Ziua Pământului – Un jubileu confruntat cu valori umane divergente |... http://www.contributors.ro/economie/ziua-pamantului-–-un-jubileu-co...

Cauta in site
Aboneaza-te

Despre noi | Contact | Autori Urmareste- Contributors

ne pe
pe Twitter Facebook
Home
Economie
Financiar
Macro
Energie
Administratie
Armata
Asigurari Sociale
Justitie/Ordine publica
Educatie
Global / Europa
Orientul Mijlociu
Cultura
Media / Tech
Politica & Doctrine
social-democratie
liberalism
crestin-democratie/conservatorism
Societate / Life
Infrastructura

Analize
Sinteze
Reactie rapida
Interviu
Idei si solutii
Opinie
Declinul Democratiei

Home » Economie »Energie »Opinie » Citesti:

1 din 14 22.04.2020, 09:12

Ziua Pământului – Un jubileu confruntat cu valori umane divergente |... http://www.contributors.ro/economie/ziua-pamantului-–-un-jubileu-co...

Ziua Pământului – Un jubileu confruntat

cu valori umane divergente
Constantin Crânganu aprilie 22, 2020 Economie, Energie, Opinie
Deocamdata nu sunt comentarii 103 Vizualizari
Tweet
Acum o jumătate de secol, pe 22 aprilie 1970, 20 de milioane de americani –
10% din populația americană la acea vreme – au ieșit în stradă, în campusuri
universitare și sute de orașe pentru a protesta față de ignoranța ecologică de atunci și
pentru a-și exprima îngrijorarea față de starea planetei.

Primei Zile a Pământului i se atribuie lansarea mișcării ecologice moderne și este acum
recunoscută drept cel mai mare eveniment civic al planetei. Capitalizând și hrănindu-se
din patosul radicalismului și protestelor în democrațiile vestice la sfârșitul anilor 1960,
prima Zi a Pământului a fost la originea unor acțiuni de success: Legile Aerului Curat,
Apei Curate și a Speciilor Amenințate (The Clean Air, Clean Water și Endangered
Species Acts) au fost aprobate de Congresul SUA ca ecou al evenimentului din 1970.
De asemenea, în același an, președintele Richard Nixon a aprobat crearea Agenției de
Protecția Mediului (EPA). Ca și în cazul instituirii primului parc național din lume
(Yellowstone, 1 martie 1872, „For the Benefit and Enjoyment of the People”), multe
țări au urmat rapid modelul ecologic american, adoptând legi și instituții similare. Pe de
altă parte, acele succese timpurii au însemnat și debutul imixtiunilor ecologiste în
dialogurile politice naționale. Și de aici s-a ajuns ca aniversarea jubileului să se
confrunte cu sisteme umane dominate de valori divergente.

Situația enunțată mai sus nu e singulară. Am comentat recent(i) că un semi-jubileu – 25

ani de eforturi susținute politic și mediatic pentru stoparea încălzirii globale
antropogene – a reprezentat de fapt 25 ani de eșecuri consecutive. O situație fără
precedent în istoria recentă a mișcărilor încălziriste, populare și guvernamentale(ii).
Cum se prezintă, totuși, bilanțul ecologist la a 50-a aniversare? Paradoxal. Și această
stare de lucruri ar trebui să dea de gândit atât eco-activiștilor, cât și legiuitorilor care
urmăresc să obțină voturile primilor.

După cincizeci de ani de cercetări (mai mult sau mai puțin spectaculoase), trecând peste
perioada imediat următoare primei Zile a Pământului, când oamenii de știință au tras
semnale de alarmă apocaliptice despre o nouă și iminentă glaciație(iii), s-au acumulat
tot mai multe cunoștințe despre dinamica sistemului terestru, implicit a celui climatic.
Ulterior, au fost semnalate și ridicate la rang de alarmă, dar cu semn schimbat (încălzire
globală, circa 1980) o serie de pericole considerate iminente pentru viitorul climei
terestre. Previzibil, mass media și eco-activiștii și-au schimbat tonul, încercând din nou
să atragă atenția politicienilor și guvernanților cu noi scenarii ale Armaghedonului
climatic (topirea catastrofală a ghețarilor urmată de creșterea nivelului oceanic,
creșterea înfricoșătoare a temperaturilor cu indicația de a cumpăra rapid terenuri

2 din 14 22.04.2020, 09:12

Ziua Pământului – Un jubileu confruntat cu valori umane divergente |... http://www.contributors.ro/economie/ziua-pamantului-–-un-jubileu-co...

locuibile în zonele arctice/antarctice, foamete, deșertificare, incendii sălbatice etc.).

În ciuda acumulării unor cantități tot mai mari de informații și cunoștințe climatice, a
devenit tot mai clar în ultimii 25 de ani cât de dificilă este utilizarea acestor noutăți
științifice pentru a orchestra și produce schimbări semnificative despre schimbările
climatice (pun intended!) în mentalitatea publicului și voința politicienilor. Iar aici se
găsește, cel mai probabil, rădăcina paradoxului menționat mai sus.

Într-o analiză recentă(iv), profesorul Mike Hulme (Cambridge University) identifică trei
cauze majore ale golului dintre cunoștințe și acțiuni, gol pe care-l califică drept sursa
sistemică a dezacordului dintre cele două entități.

1. Cunoștințele științifice singure nu sunt niciodată suficiente pentru a pune în

mișcare politici ecologice

Mișcările climatice protestare din ultima vreme au arborat un slogan „tare”: „Ascultați
ce spun oamenii de știință! (evident, doar pe cei 97% care cred că actuala încălzire
globală este produsă numai de oameni). De exemplu, ori de câte ori a fost întrebată „pe
ce se bazează”, tânăra activistă suedeză, Greta Thunberg, a oferit acest răspuns-șablon.
Alții, activiști și politicieni deopotrivă, se baricadează în spatele aceluiași argument,
puțin modificat ca formă: Știința a vorbit! Datele obiective sunt pe masă! Restul celor
3% din oamenii de știință, care sunt sceptici, nu contează, ei sunt oricum niște denieri,
negaționiști, contrarieni, „petroliști” ș.a.m.d.

Argumentul „știința are prioritate” stă la baza mult mediatizatului consens al celor 97%
experți, iar pentru că magia numerelor mari este dominant/tiranică, devine contra-
productiv să se explice credincioșilor că în știință nu are sens să vorbim despre consens:

Credința că „50 milioane de francezi nu pot greși” este adânc înrădăcinată

în psyche și acționează ca un principiu de conduită socială pentru că
numerele mari (de ex., 97%) produc o fascinație magică refuzată numerelor
mici (de ex., 3%). Dacă suficient de mulți oameni fac sau spun ceva
anume, înseamnă că există ceva semnificativ în acțiunile lor. Majoritatea
nu poate greși! Consensul are întotdeauna dreptate! (v)

Inocularea constantă a acestui argument în mințile celor care încă nu cred în încălzirea
globală antropogenă a devenit o strategie recomandată de psihologii cognitivi sub
numele de „teoria inoculării” (pun intended!). Conform acestei teorii(vi), necredincioșii
trebuie neutralizați și imunizați preventiv contra informațiilor care contrazic pe cei 97%
experți.

Numai că datele și cunoștințele științifice singure nu sunt suficiente pentru o „vaccinare

100%” a tuturor necredincioșilor. Douăzeci și cinci de ani de eforturi continui, intens
susținute politic și mediatic, soldate cu tot atâtea Conferințe anuale ale Părților (COP1-
COP25), au eșuat lamentabil. Pentru că, de cele mai multe ori, simple cifre produse de
modelele climatice – 1,5°C, 2°C, concentrații de CO2 de 350 ppm, balanță zero-net de

3 din 14 22.04.2020, 09:12

Ziua Pământului – Un jubileu confruntat cu valori umane divergente |... http://www.contributors.ro/economie/ziua-pamantului-–-un-jubileu-co...

carbon – nu sunt suficient de convingătoare, suficient de „imunizatoare”, chiar și prin

inoculare permanentă. Pe lângă aceste simple cifre, mai există orizonturi morale de
așteptare, de speranțe, de dorințe, care minează edificiul ecologist actual, complicând
extrem implementarea politicilor reparatorii dorite de ec0-activiști și unele organizații
politico-sociale.

În plus, merită să readucem în discuție conceptul de știință post-normală, pe care l-am

prezent succint în articolul meu anterior. O știință post-normală înglobează vechea
știință „normală” (kuhniană sau „aplicată”), adăugându-i noi strate, care vor mări
calitatea cercetărilor prin diminuarea incertitudinilor metodologice și epistemologice.
Silvio Funtowicz și Jerry Ravetz au dezvoltat în 1993 conceptul de „știință post-
normală” pentru a ajuta la înțelegerea rolului cunoștințelor și expertizei când faptele
sunt incerte, valorile în litigiu, mizele devin importante și deciziile sunt urgente. În
astfel de condiții, care sunt comune pentru multe dintre problemele sociale din zilele
noastre, cei doi autori descriu modul în care distincția tradițională dintre faptele
științifice, obiective („tari”) și cele subiective, bazate pe judecăți de valoare („moi”),
este acum inversată. Adică, faptele devin „moi”, iar valorile „tari”.(vii)

Dacă considerăm consensul celor 97% experți ca fiind un mesaj esențial de transmis
populației, atunci probabilitatea unui eșec comunicațional este mare, pentru că riscul
asumat este construit socialmente și bazat pe judecăți de valoare.

Astăzi, semnificațiile umane și țelurile etice atașate explorării unor modificări ale
climei sunt practic îngropate sub avalanșele modelelor apocaliptice și a tehnologiilor cu
prețuri exorbitante propuse pentru ameliorare și adaptare climatică. În asemenea
condiții, așteptările noastre, plecând de la idealurile iluministe ale raționalității aplicate,
sunt ele însele iraționale. Solicităm științei să facă imposibilul: să ajungă la înțelegeri
coerente științifice și unificatoare din punct de vedere politic ale problemelor care sunt
inerent deschise, nedeterminate și contestate.(viii)

2. Schimbările climatice sunt compatibile cu diverse narațiuni. Pe care s-o alegem?

Într-un articol mai vechi(ix), am introdus ideea riscului obiectiv ca pe un parametru util
pentru a reflecta asupra modului de percepție a schimbărilor climatice.

Riscurile trebuie considerate nu ca o simplă ecuație, ci într-un context cultural și

psihologic lărgit, ce influențează modul în care indivizii percep riscuri particulare.
Estimarea riscului sau cuantificarea riscului reprezintă evenimente personale
(individuale), practic unice. Percepția diferențiată a riscurilor este ceea ce conduce la
dezacorduri în cazul schimbărilor climatice și a consecințelor lor.

Putem să cunoaștem riscurile cu care ne confruntăm, acum sau în viitor?

Pericolele cresc într-adevăr sau nouă ne este acum mai frică decât de obicei?

Cum decid oamenii ce riscuri să-și asume (și să le minimalizeze) și pe care să le

ignore?

4 din 14 22.04.2020, 09:12

Ziua Pământului – Un jubileu confruntat cu valori umane divergente |... http://www.contributors.ro/economie/ziua-pamantului-–-un-jubileu-co...

Răspunsurile la întrebările de mai sus produc o clasificare a riscului în patru narațiuni

sau „moduri de viață” în care indivizi, grupuri sociale sau societăți întregi pot fi plasate:
fataliști, ierarhiști, individualiști și individualiști. Descripții detaliate ale celor patru
„triburi” pot fi găsite în articolul meu.

Mai târziu, am integrat schimbările climatice într-o altă posibilă paradigmă, cea
a mitologiei climatice(x). Această abordare a plecat de la caracterul vicios
(wicked) al problematicii schimbărilor climatice, care afectează sisteme
deschise, complexe și imperfect înțelese și care, de aceea, sunt dincolo de
simpla cunoaștere tehnologică și formele tradiționale de guvernanță. Astfel de
probleme nu acceptă nici soluții elegante, nici stângace (clumsy).

Ce ne mai rămâne de făcut în aceste condiții?

Este nevoie să abordăm schimbările climatice ca pe o idee imaginativă, o idee

pe care să o dezvoltăm și s-o folosim ca să ne îndeplinească diferite sarcini. Și
pentru că ideea schimbărilor climatice este așa de plastică, o vom putea
distribui în multe roluri pentru proiectele noastre și va putea servi multe din
nevoile noastre psihologice, etice și spirituale. Am introdus și descris patru
narațiuni mitologice – modalități de ordonare a realității – care, împreună,
formează o oglindă unde ne putem vedea pe noi înșine și, simultan, societățile
noastre colective. Cele patru mituri – edenic, apocaliptic, babelian și
themistian – nu trebuie judecate a fi corecte sau greșite. Ele trebuie recunoscute
ca istorisiri despre schimbările climatice ori ca reprezentări relativ fidele ale
adevărurilor importante despre condiția umană.

Inventarul istoriilor climatice, demne de considerație, nu se oprește la cele menționate

mai sus. Să mai adăugăm câteva:

Ecomodernismul pretinde că oamenii pot proteja natura utilizând tehnologii pentru a

decupla impacturile antropogene de lumea naturală. Adică, să fim și cu slănina-n pod și
cu botul uns. Ideile directoare se regăsesc într-o declarație de credință din 2015 – An
Ecomodernist Manifesto – în care autorii sugerează că oamenii pot utiliza toate
capacitățile lor sociale, economice și tehnologice, mereu crescătoare, pentru a face
viața oamenilor mai bună, a stabiliza clima și proteja lumea naturală.

Civilizația ecologică este o altă ideologie sau discurs motivațional, cu versiuni radical
diferite, tehno și romantice, despre obiectivul final al reformei sociale și de mediu în
cadrul unei societăți date. O astfel de civilizație implică o sinteză a numeroase reforme
(economice, educaționale, politice, agricole, sociale), bazate pe principii ecologice și
sustenabilitate, ca răspuns la perturbările climatice globale și nedreptățile sociale.

Versiunea tehno a acestui tip de civilizație a fost inclusă din 2012 în statutul Partidului
Comunist Chinez. Dar asta este foarte diferită de versiunea romantică, precum cea
adoptată de mișcări ecologiste și culturale moderne, gen The Dark Mountain Project din
2009 – un grup de scriitori, artiști și gânditori care au încetat să mai creadă poveștile
pe care civilizația noastră și le spune singură.., și care vor să ofere o provocare a

5 din 14 22.04.2020, 09:12

Ziua Pământului – Un jubileu confruntat cu valori umane divergente |... http://www.contributors.ro/economie/ziua-pamantului-–-un-jubileu-co...

fundațiilor civilizației curente. Adică, o reîntoarce în trecut, ignorând/răsturnând

realizările civilizației vestice.

Critica eco-socialistă a capitalismului este o altă modalitate narativă de a acționa ca

răspuns la provocările schimbărilor climatice. Avându-și punctul de plecare în cartea lui
Naomi Klein din 2014 – This Changes Everything – Climate versus Capitalism, se pot
recunoaște cel puțin doi „urmași”: mișcarea Extinction Rebellion (XR) și unele versiuni
ale lui New Green Deal. XR este de departe mai extremistă, considerând că singurul
răspuns adecvat la provocările schimbărilor climatice este răsturnarea ordinii sociale
curente și a sistemului capitalist. Un amestec de anarhism, eco-socialism și ecologism
radical anti-capitalist, XR propune „modelul rezistenței civile”: proteste de masă
masive, ocuparea unor spații și clădiri publice, încălcarea legii, conducând în cele din
urmă la distrugerea democrației și ordinii statale capitaliste.

Lista (incompletă) a narațiunilor climatice oferă de multe ori motivații divergente

pentru acțiuni politice dedicate combaterii schimbărilor climatice. Unii vor, de exemplu,
o „creștere verde” prin intermediul unui capitalism reformat. Dar ideea aceasta
contravine ambiției eco-socialiste, care urmărește eliminarea mantrei creșterii
economice pe care se bazează capitalismul. Eco-moderniștii vor mai multă modernitate,
în timp ce The Dark Mountain Project dorește mai puțină. Și așa mai departe. De aceea,
apare o întrebare legitimă:

3. Există o soluție fezabilă pentru schimbările climatice?

Un prim răspuns l-am dat în 2016, în articolul Schimbările climatice – O problemă

vicioasă, cu patru E-uri. Între Aristotel și Ayn Rand.

Spre deosebire de problemele tehnico-științifice pure, care pot fi definite precis și pot
avea o soluție, problemele societale, precum cele legate de schimbările climatice, apar
într-un cadru social complex, plin de incertitudini, cu o diversitate de opinii, tradiții,
interese și valori. Într-un astfel de cadru, rareori vom găsi un consens asupra problemei
însăși, cu atât mai puțin asupra soluției posibile.

O problemă vicioasă este comună multor părți interesate (simpli cetățeni, comunități,
organizații, popoare etc.); de aceea, orice încercare de găsi o soluție va avea consecințe
multiple, unele nebănuite chiar, care se vor reflecta asupra părților participante. Rittel și
Webber (1973) ne asigură că o soluție a unei probleme vicioase nu poate fi bună
(corectă) sau rea (greșită). Iar statutul soluției nu poate fi judecat pe baza unor standarde
obiective sau absolute, ci pe baza credințelor, intereselor și valorilor (subiective)
adoptate de cei implicați în problemă. Cu alte cuvinte, „nu are sens să vorbim despre
‘soluții optime’ ale acestor probleme [vicioase]…Mai rău chiar, nu există soluții în
sensul unor răspunsuri definitive”.(xii)

Schimbările climatice au astăzi un potențial mai mare ca idee mobilizatoare decât

ca fenomen fizic. Iar ideile pot fi folosite, dar nu pot fi rezolvate. De aceea, schimbările
climatice nu mai pot fi abordate doar ca o problemă ecologică în așteptarea unor soluții

6 din 14 22.04.2020, 09:12

Ziua Pământului – Un jubileu confruntat cu valori umane divergente |... http://www.contributors.ro/economie/ziua-pamantului-–-un-jubileu-co...

tehnice. Schimbările climatice nu sunt ca plumbul din benzină sau azbestul din
construcții – substanțe fizice indezirabile, care pot fi eliminate sau interzise. Nici nu
sunt o simplă problemă societală în căutarea unei soluții politice. În mod inevitabil,
raporturile vreme-climă s-au metamorfozat, adăugându-și patru dimensiuni mitologice
esențiale: edenică, babeliană, apocaliptică și themistiană.

Rezultă că, de fapt, clima este un concept subiectiv, iar încercarea de a-l legitima prin
„injecții” obiective sau „inoculări” subiective – temperaturi medii globale, concentrații
ale gazelor cu efect de seră, variații ale nivelului mediu sau ale cantității de căldură din
oceane, opiniile celor 97% experți etc., nu face decât să reliefeze și mai mult contrastele
deja existente pe diferite paliere societale, politice, istorice sau personale cu privire la
ideea de climă și raporturile sale cu vremea.

Concluzii

În 1976, formația Eagles a lansat mega-hitul Hotel California. De la prima audiție (la
Europa Liberă), am fost surprins de ultimele patru versuri, al căror înțeles scapă unei
audiții triviale:

“Relax,” said the night man

“We are programmed to receive

You can check-out any time you like

But you can never leave!”

Cum adică?! Am achitat nota de plată (checked-out) și nu voi putea niciodată să

părăsesc hotelul?! Ce fel de hotel este acela?! Nu cumva check-out = moarte?! Și atunci
hotelul este locul eternei reîntoarceri, de unde niciodată nu poți pleca definitiv?!…

Știu, știu, de-a lungul timpul s-au propus diverse interpretări celor patru versuri
(comerțul cu droguri, satanismul, iadul, consumarismul american ș.a.)

Fie-mi permis să avansez și o posibilă interpretare.

Hotel California este o metaforă pentru climatul veșnic schimbător al planetei noastre
și, folosind un slogan la modă, We’re All in This Together. Putem ignora temporar o
astfel de realitate, dar nu vom scăpa niciodată de dominația sa irepresibilă pentru că
avem o singură planetă. Și pentru că problema schimbărilor climatice nu are nicio
soluție fezabilă, încercarea noastră de check-out nu are nicio destinație.

Departe de a fi o simplă problemă de știință sau de economie, schimbările climatice

trebuie abordate și pot fi înțelese numai prin recunoașterea complexității dimensiunilor
etice, mitologice, culturale, religioase ș.a. După 50 de ani de la prima Zi a Pământului
și 25 ani de conferințe climatice, omenirea a ajuns într-o intersecție nefericită, unde
știința, economia, politica și comportamentul uman se confruntă cu complexități și

7 din 14 22.04.2020, 09:12

Ziua Pământului – Un jubileu confruntat cu valori umane divergente |... http://www.contributors.ro/economie/ziua-pamantului-–-un-jubileu-co...

incertitudini irezolvabile.

Pe 22 aprilie 2020, Ziua Pământului va consemna un prim jubileu marcat de divergențe

ale scopurilor, identităților, obligațiilor și responsabilităților.

Și totuși, Happy Earth Day!

NOTE______________________

1 Crânganu, C., 2020, Dilema prizonierului și încălzirea globală sau despre ceasuri și nori

2 Cu toate acestea, pe site-ul oficial Earth Day 2020 este consemnat ca o realizare faptul că pe 22 aprilie 2016, ONU a legiferat Acordul
Climatic de la Paris (2015).

3 Crânganu, C., 2018, Sindromul Chicken Little

4 Hulme, M., 2020, One Earth, Many Futures, No Destination, One Earth 2, April 24.

5 Crânganu, C., 2020, Gândire de grup sau grupuri de gânditori? Despre principiul „50 milioane de francezi nu pot greși”

6 Cook, J. et al., 2017, Neutralizing misinformation through inoculation: Exposing misleading argumentation techniques reduces their
influence, PLOS, https://doi.org/10.1371/journal.pone.0175799

7 Funtowicz, S., and J. Ravetz, 1993, Science for the post-normal age, Futures, vol. 25, no. 7, pp. 739–755.

8 Sarewitz, D., 2017, Stop treating science denial like a disease, The Guardian, August 21, 2017.

9 Crânganu, C., 2015, Schimbările climatice și percepțiile lor culturale: Sunteți egalitarist, fatalist, ierarhist sau individualist?

10 Crânganu, C., 2016, Patru mituri esențiale ale schimbărilor climatice: edenic, apocaliptic, babelian și themistian

11 Crânganu, C., 2019, Zgomot și furie: Socialiștii democrați americani și Green New Deal

12 Rittel, H. W. J. și Webber, M. M., 1973, Dilemmas in a General Theory of Planning, Policy Sciences, vol. 4, pp. 155–169.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie
articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Share|

Connect with your Facebook Account

Comenteaza:
Name

Email

Website

8 din 14 22.04.2020, 09:12

Ziua Pământului – Un jubileu confruntat cu valori umane divergente |... http://www.contributors.ro/economie/ziua-pamantului-–-un-jubileu-co...

Autor

Constantin Crânganu

Constantin Crânganu este profesor de geofizică și geologia petrolului la Graduate

Center și Brooklyn College, The City University of New York. Domenii conexe de
expertiză: int... Citeste mai departe

Colectia Contributors.ro

9 din 14 22.04.2020, 09:12

Ziua Pământului – Un jubileu confruntat cu valori umane divergente |... http://www.contributors.ro/economie/ziua-pamantului-–-un-jubileu-co...

Cumpara editia cartonata cu autograful autorului

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Dragă cititorule,
această platformă nu are reclame si nici advertoriale. Avem nevoie de ajutorul tau
pentru a duce mai departe acest proiect. Il poți susține prin donații. Îți mulțumim!

Carte recomandata

10 din 14 22.04.2020, 09:12

Ziua Pământului – Un jubileu confruntat cu valori umane divergente |... http://www.contributors.ro/economie/ziua-pamantului-–-un-jubileu-co...

Esential HotNews

22.04.2020

Carti recomandate de Contributors.ro

DEMOCRAȚIA SUB ASEDIU ROMÂNIA ÎN CONTEXT

REGIONAL

Carte recomandată de contributors.ro

Top articole
Isus n-a cerut nimănui să moară pentru el - 14,649 Vizualizari
Criza petrolului. Acordul ruso-saudit nu a reușit să opresca incredibila coborâre a
prețului petrolu... - 7,442 Vizualizari
Înviere cu Fra Angelico - 6,655 Vizualizari
Profesorul Ioan Stanomir: Sunt pesimist, nu cred că statul se va reforma dupa ce
trece pandemia. Doa... - 4,619 Vizualizari
Prețul istoric negativ al petrolului : implicații pentru România - 3,884 Vizualizari

Cauta articole

11 din 14 22.04.2020, 09:12

Ziua Pământului – Un jubileu confruntat cu valori umane divergente |... http://www.contributors.ro/economie/ziua-pamantului-–-un-jubileu-co...

aprilie 2020
Lu Ma Mi Jo Vi Sâ Du
1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30
« Mar

contributors.ro
Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata
dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza
ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia

Contributors.ro

12 din 14 22.04.2020, 09:12

Ziua Pământului – Un jubileu confruntat cu valori umane divergente |... http://www.contributors.ro/economie/ziua-pamantului-–-un-jubileu-co...

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una
deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor.
Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de
mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege
întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei
stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate individual, lucrurile acestea pot părea
mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o
umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)

Comrade Putin’s Fascist Temptation

Pagini
Autori
Cel de-al treilea volum din colectia Contributors.ro – Criza Uniunii Europene si
ordinea globala in era Trump
Contact
Despre

13 din 14 22.04.2020, 09:12

Ziua Pământului – Un jubileu confruntat cu valori umane divergente |... http://www.contributors.ro/economie/ziua-pamantului-–-un-jubileu-co...

Precizari
Sprijiniti proiectul Contributors.ro

Calm, Putere,
Relaxare.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati
calmul in conditii de stress.

Home |
Economie |
Administratie |
Global / Europa |
Cultura |
Media / Tech |
Politica & Doctrine |
Societate / Life |
Infrastructura

Carti online | Analize |

Sinteze |
Reactie rapida |
Interviu |
Idei si solutii |
Opinie |
Declinul Democratiei

Aboneaza-te la RSS
Contact
Despre noi

14 din 14 22.04.2020, 09:12