în multe
demersuri persistau întrebările de felul: în ce scopuri se face evaluarea?, cine şi cum a executat
aceste lucrări?, de ce cutare sau cutare bun a fost evaluat atât de scump?, etc. Fireşte, evaluatorii
oficiilor cadastrale teritoriale au dat explicaţii exhaustive solicitanţilor, inclusiv despre pro cedura
evaluării proprietăţilor, cadrul juridic privind estimarea lor, parametrii tehnici colectaţi ai obiectelor
evaluării, etc. Totodată, în cazul depistării erorilor în descrierea tehnică a bunului imobil, s -au
operat modificările corespunzătoare în pro gramul automatizat de calculare a valorii bunului imobil
şi, în felul acesta, ea a fost recalculată.
r ecalculată.
În conformitate cu aceeaşi lege, 448 -XVI din 28 decembrie 2006, Agenţia Relaţii Funciare şi
Cadastru va prezenta anual Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, nu mai târziu de 1 februarie,
informaţia cu privire la fiecare obiect şi subiect al impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare.
Este cazul să menţionez că pe parcursul anilor 2004 -2005 a fost executată evaluarea masivă în
scopul impozitării a apartamentelor, pentru aceasta fiind utilizată metoda analizei comparative a
vânzărilor, care se bazează pe estimarea valorii obiectului prin compararea lui cu alte obiecte
similare, comercializate sau propuse spre vânzare. Estimarea valorii a fost executată la situaţia din 1
iunie 2004. De altfel, Inspectoratului Fiscal Principal de Stat i- a fost deja transmisă, în volum
complet, informaţia despre valoarea apartamentelor din toată ţara, precum şi cea a terenurilor cu şi
fără construcţii.
Analizele făcute au arătat că, în cazul apartamentelor, cel mai des întâlnite sunt cele cu 2
camere. Cu toate că în mare parte suprafeţele lor medii nu diferă prea mult (43 -50 m2), valorile
medii estimate diferă de la o localitate la alta şi chiar de la un cartier la altul. Astfel, la Căinari
15
valoarea medie estimată a apartamentelor cu 2 camere se ridică la circa 11 mii lei, iar în municipiul
Chişinău – la 260 mii. Analiza valorilor medii estimate conturează o tendinţă firească: cu cât
bunurile imobile respective sunt situate mai aproape de Chişinău cu atât preţurile sunt mai mari.
Valori estimate înalte se atestă şi în localităţile Bălţi, Cahul, Comrat, Ialoveni, Hînceşti, unde
valoarea medie estimată a apartamentelor cu 2 camere este de circa 100 mii de lei. În localităţile
menţionate, cu excepţia oraşului Ialoveni, valorile mari la proprietăţile respective sunt determinate
de nivelul relativ înalt al dezvoltării lor economice. De altfel, în fostele centre judeţene, valoarea
medie estimată a apartamentelor cu 2 camere este de ci rca 50 mii lei, aceasta demonstrând într-un
fel uniformitatea dezvoltării economice şi infrastructurii proprietăţilor imobile respective situate în
diferite zone ale localităţii.
Pentru casele individuale tipice cu terenuri aferente este caracteristică prezenţa apeductului,
reţelei de gaze naturale, ele fiind construite din lampaci în anii 1966 -1975, acoperite cu ardezie şi
având suprafeţele cuprinse între 50 şi 120 de metri pătraţi. În municipiul Chişinău valoarea medie
estimată a obiectelor menţionate este de circa 900 mii lei, iar la Basarabeasca, să zicem – de
aproximativ 40 mii lei. Aceleaşi bunuri imobile, la Bălţi, Cahul şi Ialoveni, au fost estimate la circa
300 -500 mii lei. Potrivit statisticilor noastre, în marea lor parte, casele individuale nu d epăşesc
suprafaţa de 120 m2, iar 40 % din ele au fost construite în anii 1966 -1985. Şi o ultimă remarcă: cel
mai scump bun imobil, format din 3 construcţii principale cu teren aferent de 0,14 ha este situat în
centrul istoric al municipiului Chişinău, valoarea estimată depăşind 12 milioane de lei.
16
Amplasarea bunurilor imobile la impozitarea lor este luată in considerație prin aplicarea
diferitelor cote de impozitare: 0,1 % pentru localitățile rurale; 0,2% pentru orașe și municipii;
0,3% pentru municipiile Chișinău și Bălți. Pentru persoanele juridice cota impozitului constituie
0,1% din valoare de bilanț a bunurilor im obile din proprietatea lor.
E evident faptul
faptul că aplicarea
aplicarea unui astfel de model de determinare a sumei impozitului ce
trebuie să fie plătit duce la rezultate asemănătoar e pentru diferite regiuni ale Moldovei,în care
piața bunurilo immobile se caracterizează prin niveluri diferite ale indicatorilor de preț. Cu alte
cuvinte,am putea spu ne că proprietarii bunurilor imobile asemănătoare,care se află in diferite
regiuni ale țării în care prețuriel la astfel de bunuri diferă esențial,plătesc aproximativ aceleați
impozite.Dar indifferent de aceasta,bunurile lor rămîn să fie amplasate în diferite medii social -
culturale și ecologice.De exemplu proprietarii apartamentelor cu 3 came re amplasate in
municipiul Chișinău intr -un oraș și într -un sat,vor plăti impozitul annual în mărime de
60,40,20 lei respective pentru bunul imobil pe care- l dețin.Așadar, diferența de 20,40 lei
reflectă avantajul amplasării diferite a acestor apartamente,reflect valoarea facilităților
suplimentare pe care le oferă amplasarea acestui apartament în Chișinău față de oraș sau de sat.
17
În cazul în care bunurile imobiliare se află în proprietate comună în devălmăşie, subiect al
impunerii este considerată, în baza acordului comun, unul din proprietari (coproprietari). În acest
caz toţi proprietarii (coproprietarii) poartă o răspundere solidară pentru îndeplinirea obligaţiilor
fiscale.
În cazul contractului de leasing financiar, subiect al impunerii este considerat locatarul
bunurilor imobiliare.
Obiecte ale impunerii sînt bunurile imobiliare, inclusiv terenurile (terenuri cu destinaţie
agricolă, terenuri destinate industriei, transporturilor, telecomunicaţiilor şi terenurile cu alte
destinaţii speciale) din intravilan sau din extravilan, clădirile, construcţiile, apartamentele şi alte
încăperi izolate, inclusiv bunurile imobiliare aflate la o etapă de finisare a construcţiei de 80% şi
mai mult, rămase nefinisate timp de 5 ani după începutul lucrărilor de construcţie.
Evaluarea bunurilor imobiliare se efectuează de către organele cadastrale teritoriale în baza
unei metodologii unice pentru toate tipurile de bunuri imobiliare în modul şi în termenele stabilite
de legislaţie.
Evaluarea bunurilor imobiliare se efectuează pe calea evaluării în masă - în cazul obiectelor-tip ce
constituie bunuri imobiliare şi pe calea evaluării individuale - în cazul obiectelor specifice
(netipice).
Metoda evaluării individuale a bunurilor imobiliare poate fi aplicată şi în baza deciziei
instanţei judecătoreşti.
La evaluarea bunurilor imobiliare, în dependenţă de destinaţia acestora, se aplică următoarele
metode de determinare a valorii de piaţă:
a) metoda analizei comparative a vînzărilor;
b) metoda veniturilor;
veniturilor;
c) metoda cheltuielilor.
Reevaluarea bunurilor imobiliare se efectuează de către organele cadastrale teritoriale o dată
la 3 ani în modul stabilit de Guvern.
Finanţarea lucrărilor de evaluare a bunurilor imobiliare
imobil iare se efectuează de la bugetul de st at.
Cota maximă a impozitului constituie 0,25% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare.
Cota concretă a impozitului pe bunurile imobiliare se stabileşte anual de către autoritatea
reprezentativă a administraţiei publice locale şi nu poate fi mai joasă de 0,02% din baza impozabilă
a bunurilor imobiliare.
18
Autoritatea reprezentativă a administraţiei publice locale, inclusiv din localităţile ce fac parte
din componenţa municipiului Chişinău, cu excepţia municipiului Chişinău, stabileşte cota concretă
a impozitului în mărimea ce va asigura majorarea obligaţie i fiscale în medie cu 10% faţă de anul
precedent. În municipiul Chişinău, cu excepţia localităţilor din componenţa acestuia, cota concretă a
impozitului pe bunurile imobiliare se stabileşte în mărime de 0,02% din baza impozabilă a bunurilor
imobiliare.
În cazul în care suprafaţa totală a bunului imobiliar (locuinţă, construcţie principală -
construcţie înregistrată cu drept de proprietate a persoanei fizice, care are destinaţia de locuinţă şi
nu este antrenată în activitatea de întreprinzător) depăşeşte 1 00 m2 inclusiv, cota concretă a
impozitului pe bunurile imobiliare se majorează după cum urmează:
- de la 100
100 m la 200
200 m - de 3 ori;
ori;
Suma impozitului pe bunurile imobiliare ale persoanelor fizice care nu desfăşoară activitate de
întreprinzător, precum şi ale gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) se calculează anual pentru fiecare
obiect al impunerii, pornindu-se de la baza impozabilă a bunurilor imobiliare, calculată conform
situaţiei de la 1 ianuarie a anului fiscal respectiv, de către serviciile de colectare a impozitelor şi
taxelor locale ale primăriilor cu participarea inspectoratelor fiscale de stat teritoriale. Pentru aceste
categorii de contribuabili, în municipiile Chişinău şi Bălţi, cu excepţia oraşelor şi satelor
(comunelor) din componenţa acestora, suma anuală a impozitului pe bunurile imobiliare se
calculează de către inspectoratele fiscale de stat teritoriale.
Persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia
gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), calculează de sine stătător suma anuală a impozitului pe
bunurile imobiliare, pornindu-se de la baza impozabilă a acestora, conform situaţiei de la 1 ianuarie
a anului fiscal în curs, şi, pînă la 1 iulie a aceluiaşi an, prezintă inspectoratelor fiscale teritoriale
calculul impozitului pe bunurile imobiliare. Pentru bunurile imobiliare dobîndite după expirarea
termenului stabilit pentru prezentarea calculului impozitului pe bunurile imobiliare, calculul
respectiv se prezintă nu mai tîrziu de ultima zi de lucru a anului fiscal în curs. În acelaşi termen se
achită şi obligaţiunea fiscală calculată pentru bunurile imobiliare.
În caz de schimbare, d upă începerea anului fiscal, a subiectului impunerii, pentru noul subiect
al impunerii impozitul pe bunurile imobiliare se calculează din momentul înregistrării de stat a
drepturilor patrimoniale asupra bunurilor imobiliare sau din momentul stabilirii fapt ului exercitării
de către persoană a dreptului de posesie, de folosinţă şi de dispoziţie asupra bunurilor imobiliare.
În cazul în care subiectul impunerii primeşte bunurile imobiliare prin moştenire sau prin
donaţie, obligaţia fiscală neexecutată de către subiectul precedent al impunerii este pusă în
19
întregime pe seama noului subiect. Dacă obligaţia fiscală neexecutată depăşeşte costul bunurilor
imobiliare primite prin moştenire, noul subiect al impunerii execută obligaţia fiscală în limite ce nu
depăşesc costul acestui bun imobiliar.
Impozitul pe bunurile imobiliare se achită de către subiectul impunerii în părţi egale nu mai
tîrziu de 15 august şi 15 octombrie a anului curent.
Contribuabilii care achită suma integrală a impozitului pentru anul fiscal în curs pînă la 30
iunie a anului respectiv beneficiază de dreptul la o reducere cu 15% a sumei impozitului ce urmează
a fi achitat.
20
l) familiile persoanelor decedate în urma unor boli cauzate de participarea lor la lucrările de
lichidare a consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl şi persoanele care au fost întreţinute de
acestea;
m) instituţiile medico-sanitare publice finanţate din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă
medicală;
n) Compania Naţională de Asigurări în Medicină şi agenţiile ei teritoriale;
o) Banca Naţională a Moldovei;
p) proprietarii sau deţinătorii bunurilor rechiziţionate în interes public, pe perioada rechiziţiei,
conform legislaţiei;
r) persoanele fizice deţinătoare de case de locuit sau alte încăperi de locuit (folosite ca
locuinţă de bază) în locaţiune ce se află în proprietatea publică a statului sau în proprietatea publică
a unităţilor administrativ-teritoriale.
Categoriile de persoane indicate mai sus beneficiază de scutire la plata impozitului pe
bunurile imobiliare pentru terenurile pe care este amplasat fondul de locuinţe, pentru loturile de pe
lîngă locul de trai (inclusiv terenurile atribuite de către autorităţile administraţiei publice locale ca
loturi de pe lîngă locul de trai şi distribuite în extravilan din cauza insuficienţei de terenuri în
intravilan), precum şi pentru bunurile imobiliare (clădiri, construcţii, apartamente) de pe acestea în
limita costului imobilului-domiciliu (în lipsa acestuia - reşedinţă) de pînă la 30 mii lei, exceptînd
bunurile imobiliare cu destinaţie locativă (apartamente şi case de locuit individuale)şi terenurile
aferente acestor bunuri di n oraşe şi municipii, inclusiv din localităţile aflate în componenţa acestora,
cu excepţia satelor (comunelor) pentru care scutirea de plata impozitului pe bunurile imobiliare se
acordă în limita valorii imobilului - domiciliu (în lipsa acestuia - reşedinţă), conform anexei la
prezentul titlu.
În cazul în care dreptul la scutire de impozitul pe bunurile imobiliare apare pe parcursul
anului fiscal, recalcularea impozitului se efectuează, începînd cu luna din care persoana are dreptul
la această scutire. În municipiile Chişinău şi Bălţi, cu excepţia oraşelor şi satelor (comunelor) din
componenţa acestora, recalcularea impozitului se efectuează de către inspectoratele fiscale de stat
teritoriale.
De impozitul pe bunurile imobiliare (terenuri, loturi de pămînt) sînt scutiţi proprietarii şi
beneficiarii ale căror
căror terenuri şi loturi de pămînt:
a) sînt ocupate de rezervaţii, parcuri dendrologice şi naţionale, grădini botanice;
b) sînt destinate fondului silvic şi fondului apelor, în cazul în care nu sînt antrenate în
activitate de producţie;
c) sînt folosite de organizaţiile ştiinţifice şi instituţiile de cercetări ştiinţifice cu profil agricol
şi silvic în scopuri ştiinţifice şi instructive;
i nstructive;
21
d) sînt ocupate de plantaţii multianuale pînă la intrarea pe rod;
e) sînt ocupate de instituţiile de cultură, de artă, de cinematografie, de învăţămînt, de ocrotire
a sănătăţii; de complexele sportive şi de agrement (cu excepţia celor ocupate de instituţiile
balneare), precum şi de monumentele naturii, istoriei şi culturii, a căror finanţare se face de la
bugetul de stat
stat sau din contul mijloacelor
mijloacelor sindicatelor;
f) sînt atribuite permanent căilor ferate, drumurilor auto publice, porturilor fluviale şi pistelor
de decolare;
g) sînt atribuite zonelor frontierei de stat;
h) sînt de uz public în localităţi;
i) sînt atribuite pentru scopuri agricole, la momentul atribuirii fiind recunoscute distruse, dar
ulterior restabilite - pe o perioadă de 5 ani;
j) sînt supuse poluării chimice, radioactive şi de altă natură dacă Guvernul a stabilit restricţii
privind practicarea agriculturii pe aceste
aceste terenuri.
Autorităţile deliberative şi reprezentative ale administraţiei publice locale de nivelul întîi şi al
doilea sînt în drept să acorde persoanelor fizice şi juridice scutiri sau amînări
amî nări la plata impozitului pe
bunurile imobiliare în limita defalcărilor de la acest impozit în bugetele respective, conform
normelor procentuale aprobate de autorităţile administraţiei publice locale de nivelul al doilea pe
anul fiscal respectiv, în caz de:
a) calamitate naturală sau incendiu, în urma cărora bunurile imobiliare, semănăturile şi
plantaţiile multianuale au
au fost distruse sau
sau au fost deteriorate
deteriorate considerabil;
b) atribuire a terenurilor pentru evacuarea întreprinderilor cu impact negativ asupra mediului
înconjurător. În acest caz pot fi acordate scutiri de impozit pe durata normativă a lucrărilor de
construcţie;
c) boală îndelungată sau deces al proprietarului bunurilor im obiliare confirmate prin certificat
medical sau, respectiv, prin certificat de deces.
Decizia adoptată de autoritatea reprezentativă a administraţiei publice locale privind
acordarea de scutiri sau de amînări la plata impozitului pe bunurile imobiliare este remisă, în termen
de 10 zile, autorităţilor fiscale teritoriale.
Mărimea prejudiciilor cauzate de calamităţi naturale sau incendii se determină de către o
comisie specială. Structura şi mecanismul de funcţionare a acestor comisii se stabilesc de Guvern.
22
§3.4.Administrarea impozitului pe bunurile imobiliare
Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru prezintă, anual, Inspectoratului Fiscal Principal de Stat,
cel tîrziu pînă la 1 februarie, informaţia cu privire la fiecare obiect şi subiect al impunerii cu
impozitul pe bunurile imobiliare. Structura informaţiei şi modul de transmitere a acesteia se
stabilesc de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.
În cazul intervenirii unor modificări în informaţia ce se referă la obiectele şi/sau la subiecţii
impunerii, Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru prezintă o informaţie actualizată cel tîrziu pînă la
data de 1 iunie a anului calendaristic.
Organele cadastrale sînt în drept să solicite informaţia necesară referitoare la ob iectul
impunerii de la persoanele care înfăptuiesc înregistrarea drepturilor patrimoniale sau a tranzacţiilor
cu bunurile imobiliare (inclusiv de la birourile notariale, serviciile comunale, realteri, brokeri) şi de
la proprietarii bunurilor imobiliare.
Subiectul impunerii este obligat să prezinte organelor cadastrale informaţia necesară pentru
evaluarea bunurilor imobiliare, care se efectuează în conformitate cu legislaţia.
În cazul în care subiectul impunerii refuză să prezinte informaţia necesară pentr u evaluarea
bunurilor imobiliare, evaluarea se efectuează în baza informaţiei deţinute de către organele
cadastrale în privinţa obiectelor analoage ce constituie bunuri imobiliare.
Avizul de plată a impozitului calculat pentru bunurile imobiliare ale pers oanelor fizice care nu
desfăşoară activitate de întreprinzător, precum şi ale gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) este
expediat fiecărui subiect al impunerii de către serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale al
primăriei, iar în municipiile Chişinău şi Bălţi, de către inspectoratele fiscale de stat teritoriale, cel
tîrziu cu 60 de zile pînă la expirarea primului termen
t ermen de plată a impozitului.
Serviciul Fiscal de Stat, în baza datelor prezentate de organele cadastrale, organizează
ţinerea cadastrului fiscal şi monitoringul informaţiei privind fiecare subiect şi obiect al impunerii.
Forma şi metodele de ţinere a cadastrului fiscal, de eliberare a informaţiei pe care o conţine se
stabilesc de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.
23
Conluzii
24
Bibliografie
25