4 TRANSFERUL DE DEBIT

Transferul de debit (engl. debit transfer) este ca, si cel de credit, tot o plata
amanata si un transfer de creanta asupra bancii, cu deosebirea ca, de data aceasta,
creditorul este acela care initiaza plata si numai depinde de vointa
debitorului. Aceasta caracteristica face transferul de debit mai atractiv decat cel de
credit si ca urmare este in continuu castig de piata, mai ales anumite variante ale
acestuia care
se preteaza la servicii cu repetabilitate.Transferul de debit imbraca forma debitului
direct, platilor programate, cecului si biletului la ordin.
4.1 DEBITUL DIRECT
Debitul direct (engl. direct debit) este tipul de transfer de debit prin
care bancile sunt autorizate de clientii platitori sa efectueze automat
decontarea serviciilor din conturile lor la simpla cerere a furnizorilor si de
transfer a sumelor
la bancile acestora. Pentru efectuarea acestor plati este necesar sa se asigure
un cadru juridic intre participantii la tranzactii si intre acestia si bancile lor
privind derularea operatiunilor, astfel: intre furnizor si debitor se incheie o
cn!entie
privind dreptul furnizorului de a initia plata fara acordul prealabil al debitorului;
intre banca platitoare si debitor se incheie o cn!entie de "andat privind
acceptul debitorului pentru plata din cont fara ordinul epres al acestuia; si intre
banca colectoare si furnizor se incheie un an#a$a"ent %ri!ind debitarea directa.
!n acest fel, banca platitoare devine mandatarul debitorului de a eecuta
instructiunile de plata primite de la furnizor in favoarea acestuia. "andatul devine
un act juridic intrucat se transfera anumite drepturi de dispozitie altei persoane
decat proprietarul fondurilor si care are carcter permanent pana la revocarea
acestuia de catre debitor. #n asemenea procedeu se foloseste in special pentru plata
serviciilor cu carcter de repetabilitate ca: energia electrica, telefon, gaze, apa etc.
Avantajele pentru ambii parteneri sunt substantiale, in sensul ca furnizorii isi
pot incasa creantele la termen, ceea ce este un deziderat al acestora, iar beneficiarii
dispun de o modalitate destul de comoda de descarcare de obligatie pentru
serviciile prestate. $ezavantajul il constituie posibilitatea aparitiei unor debite
nereale care se deconteaza automat inainte de clarificarea acestora. !n practica s%a
adoptat procedeul ca decontarea sa aiba loc la un anumit interval de la facturare,
perioada in care eventualele neconcordante sa se clarifice.
$in punct de vedere operational, relatiile de decontre se stabilesc intre banca
colectoare (banca furnizorului) si bancile platitoare unde debitorii au
conturile. &anca colectare transmite fisierele electronice cu debitorii, conturile si
sumele de
plata fiecarei banci platitoare si primeste de la acestea fondurile, prin intermediul
casei de compensare, pe care le inregistreaza in contul furnizorului. !n 'omania,
decontarea are o anumita particularitate in sensul ca ambii parteneri trebuie sa aiba
conturile deschise la aceiasi banca. (chema unei astfel de decontari se prezinta mai
jos.
(chema ).* $ebitul direct
+mitent
(platitor)
(*) ,onventie debit direct
()) -actura
&eneficiar
(furnizor)
(.) "andat (/) -isier plati (0) Angajament
debitare directa debitare ditrecta
&anca
$ebitare ,reditare
(1) $ebitare cont (2) ,reditare cont
platitor beneficiar
!n vederea decontarii, partenerii incheie mai intai o conventie de plata prin
debit direct (*), apoi debitorul incheie cu banca un mandat de debitare directa (.),
iar furnizorul incheie tot cu banca un angajament de debitare directa (0). -urnizorul
emite factura catre client ()) si ulterior transmite documentatia de incasare la
banca, respectiv fisierul electronic de plati cu denumirea clientilor, conturile
acestora si sumele datorate (/). &anca emite o nota contabila de debitare a
conturilor curente ale platitorilor si creditare a contului curent al furnizorului
pe baza careia se fac operatiunile in conturi (1%2) si astfel platile se
finalizeaza. !n cazul in care partenerii au conturi la banci diferite (situatia din alte
tari) decontarea
se face prin ordin de plata (mesaj electronic) emis de bancile platitoare.
!ndiferent daca partenerii au conturile la aceiasi banca sau la banci diferite,
operatiunea de plata nu se poate efectua la banca debitorului decat numai
dupa autentificarea partii care a solicitat plata (verificarea semnaturii
electronice) si autri&area platii (verificarea disponibilului
din cont si eventual a altor instructiuni).
$aca debitorul nu are disponil in contul curent, plata se refuza de banca si se
informeaza furnizorul. ,lientii care au dificultati repetate in asigurarea fondurilor
se eclud din acest procedeu intrucat produc intarzieri la plata.
4.' (LATILE (R)*RA+ATE
(lata %r#ra"ata (engl.standing order) este o varianta a viramentului de
debit in care banca platitorului accepta sa plateasca, la anumite date (decadal,
chenzinal etc) o suma fia in favoarea unui furnizor, potrivit contractului incheiat
de parteneri, fara a mai fi necesare instructiuni de plata eprese. !n acest sens intre
banca si debitor se incheie un contract de mandat in vederea eecutarii unor
instructiuni date in prealabil de debitor. Pria mandat, banca este autorizata sa
constituie disponibilitatile necesare de fonduri sau sa asigure creditele care se
impun pentru satisfacerea volumului de plati, ceea ce echivaleaza cu un
management de trezorerie (cash management). $eosebirea fata de debitul direct o
constituie faptul ca plata este initiata de debitor fara interventia furnizorului,
urmand ca la finele lunii sa se faca regularizarea intre cei doi parteneri. #n astfel
de procedeu se practica, de regula, in cazurile in care sunt livrari zilnice de materii
prime si intr%un volum relativ constant, platile avand un carcter de repetabilitate.
4., CECUL BANCAR
3ecesitatea ca transferurile de fonduri intre cei care produc bunuri si
presteaza servicii si cei care le consuma sa se efectueze cat mai operativ a
determinat diversificarea instrumentelor de plata. Astfel a aparut cecul, care a
inlocuit in buna parte decontarea prin numerar si a devenit unul din instrumentele
de plata larg acceptat, atat pe pietele locale, cat si in decontarile
internationale. Potrivit statisticilor internationale, cecul detinea la finele anului
.44. in cadrul tarilor din 5*4 o pondere in valoarea decontarilor fara
numerar de **,67 in ,anada si sub 4,*7 in +lvetia si 8landa, iar in tarile din
+uropa ,entrala si de +st
de /,97 in 'omania si sub 4,*7 in (lovacia si :etonia.
$atorita importantei dobandita in relatiile internationale, ,omitetul
+conomic de pe langa :iga 3atiunilor de la 5eneva a elaborat in anul *9.6 un set
de norme privind utilizarea cecului care a constituit cadrul general juridic si tehnic
in decontarile internationale. !n tara noastra, cecul a fost reglementat prin :egea nr.
/9;*90) asupra cecului, lege care a fost valabila pana in *99) cand a fost
modificata prin :egea nr. 60;*99).
4.,.1 CARACTERISTICILE CECULUI
3ormele bancare interne definesc cecul ca un instrument de plata care
se utilizeaza de titularii de conturi cu disponibil corespunzator in aceste
conturi. $isponibilul in cont se poate crea printr%un depozit bancar la
vedere, prin operatiuni de incasari sau prin acordarea unui credit bancar. !ntr%o
formulare mai concreta, cecul este un instrument de plata, scris si subscris, prin
care titularul da o instructiune bancii sale de a pune la dispozitie o anumita suma
de bani unei alte entitati;persoane nominalizate sau pentru retragere de
numerar de catre titular.
,ecul nu este moneda, el este un instrument de plata purtator al unei creante care
da accesul la moneda in momentul prezentarii la plata. ,a urmare, cecul este un
instrument de plata la vedere, orice mentiune contrara fiind nula.
8peratiunile cu cecuri implica cel putin trei parti: tragator, tras si beneficiar.
Tra#atrul este partea care emite (scrie) cecul pe baza disponibilului aflat in cont
si care da o dispozitie de plata, neconditionata, bancii la care are deschis contul.
Trasul este intotdeauna o banca la care tragatorul are deschis contul si care
efectueaza plata pe baza cecului primit, numai daca tragatorul are suficient
disponibil in cont, catre o terta parte sau chiar catre tragator daca acesta solicita sa i
se elibereze numerar. &anca pune la dispozitia tragatorului carnete de cecuri care
contine file necompletate, denumite si blanchete (germ. blan<ett), pe care acesta
le foloseste in limita disponibilului din cont. Beneficiarul este partea care primeste
suma transmisa de tragator iar in situatia in care tragatorul a dispus sa i se elibereze
numerar, acesta apare si in postura de beneficiar. ,ele trei parti efectueaza
operatiuni legate de cec in nume propriu, respectiv fiecare poarta raspunderea
pentru participarea la acest circuit: tragatorul este responsabil pentru
asigurarea disponibilului, respectiv acesta sa fie lichid (depozit), cert (utilizabil
imediat) si
eigibil (adica sa nu eiste nici un impediment de ordin juridic sau material care sa
impiedice efectuarea platii); emiterea unui cec fara ca tragatorul sa dispuna
de fondurile necesare atrage sanctiuni civile si penale; trasul (banca) raspunde
pentru
efectuarea platii la prezentarea cecului si de intarzierile care eventual pot avea loc;
beneficiarul raspunde pentru neprezentarea la banca in termenul de valabilitate al
cecului in vederea primirii sumei in numerar.
+entiunile bli#atrii ale cecului. ,ecul este un inscris formal care pentru
a fi valabil trebuie sa satisfaca anumite cerinte eprimate in formule consacrate de
redactare a tetului care eprima clau&e cu !alare $uridica. Pentru a fi valid, din
punct de vedere juridic, un cec trebuie sa cuprinda urmatoarele mentiuni
obligatorii:
% denu"irea de cec trebuie sa figureze pe inscris, utilizandu%se formula
consacrata =platiti in schimbul acestui cec, deci formula este
imperativa; denumirea de cec figureaza, de regula, in partea de sus a
formularului si nu se admite pe diagonala, pe margine sau in partea de
jos; in orice situatie, aceasta trebuie sa fie deasupra semnaturii tragatorului ca
o confirmare a dispozitiei date bancii; lipsa denumirii de cec atrage nulitatea
instrumentului.
- rdinul necnditinat de %lata a unei sume de bani inscrisa pe cec (in
cifre si litere) si cu mentiunea monedei; de regula, moneda este cea valabila la
locul platii, respectiv pentru platile efectuate in tara noastra moneda va fi leul, iar
pentru cele din strainatate moneda tarii respective; orice conditii, limitari sau
contraprestatii mentionate pe cec duc la nulitatea acestuia.
- nu"ele trasului este numele bancii platitoare care, de regula, este
imprimat pe inscris;
- lcul de %lata. respectiv localitatea si adresa bancii unde urmeaza a se face
plata pentru ca beneficiarul sa stie unde sa se prezinte pentru ridicarea sumei sau ca
banca beneficiarului sa solicite plata; tragatorul poate mentiona ca loc al platii si o
alta unitate bancara decat aceea a trasului, inscriind pe cec denumirea si
adresa acesteia;
- data si lcul e"iterii. respectiv ziua, luna si anul pentru a se putea
cunoaste termenul pana la care posesorul trebuie sa prezinte la plata cecul, termen
dupa epirarea caruia posesorul decade din drepturile sale de regres; data
mai
permite constatarea capacitatii legale de plata a tragatorului in momentul aplicarii
semnaturii pe cec; locul emiterii trebuie mentionat langa data, iar in cazul in care
nu este precizat se considera localitatea tragatorului;
- se"natura tra#atrului este eplicita (nume si prenume) si olografa
(scrisa de mana); pentru persoanele juridice se solicita si stampila unitaii; aplicarea
numai a stampilei sau parafei fara semnatura autografa anuleaza cecul; pentru
a putea trage cecuri, orice tragator trebuie sa depuna la banca unde are
contul specimenul de semnatura. !n figura ).* se prezinta formularul standard al
cecului folosit in tara noastra.
-ig. ).* ,ecul standard
Pe verso, cecul are cateva spatii pentru operatiunile de girare, adica de
transmitere a cecului catre alta entitate cu toate drepturile ce decurg din acesta.
4.,.' TI(URI DE CECURI
!n circuitul bancar se folosesc mai multe feluri de cecuri diferentiate prin
anumite particularitati dar care pastreaza principiile cecului standard. Aceste cecuri
se pot clasifica dupa doua criterii: al beneficiarului si al modalitatii de plata.
$in punct de vedere al beneficiarului:
Cec n"inati! care are inscris in tetul sau numele beneficiarului si dupa
dispozitia pe care o cuprinde este de doua feluri: (a) cec platibil unei anumite
persoane cu sau fara clau&a /la rdin0 (#irabil1. ceea ce inseamna ca cecul poate
fi transmis altei persoane, prin gir, cu toate drepturile care decurg din aceasta;
clauza =la ordin> nu este obligatorie sa fie mentionata pe cec intrucat simpla
inscriere a cuvantului =cec> implica prin ea insasi posibilitatea transmiterii prin gir;
(b) cec platibil unei anumite persoane cu clau&a /nu la rdin0. inseamna ca cecul
nu poate fi transmis prin gir, ci numai prin cesiune ordinara de creante.
Cec la %urtatr care in momentul emiterii nu se indica epres beneficiarul
sau se mentioneaza =la purtator>, =platiti purtatorului>; acest cec este platit
purtatorului instrumentului care se prezinta la banca; un astfel de cec prezinta un
risc mare de pierdere sau furt ceea ce il face mai putin atractiv.
Cecul %stdatat este o varianta a cecului nominativ care are inscrisa ca data
a emiterii o data ulterioara a prezentarii sale la plata si este platibil in ziua
prezentarii, data de emitere considerandu%se ca si cum nu ar fi fost scrisa (se
foloseste in cazul unor livrari in mai multe partizi, cecul avand rol de garantare a
platii).
$upa modalitatea de plata, cecurile pot fi: cec pentru numerar; cec virament,
cec barat; cec circular; cec de calatorie.
Cecul %entru nu"erar se foloseste pentru obtinerea de numerar de la banca
pe baza disponibilului din contul curent al titularului.
Cecul !ira"ent se utilizeaza pentru plata prin cont a bunurilor sau a
serviciilor. $intre toate tipurile de cecuri, cecul virament este cel mai larg utilizat
in relatiile de decontare comerciale si necomerciale pentru ca este valabil in orice
tranzactie. !ntrucat in practica eista, deseori, anumite suspiciuni cu privire la
capacitatea de plata a partenerului, beneficiarul solicita tragatorului o confirmare
bancara pe cec din care sa rezulte epres eistenta disponibilului si astfel sa
fie sigur ca la prezentarea pentru incasare va primi imediat suma datorata de
partener. Aceasta confirmare se da de catre tras prin epresia cec certificat
mentionata pe cec, sub semnatura autorizata si stampila bancii, inaintea
remiterii cecului catre
beneficiar. &anca blocheaza suma certificata care nu mai poate fi retrasa de
tragator pana la epirarea termenului de prezentare la plata a cecului. Prin
certificare, trasul are obligatia ca in caz de neplata, sa despagubeasca pe posesorul
cecului.
Cecul barat este tipul de cec care are doua linii paralele, verticale
sau oblice, intre care se inscrie banca catre care se v a face pla ta . &ararea se
face de tragator la emiterea cecului sau pe parcursul circulatiei acestuia de catre
oricare din
posesori. ,ecul barat este de doua feluri: cec cu barare generala si cec cu barare
speciala. Cecul cu barare #enerala este acela care in spatiul dintre cele doua linii
nu are inscrisa nici o banca si poate circula prin girare, fiind valabil la plata in
posesia ultimului giratar care completeaza spatiul dintre linii cu denumirea si
adresa bancii sale. Acesta prezinta cecul la banca unde are deschis contul
care trimite cecul la incasare la banca aflata in pozitia de tras. Cecul cu barare
s%eciala este acela care are inscrisa intre cele doua linii denumirea bancii catre
care se va
face plata. &ararea generala se poate transforma in barare speciala prin inscrierea
denumirii unei banci intre cele doua linii paralele. &eneficiarul cecului cu barare
speciala depune cecul la banca sa care il trimite pentru incasare la banca aflata in
pozitia de tras. ,ecurile cu barare speciala se folosesc in cazul livrarii de marfuri
cu decontare prin cec, intrucat furnizorul are preferinta pentru acest instrument,
care prin primirea cecului semnat de tragator, are certitudinea incasarii sumei
datorate intr%un termen scurt. -ormularul de cec barat se prezinta in figura )...
-igura ).. ,ecul barat
Cecul circular este un titlu de credit la ordin emis de o banca asupra
unitatilor sale bancare sau asupra altei banci. ,ecul circular se foloseste in cazul
unor plati in numerar in alte localitati decat cea a clientului. Pentru a se
evita transportul personal de bani, care reprezinta un risc destul de mare, clientul
obtine
de la banca unde are contul un cec circular de o anumita valoare cu care se prezinta
in localitatea de destinatie la o unitate a aceleiasi banci sau daca nu eista
la o banca corespondenta aflata in relatii cu banca clientului si incaseaza
cecul. Prin cecul circular, banca emitenta se obliga
sa plateasca cecul in favoarea
beneficiarului care este si clientul sau. Plata se poate efectua la oricare din locurile
indicate pe cec de catre banca emitenta. (ursa de fonduri o constituie
disponibilitatile aflate in contul beneficiarului la banca emitenta. $e cele mai multe
ori, in cecul circular, banca emitenta este atat tragator cat si tras, iar in cazul in care
sunt banci diferite intre acestea trebuie sa eiste o conventie de plati. Pentru a
emite cecuri circulare banca trebuie sa indeplineasca anumite conditii: autorizarea
de catre banca centrala; depunerea la banca centrala a unei cautiuni, in titluri de
credit garantate de stat, in valoare de )47 din totalul sumei cecurilor circulare
emise si aflate in circuit; eistenta disponibilului in conturi ale primitorilor
de cecuri. ,ecul circular, ca instrument de plata, trebuie sa cuprinda urmatoarele
mentiuni obligatorii: denumirea de =cec circular>; promisiunea neconditionata
a
bancii de a plati la vedere o anumita suma de bani; numele primitorului (clientul
bancii); data si locul emiterii; semnatura autorizata a bancii. ,ecul circular
este valabil o perioada de 04 zile de la emitere si se plateste la vedere. Posesorul
care
nu prezinta cecul la plata in acest interval decade din dreptul de regres. ,ircuitul
cecului circular se incheie in momentul in care acesta a ajuns din nou la
banca emitenta. &anca centrala restituie cautiunuea in schimbul prezentarii
cecului
circular cu mentiunea =achitat>.
Cecul de calatrie este tipul de cec care are inscrisa o anumita suma care se
poate ridica in numerar de la o banca sau o agentie de turism ca mandatara a unei
banci. ,ecul de calatorie, asa cum arata si numele, se foloseste in activitatea
de turism si inlocuieste transportul banilor, fiind un instrument de
transformare a banilor scripturali in bani efectivi, respectiv numerar. ,ecul de
calatorie se poate emite in moneda locala sau valuta si poate fi pe
durata determinata sau nedeterminata. "odelul unui cec de calatorie se prezinta
in figura ).0.
-igura ).0 ,ec de calatorie
!n acest circuit, succesiunea operatiunulor este urmatoarea:
% tragatorul (banca) vinde cecurile de calatorie unei persoane,
denumita posesor, debitand contul acesteia; posesorul semneaza fiecare
cec in fata tragatorului;
% posesorul prezinta cecurile la incasare la o unitate bancara sau la o
agentie de turism;
% posesorul semneaza din nou pe cec pentru incasarea sumei de bani;
identitatea dintre cele doua semnaturi confirma legalitatea cecului;
% trasul incaseaza contravaloarea cecurilor de la unitatea bancara tragatoare
4.,., (R)CESAREA BANCARA A CECURIL)R
,ircuitul cecului bancar implica cel putin doua parti, tragator si beneficiar,
care de cele mai multe ori au conturi la unitati bancare diferite. Aceste
unitati bancare indeplinesc roluri diferite, in functie de pozitia in care se afla
cei doi clienti, una platitoare (banca platitorului) si alta incasatoare (banca
beneficiarului). ,ircuitul cecului pe linie bancara incepe cu banca beneficiara care
se mai numeste
si banca clectare. Procesarea cecurilor are loc in mod diferit in functie de
modalitatea de plata: in numerar sau prin cont.
(rcesarea in nu"erar presupune ca ambii parteneri sa aiba relatii numai
cu o singura banca, cea a tragatorului. !n acest caz, beneficiarul care a devenit
posesorul cecului, trebuie sa se prezinte la banca indicata pe cec pentru incasarea
sumei in numerar. Acest procedeu se foloseste cand partenerii sunt in aceiasi
localitate si eista o anumita preferinta pentru numerar, iar sumele sunt
relativ mici. !nstrumentul de plata folosit este cecul pentru numerar iar procesarea
bancara
(receptia, autentificarea, acceptarea si eecutarea) este similara cu cea prezentata la
operatiunile cu numerar pe baza de cec din cadrul casieriei bancare.
(rcesarea %rin cnt este cea mai des folosita si se refera la platile de
valori mai importante sau la platile curente pentru servicii sau bunuri achizitionate
de la unitatile comerciale. !n tarile dezvoltate predomina acest sistem, majoritatea
cumparturilor efectuandu%se prin cecuri pana la aparitia cardurilor. &eneficiarii
care primesc cecurile se adreseaza sistemului bancar care le introduc in circuit si
asigura decontarea, fiind o modalitate destul de comoda care s%a transformat intr%o
practica curenta larg raspandita. Totodata, cecurile s%au diversificat acoperind
o gama destul de larga de activitati, dar toate pastreaza aceleasi principii
de redactare, circulatie, decontari si securitate.
Cntrlul bancar al cecurilor la cele doua banci se efectueaza de
administratorii de cont, iar daca implica si operatiuni in numerar si de catre casieri,
urmarindu%se:
sare
:a banca colectoare: (receptie) respectarea conditiilor obligatorii de
redactare; scrierea cu cerneala neagra, albastra sau pi; nu se admit cecuri
cu alterari de informatii ca stergeri, modificari etc; (autentificare) inscrierea
corecta a numelui beneficiarului, alte elemente prevazute in
conventia dintre banci; (acceptare)
concordanta dintre suma in cifre si litere; incadrarea in perioada de
prezentare la incasare; respectarea normelor de barare si girare;
(eecutare) transmiterea cecului la incasare iar la sosirea transferului de
fonduri de la banca tragatorului se crediteaza contul beneficiarului.
:a banca platitoar e : (receptie) respectarea conditiilor obligatorii de
redactare; (autentificare) semnatura tragatorului trebuie sa fie eplicita si olografa
si sa corespunda cu specimenul din banca; (acceptare) concordanta dintre suma in
cifre si litere % in caz de neconcordanta se ia in considerare suma in litere;
incadrarea in perioada de incasare ? dupa epirarea acestei perioade cecul se
deconteaza numai cu acordul epres al platitorului; eistenta disponibilului in cont
pentru efectuarea decontarii; (eecutare) daca aceste conditii sunt indeplinite
se
face transferul de fonduri de la banca platitoare la banca colectoare iar cecul se
arhiveaza la banca platitoare.
-ig. ).) ,ircuitul cecului cu plata prin cont
&anca 3ationala
(centrala)
6 $econtare la &3
,ompensare
2
/ Transmitere la /@ Aceptare
compensare 9 ,omunicare
decontare
&anca beneficiar
(colectoare)
&3
suc
&anca tragator
(tras)
*4 ,reditare cont 1 $ebitare cont
* +liberare
) 'emitere cec spre carnet cecuri
inca 0 +mitere cec
&eneficiar
Tragator
. Active transferabile
*% Tragatorul primeste de la banca sa (tras) un carnet de cecuri in baza unui
disponibil eistent in contul curent
.% &eneficiarul transfera active (bunuri, servicii) catre tragator
0% Tragatorul emite un cec in favoarea beneficiarului
)% &eneficiarul remite cecul spre incasare bancii sale
/% &anca beneficiarului prezinta cecul la plata prin intermediul casei de
compensatii
/@ !n cadrul compensarii, cecul este mai intai acceptat de banca trasa
1% $upa acceptare trasul debiteaza contul tragatorului
2% ,asa de compensatii efectueaza compensarea (soldarea)
6% ,asa de compensatii transmite bancii centrale suma de plata pentru
operarea in conturile centralizate ale celor doua banci
9% $upa primirea confirmarii de la centrala &3, sucursala &3 debiteaza si
crediteaza conturile bancilor comerciale judetene
*4 &anca beneficiarului crediteaza contul acestuia cu suma inscrisa pe cec.
)%eratiuni de %lata a cecului. ,ecul dupa ce a efectuat circuitul
direct, tragator%beneficiar sau indirect, tragator ? beneficiar % girant, devine
eigibil prin prezentarea la plata. Prin plata se inchide circuitul cecului si in
acelasi timp circuitul economic pe care l%a mijlocit. 8rice data inscrisa pe cec
privind o anumita scadenta sau perioada de plata, devine nula, cecul
pastrandu%si calitatea de instrument platibil la vedere. !n unele cazuri,
tragatorul poate solicita trasului ca plata sa se efectueze numai dupa avizarea
cecului de tragator. Aceasta este o masura suplimentara care se ia numai in
cazurile in care apar unele falsuri in scopul de a limita actiunile unor persoane
de rea credinta.
,ecul emis se bazeaza pe principiul ire!cabilitatii pana la finele perioadei
de prezentare. Principiul irevocabilitatii se mentine si in anumite situatii limita in
care dupa emiterea cecului a intervenit decesul, incapacitatea tragatorului sau
restrangerea capacitaii. !n 'omania cecul este valabil numai o perioada de 6 zile
daca plata se face in localitatea in care a fost emis si de */ zile in celelalte cazuri.
,ecul emis intr%o tara din zona #+ trebuie prezentat la plata in termen de 04 de
zile. 3umarul de zile se calculeaza incepand cu ziua urmatoare datei emiterii
cecului. 3eprezentarea la plata in termenul stabilit are drept consecinte eonerarea
de raspundere a tragatorului pentru mentinerea disponibilului, plata urmand sa se
faca la o data ulterioara dar nu mai tarziu de un an, care este perioada de
%rescri%tie a cecului. $e asemenea, beneficiarul pierde dreptul de regres impotriva
girantilor si avalistilor. $aca ulterior intervin unele probleme juridice intre tras si
beneficiar, cecul va constitui un document probatoriu in litigiul dintre parti sau in
justitie.
4.4 *IRAREA CECULUI
,ecul poate intra in procesul de girare, in aceleasi conditii ca si cambia, in
vederea stingerii mai multor obligatii de plata (detalii despre girare la cap./
,ambia si procesul cambial). 5irarea reprezinta un transfer al dreptului de creanta
catre o alta persoana in vederea stingerii unei obligatii de plata. 8peratiunea
de girare reprezinta un inscris pe verso cecului efectuat de titularul acestuia
(girant) si confirmat sub semnatura prin care se mentioneaza numele si datele de
identificare
ale persoanei careia i se transmite dreptul de creanta (giratar).
Acest fapt arata ca cecul este un titlu de credit care da acces la moneda
titularului;posesorului; giratarului prin simpla prezentare la incasare in cadrul
termenului de decontare a cecului. !ntrucat perioada de prezentare la plata
este destul de scurta, in practica asemenea operatiuni sunt mai rare.