FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR

SPECIALIZAREA STRATEGII ȘI POLITICI MANAGERIALE

Etica la locul de muncă

Coordonator,
Conf. dr. Nistor Rozalia
Masteranzi,
Marin Ana-Maria
Ciucă Mădălin-Marian
 Cuprins
1. Conceptul de etică

2. Etica în afaceri
2.1. Principiul utilitarist
2.2. Principiul virtuții
2.3. Principiul kantianism
3. Opt pași de management al eticii la locul de muncă
3.1. Managementul eticii reprezintă un proces
3.2. Rezultatele finale ale programului de etică trebuie să se materializeze în acele comportamente
dorite la locul de muncă
3.3. Cea mai ușoară cale de a controla apariția problemelor etice este aceea de a preveni producerea
lor
3.4. Deciziile etice trebuie luate în grup
3.5. Include managementul eticii în lista celorlalte practici manageriale
3.6. Desfășoară și implementează programul de management al eticii utilizând echipe speciale cross-
functional
3.7. Valori universal valabile
3.8. Rezolvă cu demnitate problemele de etică cu care te confrunți în organizație
Concluzii
 1.Conceptul de etică
 Etica definește ce este bine sau rău din punct de
vedere moral.
 Etica muncii definește ce este bine sau rău, privind
munca, atitudinea față de muncă, relațiile de muncă,
comportamentul față de superiori, față de
subordonați, raportarea față de clienți.
 Profilul etic al unei organizații este un criteriu tot mai
important în vederea atragerii și menținerii
angajaților cheie, iar pe de altă parte, organizațiile
etice atrag, în general, acei clienți care „boicotează”
produsele firmelor non-etice.
2.Etica în afaceri
Etica în afaceri
reprezintă acele
norme și concepte
care urmăresc să
clarifice problemele
de natură morală
care se ivesc în mod
curent în activitatea
agenților economici
din societatea
capitalistă de astăzi.
2.1.Principiul utilitarist
• Acest principiu are la
bază ideea: “cel mai bine
pentru cât mai mulți”
• Conform acestui
principiu, o acţiune este
corectă din punct de vedere
etic dacă şi numai dacă
suma totală a utilităţilor
produse de către acea
acţiune este mai mare decât
suma totală a utilităţilor
produse de către orice altă
acţiune pe care agentul ar fi
putut să o întreprindă în
locul ei.
 2.2.Principiul virtuții
• Principiul virtuții sau etica aristotelică vede fericirea
drept binele suprem, scopul natural al vieții omenești.
• Conform acestui principiu adevărata fericire reprezintă
toate „bunurile” vieții privite ca mijloace reunite în
echilibru și armonie, fericirea neputând fi atinsă
beneficiind doar de unul din aceste „bunuri”.
• În același timp, fericirea denotă și împlinirea maximă a
potențialului cuiva. Conform aceluiași principiu tot
ceea ce ne înconjoară reprezintă dezvoltare sau
evoluție, de la stadiul incipient la maturitate, proces ce
reprezintă realizarea completă a esenței specifice
fiecărei entități.
2.3.Principiul kantianism
Viziunea etică a lui Kant este de
orientare deontologică (se referă la
acțiunile bune sau rele realizate de
către un agent moral din datorie, în
opoziție cu cele realizate de un agent
moral în vederea unei consecințe bune
sau rele) și este centrată pe conceptul
de datorie. Este întemeiată pe ideea că
rațiunea este bună în sine și că toți
indivizii sunt ființe raționale.

Exemplificare: Sunteți într-o stație

feroviară. Pe linia din fața
dumneavoastră sunt legate 5
persoane, iar un tren cu frânele
distruse se apropie în viteză. Cele 5
persoane nu pot fi salvate la timp. Ați
putea devia trenul pe o linie alăturată,
însă observați că o altă persoană și-a
blocat piciorul între traversele liniei. Ce
faceți?
 3.Opt pași de management al eticii la locul de muncă
3.1.Managementul eticii reprezintă un proces

• Etica se referă în special la acele valori pe baza cărora funcționează organizația și în

funcție de care CEO-ul acesteia ia deciziile de afaceri. Setul de valori utilizat se
identifică încă din timpul derulării proceselor întreprinse.
• Prin urmare, programele de etică sunt privite de cele mai multe ori, în comparație
cu celelalte practici manageriale, ca fiind procese de orientare.
• Cu toate astea, majoritatea managerilor tind să fie sceptici atunci când vine vorba
de astfel de programe/activități orientative și preferă mai degrabă acele programe
care se concentrează pe standardele măsurabile de calitate.
• Un manager cu experiență își va da seama că aceste ultime programe (planificarea,
organizarea, programele motivaționale, controlul etc.) reprezintă doar acel aspect
tangibil al unui proces mult mai complex care este de fapt unul orientativ.
• Programele de etică „produc” o serie de standarde concretizate în coduri, politici și
proceduri.
• Cel mai important aspect al programelor de management al eticii este acel proces
de gândire/reflectare și dialog care produce la final standardele de calitate vizate.
 3.2.Rezultatele finale ale programului de etică trebuie să se
materializeze în acele comportamente dorite la locul de muncă

• Ca oricare altă practică manageriala, etica presupune

ca la finalul acesteia să se obțină acele
„comportamente preferate de organizație”.
• Din acest motiv managementul eticii elaborează și
impune o serie de coduri, liste de valori și stiluri de
politică în funcție de care fiecare angajat în parte
(indiferent de funcția ocupată) își desfășoară
activitățile.
• Astfel, prin politica generală, procedurile și programele
de training derulate are loc transformarea acestor
valori-ghid în comportamente corespunzătoare.
 3.3.Cea mai ușoară cale de a controla apariția
problemelor etice este aceea de a preveni producerea
lor
• Codurile de etică și cele de conduită sunt
extrem de importante în orice organizație.
• Prin implementarea fermă a acestora și
asumarea lor de către fiecare angajat se reduc
la minim toate acele posibilități de
manifestare a comportamentelor neetice.
• În astfel de condiții, managerul se asigură că în
organizația sa nu vor exista dileme etice cu
care să se confrunte.
 3.4.Deciziile etice trebuie luate în grup și după
aceea făcute publice ca fiind decizii ferme
• În momentul în care un manager trebuie să ia o
decizie care ii privește pe mai mulți angajați ai
organizației sale este indicat să elaboreze această
decizie consultând cât mai multe persoane.
• Astfel, el va lua în discuție, inevitabil, o gamă
largă de interese și perspective ale celor implicați.
• În acest mod, crește și credibilitatea procesului
decizional, reducându-se suspiciunea unei
influențe incorecte.
 3.5.Include managementul eticii în
lista celorlalte practici manageriale
• În momentul în care managerul conturează
valorile incluse în planul strategic, el trebuie să
puncteze și acele comportamente etice pe care le
dorește în organizație.
• Elaborarea politicilor de personal trebuie să
reflecte care sunt acele valori etice emblematice
pentru cultura organizațională.
• De asemenea, trebuie specificate modurile prin
care se poate ajunge la comportamentele dorite.
 3.6.Desfășoară și implementează programul de
management al eticii utilizând echipe speciale cross-
functional
• Echipa cross-funcional reprezintă un grup de
persoane cu funcții diferite într-o organizație, dar
care acționează în vederea realizării unui scop
comun.
• Într-o astfel de echipă se pot întâlni oameni din
mai multe departamente (departamentul
financiar, HR, PR, marketikg etc.)
• De asemenea, angajații pot avea funcții din toată
ierarhia organizațională. Există și situații în care
din echipa cross-functional fac parte și persoane
din afara organizației (consultanți).
 3.7.Valori universal valabile
• Într-o companie în care există și minorități religioase, etnice
etc. multe dintre valorile promovate de companie pot intra
în conflict cu cele personale. Din acest motiv, programul de
management al eticii trebuie să includă și acele repere
etice caracteristice minorităților.
• Această practică se bazeaza în special pe sensibilitatea cu
care acești angajați vor reacționa la normele etice specifice
credinței și/sau tradiției lor.
• Cel mai important aspect este cel al respectării eticii de
către fiecare membru al organizației (emblematic fiind cel
al managerului) și ajutorul acordat de către organizație
persoanelor care au încalcat codul etic în revizuirea acestui
comportament condamnat.
 3.8.Rezolvă cu demnitate problemele de
etică cu care te confrunți în organizație
• Multe întreprinderi sunt cunoscute ca având un
management etic de înaltă calitate. Din pacate, există falsa
ipoteză conform căreia orice organizație puternică (care
deține și o imagine publică solidă) care acționează pe baza
unui program etic ireproșabil nu se confruntă și ea cu
dileme etice.
• Orice organizație este formată din oameni, iar oamenii, prin
natura lor, nu sunt perfecți. Când în cadrul organizației are
loc un comportament neetic, atunci organizația este
imediat luată „în vizor” de critica socială.
• În consecință, liderii unor astfel de organizații trebuie să
știe cum să prezinte publicului problema cu care se
confruntă și să găsească cea mai bună și etică în același
timp, cale de soluționare a ei.
Concluzii
•Etica va juca tot timpul un rol
foarte important în orice
organizație în vederea obținerii de
performanțe din partea
angajaților
•Este foarte important ca deciziile
de natură etică să fue luate de
manager în urma unor discuții cu
angajații
•Politicile de personal trebuie să
scoată foarte bine în evidență
valorile etice ce trebuie
respectate într-o organizație
•Prin respectarea codurilor de
conduită etică de către angajați
se reduce la minim posibilitatea
apariției de comportamente
neetice în cadrul companiei