Principiile contabilitatii

Corespunzator particularitatii definitorii a obiectului contabilitatii, metoda acesteia trebuie sa

dispuna de procedeele necesare reflectarii obiectului conta-bilitatii, in toata complexitatea si
diversitatea elementelor sale componente. Metoda contabilitatii cuprinde un ansamblu de procedee
aflate intr-o stransa corelatie si interconditionare reciproca.

La randul lor, procedeele metodei contabilitatii se bazeaza pe anumite principii generale, care
stabilesc legaturile reciproce dintre procedee si structurile esentiale ale obiectului contabilitatii. Pe
aceste principii si norme se fundamenteaza contabilitatea ca stiinta.

Potrivit Dictionarului explicativ, al limbii romane principiul este "element fundamen-tal, idee,
lege de baza pe care se intemeiaza o teorie stiintifica, un sistem politic, juridic, o norma de conduita
etc."

Principiile contabilitatii sunt enunturi de esenta conceptuala foarte generale si delimitate ca

sistem de referinta pentru construirea informatiei contabile privind situatia patrimoniului, situatia
financiara si rezultatul obtinut. Prin geneza sunt un produs al practicilor de contabilitate, fiind acceptate
prin consensul producatorilor si utilizatorilor de informatii contabile. De aceea, principiile mai figureaza
si sub denumirea de reguli sau conventii contabile.

Principiile contabilitatii au fost enuntate atat pe baza unei abordari concep-tuale, a unui demers
de cercetarea stiintifica (abordare deductiva) bazata pe obiectivele si, conceptele fundamentale ale
stiintei contabile, cat si pe baza generalizarii celor mai bune practici contabile "abordare inductiva".

Principiile contabilitatii sunt un mijloc de concretizare a obiectivelor acesteia de a furniza

informatiile utile pentru fundamentarea deciziilor economice si de a asigura reprezentaea imaginii fidele
a activelor, datoriilor, capitalurilor proprii si rezultatele obtinute.

Principiile contabilitatii formeaza un tot unitar si asigura armonizarea contabilitatii, conferindu-i

o universalitate relativa, datorita faptului.ca ele stau la baza elaborarii normelor contabile.

Principiile contabilitatii se grupeaza in principii fundamentale ale contabili-tatii si principii

normative ale contabilitatii.

Sunt unanim acceptate ca principii fundamentale ale contabilitatii:

- principiul dublei reprezentari a patrimoniului cu ajutorul bilantului;

- principiul dublei inregistrari a operatiilor economice si financiare cu ajutorul conturilor.

 Apreciem ca si dubla centralizare a existentelor, miscarilor si transformarilor elementelor
patrimoniale cu ajutorul balantei de verificare poate fi considerata un principiu fundamental a
contabilitatii. Argumente in acest sens ar fi:

- acest principiu are la baza un procedeu specific al metodei conta-bilitatii, si anume, balanta de
verificare sau balanta conturilor;

- legatura reciproca ce exista intre procedeele specifice ale metodei contabilitatii si principiile pe
care le genereaza. Astfel, exista o stransa legatura intre bilant si sistemul conturilor, iar dubla
inregistrare este determinata, in primul rand, de dubla reprezentare a patrimoniului cu ajutorul
bilantului. Prin dubla inregistrare se creeaza relatia dublei centralizari, a carei formula se prezinta astfel:

cresterea bunurilor economice + micsorarea capitalurilor proprii si obligatiilor =

= cresterea capitalurilor proprii si obligatiilor + micsorarea bunurilor economice.

Dubla centralizare asigura reflectarea existentelor, miscarilor si transfor-marilor tuturor

activelor, datoriilor si capitalurilor proprii ale unei unitati economice, din fiecare si din toate perioadele
de gestiune ale anului cumulat luna de luna. La baza dublei centralizari stau cele doua aspecte simultane
si interde-pendente ale miscarilor si transformarilor patrimoniului: cresterile si micsorarile acestuia. Ca
urmare, daca la existentele initiale se adauga totalul cresterilor si apoi se scade totalul micsorarilor se
obtin existentele finale de active, datorii si capitaluri proprii. Prin aceasta inlantuire de operatii
contabile, dubla centralizare asigura legatura permanenta dintre dubla reprezentare a existentelor
initiale si finale ale patrimoniului si dubla inregistrare a operatiilor economice.

Prin balanta de verificare se controleaza respectarea in contabilitate a dublei inregistrari a

elementelor patrimoniale, creand prin aceasta garantia exactitatii inregistrarilor efectuate in conturi.

Centralizarea datelor cu ajutorul balantei de verificare ofera conducerii fiecarei unitati

posibilitatea de a cunoaste volumul modificarilor survenite in structura patrimoniului, atat in luna
curenta, cat si cumulat din lunile precedente, in vederea adoptarii deciziilor ce se impun in conducerea
activitatii.

Dupa alte pareri partida dubla este principiul fundamental al contabilitatii. Partida dubla are,
dupa majoritatea autorilor, doua componente, si anume: dubla inregistrare si dubla reprezentare.
Totusi, in acceptiunea unor specialisti dubla reprezentare este completata cu dubla determinare a
rezultatului.

a) Rezultatul exercitiului se poate calcula in functie de activitatea desfasurata in decursul unei

perioade, cu ajutorul contului de profit si pierdere, dupa urmatoarea formula:

VENITURI - CHELTUIELI = REZULTATUL EXERCITIULUI

a) Rezultatul exercitiului se poate calcula si in functie de variatia capitalurilor proprii (dupa excluderea
aportului actionarilor si distribuirilor facute cate actionari in cursul perioadei):

CAPITALURILE PROPRII - CAPITALURILE PROPRII = REZULTATUL EXERCITIULUI

la sfarsitul exercitiului

la inceputul exercitiului

(A1 - D1) - (A0 - Do) = RE

Pe langa aceste principii fundamentale metoda contabilitatii utilizeaza principii contabile general
admise numite si conventii contabile sau principii normative.

Aceste principii nu sunt nici intangibile, nici imuabile, nici universale. In aceeasi tara, in aceeasi
perioada, diferiti autori nu prezinta exact aceleasi principii; intr-adevar, unele sunt sistematizate in
planuri contabile, altele nu sunt si raman mai mult sau mai putin implicite, mai ales in reglementarile
fiscale.

Regulamentul de aplicare a Legii contabilitatii nr. 82/1991, aprobat prin H.G.R. nr.704/1993,
utilizeaza termenul de principii contabile.

Pentru a da o imagine fidela a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezul-tatelor obtinute

trebuie respectate, cu buna-credinta, regulile privind evaluarea patrimoniului si celelalte norme si
principia contabile, care sunt:

a) principiul prudentei;

b) principiul permanentei metodelor;

c) principiul continuitatii activitatii;

d) principiul independentei exercitiului;

e) principiul intangibilitatii bilantului de deschidere;

f) principiul necompensarii.

Directiva a IV-a a C.E.E. formuleaza urmatoarele principii:

- societatea este prezumata a-si continua activitatea; modalitatile de evaluare nu pot fi modificate
de la un exercitiu la altul;

- trebuie sa se tina cont de principiul prudentei in orice situatie;

- trebuie tinut cont de cheltuielile si veniturile exercitiului la care se refera conturile fara a lua in
considerare data de plata sau de incasare a acestor cheltuieli sau venituri;

- elementele de la posturile de activ si de pasiv trebuie evaluate separat;

- bilantul de deschidere a unui exercitiu trebuie sa corespunda bilantului de inchidere a exercitiului

precedent.

Literatura principiilor normative ale contabilitatii este foarte abundenta.