CAILE DE ATAC IMPOTRIVA HOTARARILOR JUDECATORESTI

Consideratii generale privind caile de atac

1. Sistemul cailor de atac in legislatia procesual civila romana. Clasificarea cailor

de atac.

necesitatea controlului de catre o instanta superioara, pentru a se putea

indrepta eventualele erori savarsite de prima instanta;

categorii de cai de atac:

care vizeaza hotarari ale instantelor judecatoresti;

care vizeaza hotarari ale unor organe cu atributii jurisdictionale care nu fac
parte din sistemul instantelor judecatoresti;

prin care se exercita controlul asupra hotararilor unor organe cu activitate

jurisdictionale si care se rezolva de alte organe decat instantele judecatoresti ex:
plangerea adresata Ministerului Finantelor impotriva deciziei prin care directia
generala a finantelor publice a rezolvat o contestatie privind impunerea impozitului;
(dupa epuizarea cailor de atac in sistemul acestor organe va putea fi sesizata printr-
o cale de atac si cel putin o instanta judeactoreasca);

Clasificare:

a. in functie de conditiile de exercitare:

ordinare pot fi exercitate, fara ca motivele de exercitare sa fie limitate; pot fi

folosite o singura data, in ordinea stabilita de lege;

extraordinare nu pot fi folosite, in principiu, cat timp este deschisa o cale

ordinara de atac. b. in functie de instanta competenta sa solutioneze calea de
atac:

cai de reformare se solutioneaza de o instanta superioara celei care a

pronuntat hotararea si prin ele se realizeaza controlul judiciar;

cai de retractare se adreseaza chiar instantei care a pronuntat hotararea

atacata, pentru a o retrage si a pronunta alta. c. in functie de faptul daca
provoaca sau nu o noua judecata in fond:

cai devolutive provoaca o noua judecata in fond (in aceleasi limite) fiind
posibila readministrarea probelor de la prima instanta si administrarea oricaror
probe noi (apelul);

cai nedevolutive realizeaza un control asupra hotararii atacate, fara a se

administra, in principiu, probe noi (recursul). d. in functie de faptul daca partile
au sau nu acces direct la exercitarea caii de atac:

cai de atac comune

 cai de atac speciale recursul in interesul legii si recursul in anulare (pot fi
exercitate numai de procurorul general, din oficiu sau la cererea ministrului
justitiei).

2. Rolul cailor de atac in procesul civil

posibilitatea de a se indrepta greselile dintr-o hotarare, datorata fie partilor

(care nu l-au informat corect pe judeactor sau nu s-au aparat complet), fie
judecatorului care nu si-a exercitat rolul activ, nu a apreciat corect situatia de fapt
sau nu a interpretat corect legea; => protectia dreptului subiectiv civil;

stimuleaza partile sa aiba o pozitie activa;

pentru procuror mijlocul de a veghea la respectarea legalitatii in activitatea

instantelor;

instantele sunt obligate sa aiba un rol activ si sa dea hotarari legale si temeinice.

3. Controlul judiciar si controlul judecatoresc in procesul civil

Controlul judiciar = obligatia si dreptul pe care le au, intr-un sistem judiciar,

instantele judecatoresti superioare de a verifica, in conditiile si cu procedura
stabilita de lege, legalitatea si temeinicia hotararilor pronuntate de instantele
judecatoresti inferioare lor si de a casa acele hotarari care sunt gresite sau de a le
confirma pe cele care sunt legale si temeinice.

instantele exercita un control de legalitate si temeinicie nu numai asupra

hotararilor date de instante, ci si asupra hotararilor date de organe cu activitate
jurisdictionala si chiar asupra unor acte administrative obisnuite, fara caracter
jurisdictional; => prin controlul judiciar se controleaza hotarari judecatoresti, in
timp ce pe cale controlului judecatoresc se exercita controlul asupra unor acte ce
emana de la organe ce nu fac parte din sistemul judiciar sau chiar asupra unor acte
administrative obisnuite.

II. Caile de atac

A. Apelul

= mijlocul procedural prin care partea nemultumita de hotararea primei

instante, sau procurorul, solicita instantei superioare rejudecarea cauzei;

se judeca in complete de 3 judecatori, este suspensiv de executare, este

devolutiv.

Elementele apelului:

partile: apelant si intimat in apel; se poate exercita de reclamant, de parat,

de intervenient (nu si cel accesoriu apleul lui se socoteste neavenit daca partea
pentru care a intervenit nu a facut ea insasi apel) si de procuror (indiferent daca a
luat sau nu parte la fond); partea care a renuntat in mod expres la apel sau care a
executat de buna voie hotararea, in tot sau in parte, nu mai are dreptul sa declare
apel;

pentru a putea exercita apelul conditii: calitatea procesuala, capacitatea

procesuala si existenta unui drept;

apelul nu schimba calitatea partilor;

si in apel se poate transmite calitatea procesuala, legal sau conventional;

tertii care nu au participt la judecata in fond nu pot declara apel; exceptii:

in materie necontencioasa apelul poate fi facut de orice persoana

interesata, chiar daca nu a participat la fond;

dobanditorul cu titlu particular al unui drept sau bun ce formeaza obiectul

litigiului daca transmisiunea a avut loc dupa pronuntarea hotararii de fond si inainte
de expirarea termenului de aple are dreptul la apel si la recurs;

creditorul chirografar poate exercita apelul pe calea actiunii oblice in numele

creditorului sau, cu exceptia cauzelor cu caracter strict personal.

obiectul: hotararea primei instante (toate hotararile date de judecatorii si

tribunale in prima instanta, indiferent daca s-au pronuntat sau nu in fond);

cauza: nemultumirea partii, ce vizeaza hotararea primei instante.

Efectele apelului:

este suspensiv (hotararea primei instante nu se pune in executare pe perioada

apelului);

este devolutiv (se rejudeca fondul, in tot sau in parte, in functie de nemultumirea
partii);

in apel nu se pot formula pretentii noi; exceptii:

cerere de interventie voluntara accesorie;

cerere de interventie voluntara principala (numai cu acordul partilor);

cerere reconventionala, a partilor impotriva intervenientului.

in apel nu se poate schimba calitatea partilor, obiectul si cauza cererii de

chemare in judecata.

sesizarea instantei: instanta competenta este instanta ierarhic superioara

celei care a pronuntat hotararea atacata; termenul este de 15 zile (termen legal
imperativ daca nu este respectat apelul este respins ca tardiv) de la data
comunicarii; exceptii:

hotararea de declinare a competentei instantei 5 zile de la pronuntare;

incheierea de asigurare a dovezilor, pe cale principala 5 zile de la

pronuntare (partile au fost in sedinta) sau de la comunicare
(nu au fost);

incheierea de indreptare a greselilor materiale 15 zile de la pronuntare sau

de la comunicare;

ordonanta presedintiala 5 zile de la pronuntare sau de la comunicare;

hotararea de divort 30 de zile de la comuniacare;

procurorul 15 zile de la pronuntare (daca a fost prezent) sau de la

comunicare (daca nu a fost prezent).

termenul se intrerupe prin:

moartea partii care este interesata sa faca apelul, care urmeaza sa fie
exercitat de catre mostenitori (respectiv de la numirea unui tutore sau curator
pentru acestia daca sunt minori sau interzisi);

moartea mandatarului deoarece lui i s-a comunicat hotararea; curge din nou
de la comuniacrea hotararii catre parte;

imprejurare independenta de vointa partii repunerea in termen se face in 15

zile de la incetarea imprejurarii.

cererea de apel cuprinde:

numele, domiciliul partilor;

obiectul cererii (hotararea care se ataca), data pronuntarii, numarul dosarului;

cauza apelului;

aratarea probelor de care intelege sa se foloseasca sau cel mai tarziu pana
la prima zi de infatisare daca nici atunci, apelul este respins ca nemotivat;

semnatura;

Se anexeaza inscrisurile (eventual lista martorilor) ca la prima instanta se achita

taxa de timbru (= 50% din taxa aplicabila in prima instanta), cererea se formuleaza
in atatea exemplare cati intimati sunt + 1 pentru instanta; cererea se depune la
instanta a carei hotarare se ataca sub sanctiunea nulitatii.

Efectele introducerii cererii de apel:

investeste instanta de apel;

se suspenda hotararea primei instante;

se stabileste cadrul procesual;

hotararea de apel inlocuieste hotararea primei instante.

presedintele instantei de la curtea de apel da termen minim 30 de zile pentru

citare (poate fi redus la 5 zile);
 se judeca de 3 judecatori;

pot fi aduse probe noi sau instanta poate dispune refacerea lor; ele se arata
in cerere/intampinare, sau, cel mai tarziu la prima zi de infatisare;

in apel vor putea fi invocate pentru prima oara numai exceptii absolute:
prescriptia, lipsa de calitate, puterea lucrului judecat; exceptiile relative pot fi
invocate NUMAI daca au fost invocate in termen in fata primei instante si aceasta
le-a respins sau a omis sa se pronunte cu privire la ele.

Incidentele in apel:

suspendarea voluntara sau legala ca in prima instanta;

perimarea judecatii ca in prima instanta; de la data pronuntarii hotararii de

perimare a apelului se definitiveaza prima hotarare;

renuntarea la judecata numai cu consimtamantul paratului => se anuleaza

prima hotarare;

renuntarea la dreptul subiectiv fara consimtamantul paratului;

achiesarea;

tranzactia.

Este sau nu intampinarea obligatorie (Ciobanu da):

daca intimatul nu a primit in termen comunicare motivelor de apel si a

dovezilor aratate, va putea cere la prima infatisare un termen pentru aceasta;

daca intimatul lipseste la acest termen si motivele nu au fost communicate

instanta va dispune amanarea cauzei si comunicarea;

intimatul nu se va putea folosi inaintea instantei de apel de alte motive

decat cele invocate la prima instanta sau cele aratate in intampinare.

hotararea instantei de apel = decizie, este definitv, se comunica partilor, poate fi

pusa in executare; solutia poate fi:

pastreaza sau schimba, in tot sau in parte, hotararea atacata;

desfiinteaza hotararea si o trimite spre rejudecare (daca nu a fost cercetat

fondul sau s-a judecat in lipsa partii nelegal citate);

daca prima instanta nu a fost competenta, desfiinteaza hotararea si trimite

cauza instantei competente;

daca instanta a pronuntat o hotarare de declinare, desi era competenta,

desfinteaza hotararea si o trimite spre judecare;

cererea poate fi respeinsa ca inadmisibila, lipsita de interes, tardiva;

cererea pote fi anulata ca netimbrata etc.

B. Recursul

= calea de atac prin care partea interesata sau procurorul solicita, in conditiile si
pentru motivele prevazute de lege, desfiintarea unei hotarari date fara drept de
apel sau de un organ cu activitate jurisdictionala, urmarindu-se , in principiu, sa se
dispuna rejudecarea fondului.

nu este devolutiv, nu este suspensiv de executare (decat pentru anumite motive

bine determinate).

Elementele recursului:

parti aceleasi, numarul lor nu se poate mari sau micsora in recurs; in

privinta celor care nu au declarat recurs, sau impotriva carora nu a fost declarat
recurs, hotararea devine irevocabila. (=> in cazul coparticiparii procesuale
principiul independentei procesuale); cazurile in care o terta persoana ce nu a avut
calitatea de parte poate declara recurs cele din apel = recursul impotriva
ordonantei de adjudecare -de orice persoana interesata.

obiectul hotararea care se ataca:

hotararile date fara drept de apel;

hotararile date in apel, indiferent daca prin ele s-a solutionat fondul ori un
aspect procedural si fara a interesa daca apelul a fost admis, respins, anulat sau
perimat; nu pot fi insa atacate cu apel hotararile date in prima instanta si care nu
au fost apelate; hotararile date in apel, prin care se desfiinteaza sentintele
pronuntate in prima instanta si se trimit cauzele spre rejudecare;

hotararile pronuntate intr-o contestatie in anulare, revizuire sau contestatie la

titlu vor fi susceptibile de recurs numai daca si hotararile ce au format obiectul
acestor mijloace procesuale puteau fi atacate cu recurs;

NU hotararile pronuntate in contestatia in anulare, revizuirile si contestatiile

la titlu indreptate impotriva hotararilor date in recurs, hotararile instantei de recurs
(indiferent daca vizeaza recursul sau judecata in fond, dupa casare), deciziile de
perimare a recursului, hotararile de stramutare; nu se poate declara recurs
impotriva unei hotarari care ti-a dat castig de cauza, chiar daca nu esti multumit de
considerentele hotararii;

incheierile premergatoare se ataca odata cu hotararea; exceptie: incheierile

prin care s-a intrerupt sau suspendat cursul judecatii pot fi atacate separat cu
recurs, insa numai in masura in care si hotararea care ar urma sa se pronunte in
cauza este susceptibila de recurs.

cauza recursului nelegalitatea sau netemienicia hotararii atacate cu recurs.

Motivele de casare:

cand instanta nu a fost alcatuita conform dispozitiilor legale;

cand hotararea s-a dat de alti judecatori decat cei care au judecat fondul pricinii;
cand hotararea s-a dat cu incalcarea competentei altei instante;

cand instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti;

cand prin hotarare instanta a incalcat norme de procedura prevazute sub

sanctiunea nulitatii;

cand instanta nu s-a pronuntat asupra unui capat de cerere, a acordat mai mult sau
a acordat ce nu i s-a cerut;

cand hotararea nu cuprinde motivele pe care se sprijina, sau cuprinde motive

contradictorii sau straine de natura pricinii;

cand instanta a interpretat gresit actul dedus judecatii si a schimbat intelesul sau
natura juridica a acestuia;

cand hotararea este lipsita de temei legal;

cand instanta nu s-a pronuntat asupra unei probe administrate sau asupra unui
mijloc de aparare care erau hotaratoare;

cand hotararea se intemeiaza pe o greseala grava de fapt, pornind de la o apreciere

eronata a probelor administrate.

Sesizarea instantei de recurs:

se judeca de instanta superioara celei care a pronuntat hotararea atacata ;

temenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotararii (termen

imperativ daca nu decaderea); exceptii:

hotararea referitoare la conflictul de competenta 5 zile de la pronuntare;

ordonanta presedintiala 5 zile de la pronuntare sau de la comunicare;

hotararea de divort 30 de zile de la comunicare.

actul comunicarii este inlocuit uneori de acte echivalente (principiul

echipolentei):

termenele incep sa curga impotriva partii care a cerut comunicarea, de la

data cand a cerut-o;

termenul de recurs curge chiar daca comunicarea hotararii a fost facuta

odata cu somatia de executare;

daca o parte face recurs inainte de comunicarea hotararii, aceasta se

socoteste comunicata la data depunerii cererii de recurs. Termenul se intrerupe in
acelasi conditii ca la apel. Sanctiunea respingerea recursului ca tardiv se poate
solicita repunerea in termen daca se dovedeste o imprejurare mai presus de vointa
partii.

Cererea de recurs cuprinde:

numele si domiciliul partilor;

 individualizarea hotararii care se ataca;

indicarea motivelor de casare (direct in cerere sau intr-un memoriu depus

ulterior) termenul pentru motivare se socoteste de la data comunicarii hotararii;
daca recursul nu se motiveaza el este nul si recurentul nu se va putea plange nici
pe calea contestatiei in anulare speciala; numai motivele de ordine publica pot fi
invocate inaintea instantei de recurs, pana la incheierea dezbaterilor in fata
acesteia (decis si dupa expirarea termenului de recurs).

indicarea inscrisurilor noi (unde este cazul);

cererea se timbreaza la 50%, se depune la instanta a carei hotarare se ataca

sub sanctiunea nulitatii; dupa implinirea termenului de recurs, instanta inainteaza
instantei de recurs dosarul; in 15 zile de la comunicare intimatul face intampinare -
care poate fi depusa cu cel putin 15 zile inainte de termenul de judecata.(sau se
poate apara oral, in fata instantei);

Efectele intoducerii cererii:

investirea instantei;

suspendarea executarii (numai in cazurile expres prevazute de lege)

Procedura de judecata:

presedintele dispune citarea, fixeaza termenul, alege un judecator care

trebuie sa intocmeasca raportul care trebuie depus la dosar cu minim 5 zile inainte
de termen;

se judeca in complet de 3 judecatori;

grefierul striga pricinile si arata daca procedura a fost legal indeplinita;

se da citire raportului;

se rezolva exceptiile, se da cuvantul partilor (recurentul, intimatul,

procurorul);

recurentul dezvolta oral motivele, intimatul raspunde;

instanta verifica hotararea pe baza probelor administrate si a celor noi (daca

este cazul);

au loc dezbaterile, instanta se retrage pentru deliberare;

se pronunta hotararea in sedinta publica.

Incidentele in recurs:

suspendarea voluntara sau legala ca in prima instanta;

perimarea judecatii ca in prima instanta; de la data pronuntarii hotararii de

perimare a recursului hotararea recurata devine irevocabila;
 renuntarea la judecata numai cu consimtamantul paratului => se anuleaza
prima hotarare;

renuntarea la dreptul subiectiv fara consimtamantul paratului;

achiesarea;

tranzactia dar numai in scris;

retragerea recursului. Solutiile ce se pot pronunta:

respingerea recursului ca nefondat, mentinandu-se hotararea atacata;

admiterea recursului, casandu-se hotararea initiala, in tot sau in parte;

respingerea recursului ca tardiv, iar hotararea atacata va ramane irevocabila

de la data expirarii termenului de recurs;

respingerea recursului ca inadmisibil (ex: in cazul hotararii data cu drept de

apel, neapelata).

hotararea data = decizie;

casarea cu retinere regula pentru tribunale si pentru Curtile de Apel;

exceptii:

cand instanta a solutionat cauza fara a intra in judecata fondului,

demonstrandu-se ca a procedat gresit o trimite instantei respective;

cand instanta a solutionat procesul in lipsa partii neregulat citate la

administrarea probelor, respectiv la dezbaterea fondului se retrimite primei
instante;

cand tribunalul sau Curtea de Apel caseaza hotararea pentru lipsa de

competenta a primei instante in judecarea pricinii o trimite la instanta de fond
competenta;

cand este necesara administrarea de alte probe decat inscrisurile.

casarea cu trimitere regula pentru CSJ; retrimiterea se face, dupa caz,

primei instante, altei instante sau altui organ cu activitate jurisdictionala.

la casarea cu retinere pricina poate fi judecata chiar de acelasi complet; la

casarea cu trimitere, in mod obligatoriu cauza trebuie judecata de un alt complet;

la casarea cu trimitere se rejudeca in functie de motivele de drept aratate in

prima instanta si de cele stabilite prin decizia de casare;

motivele de fapt sunt lasate la latitudinea instantei de fond;

hotararea pronuntata dupa casarea cu trimitere poate fi atacata cu recurs;

hotararea pronuntata dupa casare este irevocabila; se redacteaza in 15 zile de la
pronuntare (mai poate fi atacata doar prin: contestatia in anulare sau revizuire).

principiul neagravarii situatiei in propira cale de atac (din penal), desi nu este
reglementat expres in cevil, se aplica.
C. Recursul in interesul legii

= o cale extraordinara de atac care poate fi exercitata doar de catre Procurorul

General al Romaniei, direct sau din dispozitia

Ministerului Justitiei.

pentru incalcarea legii prin hotararile pronuntate de instanta sau de alte

organe cu activitate jurisdictionala, ramase irevocabile;

competenta apartine CSJ Sectii Unite; participarea procurorului si concluziile

sale sunt obligatorii

obiectul recursului = hotararea ramasa irevocabila;

cauza recursului = incalcarea legii, a normelor de drept substantial sau a

normelor procesuale prin hotararea atacata; se cere CSJ sa se pronunte asupra
chestiunilor de drept care au primit o solutionare diferita din partea instantelor
judecatoresti, pentru a se asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii pe
teritoriul tarii; dezlegarea data problemelor este obligatorie pentru instante si le
este adusa la cunostinta prin Ministerul Justitiei.

hotararea pronuntata de CSJ nu produce efecte asupra partilor;

decizia CSJ este obligatorie pentru instante.

D. Recursul in anulare

legitimitatea procesuala apartine numai procurorului general, care poate

actiona din oficiu sau la cererea ministrului justitiei; partile se pot adresa cu
memorii procurorului general (iar daca, pana la incheierea dezbaterilor, procurorul
general isi retrage motivat recursul, partile din proces pot cere continuarea
judecatii);

procurorul general poate dispune, pe timp limitat, suspendarea executarii

hotararilor judecatoresti, iar dupa introducerea recursului in anulare, instanta poate
ea sa dispunsa aceasta sau sa revina asupra masurii;

competenta apartine CSJ:

sectiile Curtii daca este vorba de hotararile pronuntate de judecatorii,

tribunale si Curti de Apel;

completul de 9 judecatori in cauzele in care sectiile Curtii au pronuntat

sentinte ramase definitive prin nerecurare sau decizii in solutionarea recursurilor
ardinare;

Sectiile Unite in cazul in care completul de 9 judecatori a solutionat un

recurs ordinar.

obiectul recursului numai hotarari judecatoresti irevocabile;

 motivele recursului 2, expres si limitativ prevazute:

cand instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti (imixtiunea in

atributiile puterii legislative sau executive) ex: pronuntarea unei hotarari care sa
tina loc de autorizatie de construire constituie motiv de casare si pentru recursul
ordinar; - se poate declara in termen de 6 luni de la data cand hotararea
judecatoreasca a ramas irevocabila;

cand s-au savarsit infractiuni de catre judecatori in legatura cu hotararea

pronuntata; - se poate declara in termen de 6 luni de la data ramanerii definitive a
hotararii de condamnare.

judecata se face dupa regulile de la recurs; participarea procurorului este

intotdeauna obligatorie expune motivele recursului si pune concluzii.

E. Contestatia in anulare

= cale extraordinara de atac prin care se cere instantei ce a pronuntat hotararea

atacata sa isi desfiinteze propria hotarare sau sa rejudece cauza;

doua categorii de contestatii in anulare:

contestatia in anulare de drept comun poate fi introdusa pentru urmatoarele

motive:

1. lipsa totala a citarii partii pentru care s-a judecat pricina instanta anuleaza
prima hotarare si dispune rejudecarea pricinii;

2. hotararea a fost data de o instanta necompetenta absolut, respectiv

hotararea a fost data cu incalcarea competentei generale, materiale sau teritoriale
exclusive instanta anuleaza prima hotarare si pronunta o hotarare de declinare a
competentei in favoarea instantei competente.

Pentru a putea fi introdusa trebuie ca: hotararea atacata sa fi ramas irevocabila si

motivele pentru care se cere anularea sa nu fi putut fi valorificate prin caile ordinare
de atac.

contestatia in anulare speciala poate fi introdusa NUMAI pentru urmatoarele

motive:

1. cand prin hotararea atacata, pronuntata in recurs, s-a pronuntat o solutie

eronata, bazata pe o greseala materiala esentiala

(ex: a fost respins recursul ca tardiv, desi nu era) instanta va desfiinta prima
hotarare, dispunand rejudecarea recursului.

2. cand instanta de recurs a omis cercetarea unuia din motivele de casare,

recursul fiind respins sau admis partial instanta desfiinteaza prima hotarare si
dispune cercetarea motivului de recurs omis.

Elementele contestatiei in anulare:

 partile: contestatorul, intimatul in contestatia in anulare (si succesorii lor in
drepturi), procurorul, tertii de la judecata in prima instanta; NU si tertii care nu au
participat, chiar daca ar fi avut interes sa introduca contestatia in anulare;

obiectul:

pentru contestatia in anulare de drept comun:

hotararile instantelor de recurs;

hotararile instantelor de apel recurate si recursul respins sau anulat,;

hotararile primei instante date fara drept de apel si recursul respins sau
anulat;

hotararile in cererile de revizuire, in contestatia in anulare, in contestatia la

executare, toate ramase irevocabile.

pentru contestatia in anulare speciala:

hotararile instantei de recurs privitoare numai la solutionarea recursului, nu si

cele prin care s-a solutionat fondul pricinii, prin rejudecarea lui;

hotararile pronuntate de judecatorii, date fara drept de apel.

cauza: motivele introducerii ei si indeplinirea conditiilor de admisibilitate.

instanta competenta = instanta care a pronuntat hotararea atacata, niciodata

instanta superioara;

termenul de exercitare difera dupa cum hotararea atacata este susceptibila

sau nu de executare silita:

pentru hotararea cu executare silita se poate formula inainte de inceperea

execuatarii si in tot timpul ei, pana la efectuarea ultimului act de executare;

pentru hotararile care nu se aduc la indeplinire prin executare silita in 15

zile de la data la care contestatarul a luat cunostinta de hotarare, dar nu mai tarziu
de 1 an de la data la care a ramas irevocabila.

cererea se formuleaza ca o cerere de chemare in judecata; efectele

introducerii ei: reinvestirea instantei ce a pronuntat hotararea atacata; nu suspenda
executarea.

procedura de judecata este aceeasi ca la judecata in prima instanta, numai

ca se judeca de urgenta (termene mai scurte); se judeca de aceeasi judecatori.

hotararea pronuntata in contestatia in anulare de drept comun poate fi

atacata cu apel, recurs, contestatia in anulare, cu revizuire;

hotararea pronuntata in contestatia in anulare speciala este irevocabila.

F. Reviziurea
= cale extraordinara de atac, exercitata numai impotriva hotararilor definitve, ce au
rezolvat fondul; se poate exercita numai pentru motivele strict prevazute de lege.

datorita unor imprejurari noi, necunoscute de instanta la data pronuntarii

hotararii atacate => se cere instantei sa revina, in baza noilor imprejurari.

Elementele revizuirii:

partile: revizuent, intimat in revizuire, procurorul, creditorii chrografari ai

partilor, succesorii partilor (daca transmisiunea a avut loc dupa pronuntarea
hotararii atacate);

obiectul: o hotarare definitiva prin care s-a rezolvat fondul:

hotararea primei instante, pronuntata cu ocazia primei judecati sau dupa casare
cu trimitere;

hotararea instantei de apel, pronuntata la prima judecata, sau in urma casarii cu

trimitere;

hotararea instantei de recurs, prin care evoca fondul, dupa casarea cu retinere.

cauza reviziuirii si motivele de reviziure:

1. dispozitivul hotararii atacate contine dispozitii contradictorii, ce nu se pot

implini revizuirea se poate formula in termen de o luna de la comunicarea hotararii
initiale; instanta va pronunta o hotarare cu un dispozitiv corect;

2. s-a dat mai mult, mai putin sau ce nu s-a cerut termenul de revizuire 1
luna de la comunicare; instanta va pronunta o

hotarare prin care modifica dispozitivul la cat a cerut reclamantul;

3. obiectul pricinii nu mai exista termenul de exercitare - 1 luna de la ultimul

act de executare savarsit; in instanta trebuie demonstrata pieirea bunului pentru a
se schimba condamnarea de la predarea bunului la despagubiri;

4. a fost savarsita o infractiune referitoare la pricina de catre judecator, martor,

expert, pentru care a fost condamant irevocabil

se cere in termen de 1 luna de cand partea interesata a aflat de hotararea penala;

instanta va desfiinta hotararea si va rejudeca; daca un inscris hotarator folosit ca
proba a fost declarat fals se rejudeca pe baza altor probe; termenul este de 1 luna
de la dat ala care partea interesata a aflat de falsul inscrisului;

5. daca dupa pronuntarea hotararii s-au descoperit inscrisuri doveditoare,

retinute de partea potrivnica sau care nu au putut fi infatisate dintr-o imprejurare
mai presus de vointa partilor (termenul este de 1 luna, se rejudeca daca inscrisurile
erau hotaratoare)

3 conditii, sau daca s-a revizuit hotararea unei instante penale sau administrative
pe care ea s-a intemeiat (termen de 1

luna, se rejudeca hotarare noua);

6. nu au fost aparati, sau au fost aparati cu viclenie: statul (1 luna de la
comunicare), organele statului (1 luna de la comunicare), disparutii (6 luni de la
data la care revin), incapabilii (6 luni de la data la la care isi redobandesc
capacitatea de exercitiu) rejudecarea si pronuntarea unei noi hotarari;

7. exista contrareitate de hotarari doua hotarari definitive contradictorii date

de doua instante in dosare diferite, cu tripla identitate de subiecte, obiecte, cauza,
nu s-a invocat exceptia de lucru judecat in judecarea celei de-a doua hotarari, se
cere anularea celei de-a doua hotarari 5 conditii; termen de 1 luna de la
comunicarea celei de-a doua hotarari; se va anula a doua hotarare instanta
competenta este cea mai inalta in grad dintre cele doua;

8. exista un motiv independent de vointa partii, pentru care partea nu a venit la

judecata si nici nu a putut instiinta instanta; conditii: partea sa fi fost legal citata,
motivul sa fi fost independent de vointa partii, partea sa fi fost in imposibilitate de a
veni la judecata si de a instiinta instanta termen 15 zile de la incetarea motivului;
instanta va desfiinta hotararea initiala si va rejudea fondul.

instanta competenta = instanta care a pronuntat hotararea care se ataca cu

exceptia pct-lui 8;

cererea de revizuire se formuleaza ca o cerere de chemare in judecata, taxa

de timbru este de 50% din ce a aprimei cereri;

procedura este identica cu judecata in prima instanta.