IMPACTUL POLITICII FISCALE ÎN DOMENIUL

IMPOZITĂRII DIRECTE ASUPRA MEDIULUI DE AFACERI

PRIVAT DIN ROMÂNIA

THE IMPACT OF FISCAL POLICY IN DIRECT

TAXATION FIELD ON PRIVATE BUSINESS
ENVIRONMENT IN ROMANIA

ADINA TRANDAFIR
Postdoctorand în cadrul Institutului de Economie Mondială
Academia Română
Lector univ. dr. în cadrul Facultăţii de Management Financiar-Contabil din Constanţa
Universitatea Spiru Haret
E-mail: trandafir.adina@yahoo.co.uk
Rezumat
Articolul de faţă îşi propune ca obiectiv fundamental aprofundarea problematicii
impactului măsurilor politicii fiscale în domeniul impozitelor directe asupra mediului de
afaceri din România, divizat în două obiective operaţionale: măsurile adoptate în domeniul
impozitării directe şi impactul politicii fiscale asupra mediului de afaceri privat din România.
Pentru a surprinde, într-o analiză econometrică dimensiunea macroeconomică a politicii
fiscale şi, respectiv a mediului de afaceri, au fost alese ca variabile: cota totală de impozit
pentru a evidenţia politica fiscală în domeniul impozitării directe, produsul intern brut şi
formarea brută de capital pentru a captura dimensiunea mediului de afaceri.
Folosind tehnica regresiei, rezultatele analizei impactului măsurilor de politică
fiscală asupra mediului de afaceri din România, în perioada 2006-2014, arată o corelaţie
negativă între variabila independentă (cota totală de impozit) şi cele două variabile
dependente (produsul intern brut şi formarea brută de capital).
Cuvinte cheie: politică fiscală, impozite directe, mediul de afaceri, TTR – cota totală de
impozit, PIB – produs intern brut, FBC – formarea brută de capital Clasificare JEL:
H25

Abstract
This article aims as fundamental objective to deepen the measures of fiscal policy
impact in direct taxes on business environment in Romania, divided into two operational
objectives: direct taxation measures and the impact of fiscal policy on private business
environment in Romania. To capture in an econometric analysis the fiscal policy and
macroeconomic dimension, namely the business environment, were chosen as variables: the
total tax rate for highlight fiscal policy in direct taxation field, gross domestic product and
gross capital formation to capture business size.
Using regression technique, the results of the analysis of fiscal policy measures
impact on the business environment in Romania between 2006-2014, show a negative
correlation between the independent variable (total tax rate) and the two dependent variables
(gross domestic product and gross capital formation).
Key-Words: Fiscal Policy, Direct Taxes, Business Environment, TTR – Total Tax Rate,
GDP – Gross Domestic Product, GCF – Gross Capital Formation

178
Electronic copy available at: http://ssrn.com/abstract=2647400
1. Introducere
Politica fiscală, ca parte integrantă a politicii economice a unui stat, poate fi definită,
în sens restrâns, ca fiind politica în domeniul stabilirii resurselor financiare publice. În sens
larg, politica fiscală este reprezentată de totalitatea măsurilor întreprinse de autorităţile
publice privitoare la metodele şi tehnicile de impozitare, raportul dintre impozitele directe şi
cele indirecte, la stabilirea canalelor de procurare a veniturilor fiscale, la urmărirea ratei
presiunii fiscale cu scopul satisfacerii necesităţilor economice şi sociale.
Prin măsurile de politică fiscală se urmăreşte stabilirea volumului şi provenienţa
resurselor financiare publice, metodele de prelevare a veniturilor fiscale, modalităţile de
acordare a facilităţilor fiscale (dacă se acordă, sub ce formă, căror sectoare de activitate)
(Avram M, Avram A., 2012).
Politica fiscală în România a suferit multe modificări de-a lungul timpului şi a trebuit
să rezolve în permanenţă problema sustenabilităţii fiscale a sectorului public. În ţara noastră s-
au înregistrat constant şi continuu venituri bugetare mici, ponderea veniturilor fiscale în PIB,
fiind mult sub media UE (Vintila N., Filipescu M.O.,Lazar P., 2013).
În ceea ce priveşte evoluţia politicii fiscale româneşti, în anul 2005 a avut loc o
schimbare a regimului de politică fiscală, impozitul progresiv pe venit, cu cote cuprinse între
18% şi 40%, a fost înlocuit cu cota unică de 16%.
Această măsură a dus doar la o creştere marginală a veniturilor publice ca pondere în
PIB, însă din punct de vedere regional, această cotă unică a reprezentat un avantaj competitiv
şi este una dintre măsurile care a răspuns necesităţii concurenţei fiscale (cursa pentru
reducerea cotei de impozit) şi nu numai, aceasta având implicaţii pozitive şi asupra ratei de
economisire a popuaţiei. De asemenea, scăderea cotelor de impozite fără măsuri
compensatoare de creştere a bazei de impozitare şi de colectare a veniturilor, au ca efect
slăbirea politicii fiscale.
Înainte de 2005 politica fiscală românească a urmărit reducerea impozitelor marginale
pentru veniturile mari, după 2005 toate măsurile fiscale au fost construite în jurul taxei unice.
Taxa unică are avantajele ei, fiind atractivă datorită simplităţii şi uşurinţei în implemetare,
însă cu efecte economice controversate. De menţionat aici impactul acesteia asupra încrederii
şi asupra capitalului social, prin redistribuirea veniturilor. Este vorba aici de dimensiunea
socială a politicii fiscale care nu trebuie subestimată şi care se accentuează pe timp de
recesiune economică, atunci când coeziunea şi echitatea în distribuirea poverii fiscale
contează foarte mult.
Abordând problema politicii fiscale la nivel microeconomic, nu este de neglijat rolul
extrem de important pe care îl are fiscalitatea în viaţa unei entităţi economice. Aceasta
influenţează forma juridică de organizare a unei afaceri, alegerea locaţiei de derulare a
activităţilor, evoluţia activităţii sale şi, nu în ultimul rând, rezultatele obţinute. A gestiona
eficient resursele economice şi financiare ale unei afaceri înseamna a lua în calcul şi
dimensiunea fiscală a activităţilor. Pe baza analizei financiare, din documentele de sinteză, se
pot stabili performanţele trecute şi estimarea viitorului probabil, riscului şi eficacităţii fiscale
(Cooley, T.F., and LeRoy, S.F, 1985).

179

Electronic copy available at: http://ssrn.com/abstract=2647400

 Articolul de faţă îşi propune ca obiectiv fundamental aprofundarea problematicii
impactului obiectivelor politicii fiscale în domeniul impozitelor directe asupra mediului de
afaceri din România, divizat în două obiective operaţionale: măsurile adoptate în domeniul
impozitării directe şi impactul politicii fiscale asupra mediului de afaceri privat din România.

2. Evoluţia măsurilor de politică fiscală în domeniul impozitării directe în

România
Impactul fiscalităţii asupra mediului de afaceri privat din România este foarte puternic.
Principalele obstacole sunt nivelul fiscalităţii şi legislaţia fiscală din ţara noastră.
Aşa cum am amintit anterior, în România în 2014, se plăteau nu mai puţin de 39 de
taxe conform raportului PwCooper (Raportul PWC, Paying Taxes 2015: The Global Picture),
dintre care 4 impozite pe profit şi 12 impozite pe muncă. Asta în timp ce în alte state numărul
taxelor nu depăşea 10, precum în Norvegia şi Suedia, în ambele ţări întreprinzătorii achită
doar 4 taxe an de an. În Franţa oamenii de afaceri care au propriile companii plătesc doar 7
taxe anual, iar în Danemarca doar 10.
La nivelul anului 2015, numărul de plăţi a scăzut considerabil, la 14, precum şi cel al
orelor necesare achitării datoriilor fiscale (de la 200 de ore/an la 159 ore/an), în schim cota
totală de impozit a crescut la 43,2%( Raportul PWC, Paying Taxes 2015: The Global Picture).
Nivelul de impozitare directă în România este foarte ridicat. În medie, 43% din
cheltuielile salariale reprezinta obligatii fiscale si doar 57% salariul net care ajunge la angajat.
Profitul si venitul net este impozitat cu 16%. Impozitele totale pe profit şi pe dividendele
platite persoanelor fizice duce impozitarea efectiva a profitului la o rata de 29,44%.
În graficul de mai jos sunt redate evolutiv (2006-2015) cele trei aspecte esenţiale care
împovărează din punt de vedere fiscal activitatea unei entităţi juridice, respectiv: nivelul total
de impozitare (TTR – total tax rate, exprimat în procent), numărul de plăţi efectuate, precum
şi numărul de ore necesar conformării cu legislaţia fiscală în vigoare.

180
 Grafic nr. 1. Evoluţia cotei totale de impozit, a numărului de plăţi şi a numărului de ore
de conformare în România, 2006-2015

Sursa: Prelucrarea informaţiilor disponibile în Rapoartele PWC: Paying taxes 2006-2015

Aşa cum se poate observa şi din grafic, în ultimii doi ani, valorile acestor parametrii
fiscali au scăzut considerabil, în special numărul de plăţi, care s-a redus de la 113 (în perioada
2008-2012), la 41 (2013), 39 (2014), până la 14 (2015). Numărul de ore necesare îndeplinirii
obligaţiilor fiscale au scăzut şi acestea de la 222 ore/an, nivel maxim atins în perioada 2010-
2012 la 159 de ore/an (2015). Aceste reduceri se datorează şi introducerii unui sistem
electronic care permite atât depunerea de documente, cât şi efectuarea de plăţi.

181
 Grafic nr. 2. Evoluţia structurii cotei totale de impozit în România în perioada 2006-2015

Sursa: Prelucrarea informaţiilor disponibile în Rapoartele PWC: Paying taxes 2006-2015

Un factor fiscal cu impact major asupra mediului de afaceri privat din România este
nivelul impozitării muncii. Aşa cum reiese şi din graficul de mai sus, în niciun an din perioada
analizată (2006-2015), ponderea cotei impozitului pe muncă în cota totală de impozit
suportată de o entitate economică, nu a scăzut sub 70%. Cea mai mică valoare s-a înregistrat
în 2013 – 71,27%, iar cea mai mare valoare în anul 2009, când impozitele plătite pe muncă au
reprezentat aproximativ 80% din cota totală de impozit.

3. Analiza empirică
3.1. Metodologia de cercetare
Pentru a evidenţia impactul măsurilor de politică fiscală, reflectate aici de reducerea
cotei totale de impozit, asupra mediului de afaceri privat din România, voi analiza în
continuare corelaţia dintre TTR (cota totală de impozit), produsul intern brut şi formarea brută
de capital în România în perioada 2006-2014.
Pentru a estima corelaţia dintre politica fiscală (reprezentată aici de măsurile de
reducere a cotei totale de impozit) şi indicatorii macroeconomici amintiţi anterior voi folosi

182
tehnica regresiei, utilizând metoda celor mai mici pătrate pentru a determina parametrii
următoarei ecuaţii de regresie pentru fiecare variabilă în parte:
Y  X
unde,
Y – este variabila dependentă
X – este variabila independentă
α, β – sunt parametrii ecuaţiei de regresie.

În ecuaţiile de regresie în care am determinat corelaţia dintre TTR şi indicatorii

macroeconomici amintiţi, variabilele dependente sunt reprezentate de PIB şi formarea brută
de capital (notată FBC), iar variabila independentă este reprezentată de cota totală de impozit
(notată TTR). Ecuaţiile de regresie sunt:

PIB = c(1) + c(2)*TTR

FBC= c(1) + c(2)*TTR
unde,
PIB, FBC – sunt variabile dependente
TTR – este variabila independentă
c(1), c(2) – sunt parametrii ecuaţiei de regresie.

3.2. Rezultatele empirice

Corelaţia dintre cota totală de impozit şi produsul intern brut
Statistica descriptivă a variabilelor este prezentată în tabelul de mai jos:

Tabelul 1. Statistica descriptivă

Sample: 2006 2014
TTR PIB1)2)
Mean 46.48889 506.3633
Median 44.90000 514.7000
Maximum 57.20000 637.5800
Minimum 42.90000 344.5400
Std. Dev. 4.389603 89.57037
Skewness 1.806744 -0.349638
Kurtosis 5.098104 2.456288
Jarque-Bera 6.547249 0.294228

Probability 0.037869 0.863196

Sum 418.4000 4557.270

Sum Sq. Dev. 154.1489 64182.80

Notă: 1) PIB este exprimat în miliarde lei; 2) Valorile PIB pentru anul 2014 sunt estimate şi sunt pentru perioada
1.I.2014-30.XI.2014
Sursa: Prelucrarea informaţiilor disponibile pe site-ul www.inssse.ro şi în Rapoartele PWC: Paying taxes 2006-
2014

183
 Folosind metoda LS (Least Squares), ecuaţia de regresie dintre cele două variabile
pentru perioada 2006-2014 este:

Tabelul nr. 2. Corelaţia dintre cota totală de impozit şi produsul intern brut
Dependent Variable: PIB
Method: Least Squares
Sample: 2006 2014
PIB=C(1)+C(2)*TTR
Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.
C(1) 1242.108 227.2142 5.466684 0.0009
C(2) -15.82626 4.868243 -3.250917 0.0140
R-squared 0.601559 Mean dependent var 506.3633
Adjusted R-squared 0.544639 S.D. dependent var 89.57037
S.E. of regression 60.44251 Akaike info criterion 11.23439
Sum squared resid 25573.08 Schwarz criterion 11.27822
Log likelihood -48.55477 Durbin-Watson stat 2.013050
Sursa: Prelucrarea informaţiilor disponibile pe site-ul www.inssse.ro şi în Rapoartele PWC: Paying taxes 2006-
2014

Pe baza datelor din tabelul nr.1, ecuaţia de regresie dintre politica fiscală şi PIB este de
forma:

PIB = 1242.11 - 15.83*TTR

Conform acestei relaţii econometrice, corelaţia dintre măsurile de politica fiscală

(reducerea TTR în perioada analizată) şi PIB este invers proporţională, în sensul că o reducere
cu 1% a TTR implică o creştere a PIB cu 15,83 mld lei.
Aşa cum reiese şi din tabelul 3.2, valoarea coeficientului de determinare (R-squared)
aferent regresiei ne arată faptul că 60.16% din variaţia PIB este explicată de modificarea cotei
totale de impozit.

Corelaţia dintre cota totală de impozit şi formarea brută de capital

Statistica descriptivă a variabilelor este prezentată în tabelul de mai jos:

184
 Tabelul 3. Statistica descriptivă
Sample: 2006 2014
TTR FBC1)2)
Mean 89.38889 134.7156
Median 44.90000 133.9000
Maximum 429.0000 160.9900
Minimum 43.90000 91.29000
Std. Dev. 127.4227 24.92370
Skewness 2.469808 -0.520235
Kurtosis 7.110407 2.042143
Jarque-Bera 15.48572 0.750026

Probability 0.000434 0.687280

Sum 804.5000 1212.440

Sum Sq. Dev. 129892.3 4969.528

Notă: 1) FBC este exprimată în miliarde lei; 2) Valorile FBC pentru anul 2014 sunt estimate pentru perioada
1.I.2014-30.XI.2014
Sursa: Prelucrarea informaţiilor disponibile pe site-ul www.inssse.ro şi în Rapoartele PWC: Paying taxes 2006-
2014

Folosind metoda LS (Least Squares), ecuaţia de regresie dintre cele două variabile
pentru perioada 2006-2014 este:

Tabelul nr. 4. Corelaţia dintre cota totală de impozit şi formarea brută de capital
Dependent Variable: FBC
Method: Least Squares
Sample: 2006 2014
Included observations: 9
FBC=C(1)+C(2)*TTR
Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.
C(1) 143.0635 9.727060 14.70779 0.0000
C(2) -0.093389 0.064959 -1.437676 0.1937
R-squared 0.227962 Mean dependent var 134.7156
Adjusted R-squared 0.117671 S.D. dependent var 24.92370
S.E. of regression 23.41143 Akaike info criterion 9.337456
Sum squared resid 3836.665 Schwarz criterion 9.381283
Log likelihood -40.01855 Durbin-Watson stat 1.122543
Sursa: Prelucrarea informaţiilor disponibile pe site-ul www.inssse.ro şi în Rapoartele PWC: Paying taxes 2006-
2014

Pe baza datelor din tabelul nr.4, ecuaţia de regresie dintre politica fiscală şi FBC este de
forma:

FBC = 143.06 - 0.09*TTR

185
 Conform acestei relaţii econometrice, corelaţia dintre reducerea TTR în perioada
analizată şi FBC este invers proporţională, în sensul că o reducere cu 1% a TTR implică o
creştere a FBC cu 0,09 mld lei.
Aşa cum reiese şi din tabelul 4, valoarea coeficientului de determinare (R-squared)
aferent regresiei ne arată faptul că 22% din variaţia formării brute de capital este explicată de
modificarea cotei totale de impozit.

4. Concluzii
Articolul de faţă îşi propune să analizeze impactul măsurilor de politică fiscală asupra
mediului de afaceri privat din România. Pentru a surprinde, într-o analiză econometrică
dimensiunea macroeconomică a politicii fiscale şi, respectiv a mediului de afaceri, au fost
alese ca variabile: cota totală de impozit pentru a evidenţia politica fiscală în domeniul
impozitării directe, produsul intern brut şi formarea brută de capital pentru a captura
dimensiunea mediului de afaceri.
Cota totală de impozit (TTR) este o variabilă care surprinde toate impozitele directe
percepute în România de la o entitate economică şi a fost aleasă şi pentru faptul că aceasta a
avut un trend descendent în perioada analizată ca urmare a criticilor aduse politicii fiscale
româneşti pe plan internaţional din acest punct de vedere (A se vedea Rapoartele PWC,
Paying Taxes 2006-2015).
Din acest motiv pentru a surprinde dacă, într-adevăr, măsura fiscală de reducere a cotei
totale de impozit are efect asupra mediului de afaceri, articolul de faţă abordează, printr-o
analiză empirică, impactul cotei totale de impozit asupra produsului intern brut şi asupra
formării brute de capital.
Folosind tehnica regresiei, rezultatele analizei impactului măsurilor de politică fiscală
asupra mediului de afaceri din România, în perioada 2006-2014, ne arată următoarele:
 corelaţia dintre TTR şi PIB este negativă, în sensul că o reducere cu 1% a TTR
implică o creştere a PIB de 15,83 miliarde de lei;
 corelaţia dintre TTR şi FBC este una negativă, în sensul că o scădere de 1% a
TTR atrage o creştere de 0,09 miliarde lei a FBC.
Rezultatele analizei empirice sunt cele aşteptate, corelaţia dintre cota totală de impozit
(variabila independentă) şi PIB şi FBC (variabile dependente), este una negativă – reducerea
cotei de impozit a dus la creşterea PIB şi a formării brute de capital în perioada analizată, iar
măsura fiscală, în domeniul impozitării directe, adoptată este una de bun augur pentru mediul
de afaceri autohton şi pentru atragerea de capital pe piaţa românească.

186
Bibliografie
1. Avram M., Avram A. (2012) - Legislatie contabila si fiscal,. Craiova:Universitaria,
2. Cooley, T.F., and LeRoy, S.F. (1985) - A theoretical macroeconomics, Journal of Monetary
Economics, 16, 283-308
3. PWC. 2006. Paying Taxes 2006: The Global Picture, [pdf] disponibil pe
http://www.pwc.com/gx/en/ paying-taxes /assets/pwc-paying-taxes-2006.pdf
4. PWC. 2007. Paying Taxes 2007: The Global Picture, [pdf] disponibil pe
http://www.pwc.com/gx/en/ paying-taxes /assets/pwc-paying-taxes-2007.pdf
5. PWC 2008 Paying Taxes 2008: The Global Picture, [pdf] disponibil pe http://www.pwc.com/gx/en/
paying-taxes /assets/pwc-paying-taxes-2008.pdf
6. PWC 2009, Paying Taxes 2009: The Global Picture, [pdf] disponibil pe
http://www.pwc.com/gx/en/ paying-taxes /assets/pwc-paying-taxes-2009.pdf
7. PWC. 2010. Paying Taxes 2010: The Global Picture, [pdf] disponibil pe
http://www.pwc.com/gx/en/ paying-taxes /assets/pwc-paying-taxes-2010.pdf
8. PWC. 2011. Paying Taxes 2011: The Global Picture, [pdf] disponibil pe
http://www.pwc.com/gx/en/ paying-taxes /assets/pwc-paying-taxes-2011.pdf
9. PWC. 2012. Paying Taxes 2012: The Global Picture, [pdf] disponibil pe
http://www.pwc.com/gx/en/ paying-taxes /assets/pwc-paying-taxes-2012.pdf
10. PWC. 2013. Paying Taxes 2013: The Global Picture, [pdf] disponibil pe
http://www.pwc.com/gx/en/ paying-taxes /assets/pwc-paying-taxes-2013.pdf
11. PWC. 2014. Paying Taxes 2014: The Global Picture, [pdf] disponibil pe
http://www.pwc.com/gx/en/ paying-taxes /assets/pwc-paying-taxes-2014.pdf
12. PWC. 2015. Paying Taxes 2015: The Global Picture, [pdf] disponibil pe
http://www.pwc.com/gx/en/ paying-taxes/pdf/pwc-paying-taxes-2015-high-resolution.pdf
13. Vintila N., Filipescu M.O.,Lazar P. (2013) - Fiscalitate aplicata si elemente de management fiscal,
Bucuresti, C.H. Beck
14. Institutul Naţional de Statistică. Anuar statistic. disponibil pe
http://www.insse.ro/cms/ro/content/anuarul-statistic- [accesat pe 20 februarie 2015]

Acknowledgements

Lucrarea a beneficiat de suport financiar prin proiectul cu titlul „Studii doctorale şi

postdoctorale Orizont 2020: promovarea interesului naţional prin excelenţă,
competitivitate şi responsabilitate în cercetarea ştiinţifică fundamentală şi aplicată
românească”, număr de identificare contract POSDRU/159/1.5/S/140106. Programul
este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Investeşte în Oameni!

187