Comert International

Curs 7
Clauza clientului celui mai favorizat = o parte contractanta promitentul clauzei , se obliga ca in
ipoteza in care pe parcursul executarii contractului va incheia cu un tert un contract , in conditii mai
favorabile decat cele din contractul in curs de executare , se obliga sa aplice aceste conditii mai
favorabile si in favoarea celeilate parti contractante ( beneficiarul clauzei ) , contractul fiind astfel
adaptat in mod corespunzator .
Comparatie intre clauza ofertei concurente si clauza clientului celui mai favorizat
Exista o asemanare majora , aceea ca ambele au ca scop adaptarea contractului in cazul aparitiei unor
riscuri nevalutare , dar deosebirile sunt majore , esentiale , si ele constau in natura elementului de
referinta ptr adaptarea contractului . Si anume daca la oferta clauzei concurente , contractul se
adapteaza ca urmare a unei oferte mai favorabile facute de un tert catre o parte contractanta , deci
initiativa aici apartine tertului , in cazul clientului celui mai favorizat etalonul este o operatiune mai
favorabila , incheiata de o parte contractanta cu un tert . Deci initiativa vine de la o parte contractanta
catre un tert .
Conditia definitorie si in acest caz ca si in cazul ofertei concurente este caracterul mai favorabil al
regimului acordat tertului . Caracterul mai favorabil poate consta intr-un pret mai bun sau intre
elemente mai favorabile ( conditii mai bune de plata , de livrare , garantii suplimentare ) .
Efectele clauzei
Clauza actioneaza in mod automat , adica partea contractanta care ofera unui tert un pret mai bun ,
trebuie automat sa o acorde si cocontractantului sau din contractul in curs de executare . Clauza poate
fi si negociata . In cazul in care intervine ipoteza clauzei si anume o parte contractanta ofera conditii
mai favorabile unui tert , aceasta solutie , daca nu se aplica automat trebuie notificata celeilalte parti ,
daca partile nu se inteleg in readaptarea contractului pot apela la un arbitru ( poate sa respinga
cererea , admita cererea , suspende efectele contractului sau sa il rezilieze in conditii favorabile ) .
Clauza de impreviziune , hard-ship , situatie de ingreunare
Este o clauza specifica anglo saxon , care s-a extins si in momentul de fata , adoptat de state romaniste.
Aceasta clauza , teoria impreviziunii , a fost reglementata in art . 1271 din NCC.
Definitie ! Este aceea clauza contractuala prin care se prevede obligatia partilor de a renegocia
contractul sau de a recurge la un tert ( de regula un arbitru ) in acest scop , cand pe parcursul executarii
contractului se produce o ingreunare de orice natura a obligatiilor uneia dintre partiile contractante , de
natura de a perturba contractul initial . Perturbare ale caror efecte negative ar fi inechitabil , sa fie
suferite de catre o singura parte contractanta .
Conditiile aplicarii clauzei hard-ship
1. Sa intervina o imprejurare de hard ship , un eveniment . Clauza , cum rezulta din contract are
caracter de generalitate . Asadar evenimentul poate fi atat de natura nevalutara ( de regula ), dar poate
fi si de natura valutara .
2. Evenimentul trebuie sa fie independent de vreo culpa a partii . Culpa , se apreciaza in abstracto ,
adica culpa se apreciaza in functie de comportamentul unui comerciant , rezonabil si prudent aflat in
aceiasi situatie .
3. Este ca aceasta imprejurare , sa perturbe echilibrul contractual , sa provoace o ingreunare
substantiala a executarii contractului de catre cel putin de una dintre partile contractante

(substancial hard ship). Partile trebuie sa prevada in contract criteriul , criteriul este cel al pierderii
unui procent din profit , de obicei mai mult de 10% .
4. Este ca sa fie inechitabil , ca efectul negativ al hard ship-ului sa se localizeze in patrimoniul unei
singure parti . Scopul clauzei este acela de echilibrare a pierderilor , de balansare a pierdrilor . Arbitru
va imparti pierderea in mod rezonabil intre cele doua parti .
Comparatie intre hard ship si forta majora
Intre hard ship si forta majora exista o asemanare : ambele afecteaza contractul , perturba echilibrul
contractual .
Intre ele exista deosebiri majore :
a) din punct de vedere al continutelor
Sa fie forta majora , evenimentul trebuie sa fie imprevizibile si insurmontabil , chiar daca ar fi
prevazut, nu i s-ar fi putut indeparta efectele . Fortele majore sunt mult mai putine decat cele de hard
ship .
b) efectele lor
Cele de forta majora atrage de principiu imposibilitatea absoluta a executarii contractului de catre una
dintre parti . Contractul este desfiintat , reziliat iar victima fortei majore este exonerata de raspundere .
Hard ship-ul nu este dilimanta ptr contract , nu duce la incetarea efectelor contractale . Nu duce la
imposibilitatea absoluta de executare a contractelor , ci ingreuneaza ptr una dintre parti . Si atunci aici
la hard ship efectul nu mai este acelasi ca la forta majora , ci la hard ship , arbitru echilibreaza
pierderile, in parte nu la jumatate .
Efectele clauzei . Mecanismul clauzei de hard ship
Clauza produce , genereaza obligatia partii care a suferit hard ship-ul de a o notifica pe cealalta cu
privire la imprejurare si ambele parti au obligatia de a se intalni ptr a renegocia contractul . Asadar ,
daca se intalnesc si se inteleg , contractul se adapteaza , daca nu se inteleg partea care a suferit
pierderea va apela la un arbitru sau la un expert care va respinge , admita cererea , sa reaseze
contractul , sa suspende contractul sau in situatii exceptionala , cand evenimentul a perturbat
iremediabil contractul sa dispuna rezilierea contractului .
Clauza de forta majora
= forta majora poate fi definita in trei moduri :
1. in clauza
2.in mod sintetic - in sistemul de drept romanist prin efectele ei definitorii ( evenimentul sa survina
ulterior contractului , sa fie imprevizibil , insurmontabil , sa afecteze contractul - imposibila
executarea, partea care a suferit pierderea sa nu fie in intarziere , partea sa nu isi asume pierderea ) O
intalnim in Conventia de la Viena 1980 - vanzarea de marfuri , in principiile contractului .
3. in mod analitic - Sistemului de drept anglo-saxon , nu cunoaste conceptul de forta majora , este
acceptat conceptul de forta majora , acceptat printr-o insiruire de evenimente ( Contractul de transport
de marfuri pe mare ) Evenimente de pilda : calamitati naturale , conflicte militare , conflicte de munca
grave , acte ale puterii publice , interdictii de import si export , refuz de eliberare a autorizatiilor .
Definitia mixta ! Este utilizata intr-o clauza model de forta majora a camerei de comert din Paris
2003, Publicatia 650 .

Efectele clauzei de forta majora

Produce un efect specific si nespecific dreptului comertului internantional

Efect specific - efect suspensiv pe ce perioada , partiile trebuie sa specifice in contract . De regula , 6
luni sau 1 an .
Daca insa forta majora dureaza mai mult , intervine efectul extinctiv , contractul isi inceteaza efectele,
este reziliat .
Procedura de anuntare a fortei majore
Partiile prevad in contract aceasta procedura . Partea este obligata ca de indata ce este posibil sa o
notifice pe cealalta parte , cu privire la survenirea evenimentului si cu privire la efectele fortei majore .
Daca nu se anunta , se apeleaza la arbitru . Forta majora poate fi invocata oricand chiar si in fata
arbitrului ptr prima data . Exista o sanctiune ptr partea care nu a anuntat va raspunde ptr toate
prejudicile , pe care celalalta parte le-ar fi putut evita , daca ar fi fost anuntata din timp . Aceasta
reglementare care este legala . Aceasta obligatie este contrabalansata cu o obligatie a cocontractantului
si anume cocontractantul partii care a suferit forta majora , trebuie sa ia toate masurile , sa coopereze
cu victima fortei majore ptr a diminua pierderile pe care victima le sufera datorita fortei majore , altfel
spus sa depuna eforturi conjugate ptr readucerea in situatia anterioara si executarea contractului .
Cocontractantul va suporta daune ptr prejudiciile pe care victima le-ar fi putut evita .
Proba fortei majore
Forta majora este un eveniment de fapt , el poate fi probat prin mijloace specifice : certificat sau
atestat de forta majora . Camerele de comert si industrie , asiciatiile profesionale , bursele sunt abilitate
prin lege sau prin statutele proprii sunt abilitate sa emite astfel de certificate prin care atesta ca s-a
petrecut sau nu si consecintele evenimentului . Camerele de comert si de industrie ale Romaniei se
prevede explicit competenta camerelor de comert . O alta modalitate prin expertiza - un specialist ,
expert . Proba este lasata la aprecierea suverana a arbitrului sau a judecatorului .
Regimul juridic al dobanzii
Pentru contractele internationale :
- dobanda are un caracter conventional - contracte derulate in exploatarea unei intreprinderi cu scop
lucrativ , partiile sunt libere sa stabileasca cuantumul dobanzii . In cazul in care nu se stabileste se
aplica regimul legal . In raporturile juridice cu element de extraneitate in care legea romana este
aplicabila iar plata s-a stabilit in moneda nationala , dobanda legala este 6% pe an . Ptr a se aplica
aceasta dobanda , trebuiesc indeplinite :
- sa fie un raport international cu element de extraneitate
-lex cauzae - legea romana
- pretul contractual sa fie exprimat in moneda straina
Contractele speciale in comertul international
Contractul de vanzare internationala de marfuri
Conventia de la Viena este impartita in 4 parti : dispozitii generale , formarea contractului , efectele
contractului si partea finala , tranzitorii
Din dispozitiile generale - rationae materie a conventiei si in considerarea persoanei .

Conventia se aplica alternativ in urmatoarele cazuri :

a) cand contractul de vanzare este incheiat intre parti care isi au sediile in state contractante diferite
b) atunci cand legea aplicabila contractului este legea unui stat parte la Conventie
Al doilea aspect - regulile de interpretare a contractului
Conventia stabileste in art . 7 si 8 cateva reguli de interpretare a contractului :
1. la interpretarea conventiei sau contractului se va tine seama de contractul international
2. contractul se interpreteaza in functie de principiul respectarii bunei credinte in comertul
international
3. ptr materiile pe care Conventia le reglementeaza , dar nu sunt rezolvate in mod expres in cuprinsul
sau se vor aplica principiile generale de drept din care contractul se inspira iar in lipsa acestora se va
interpreta potrivit legi aplicabile determinate conform normelor de drept international privat . Prin
principiile de drept generale se inteleg si principiile de drept international .
4. manifestarile de vointa ale partii exprimate in contract se interpreteaza dupa intentia partii la care se
refera , cu conditia ca acesta intentie sa fie cunoscuta sau sa fi trebuit sa fie cunoscuta de cealalta
parte. Daca intentia partii nu poate fi determinata manifestarea de vointa va fi interpretata potrivit cu
semnificatia pe care io acorda o persoana rezonabila si prudenta , aflata in aceiasi situatie . In toate
cazurile se va tine seama in interpretarea vointei partiilor de circumstantele pertinente , negocierile
care au avut loc intre parti , obisnuinte si uzante .
5. Priveste uzantele art . 9 . Partiile sunt legate prin uzantele la care au consimtit si prin obisnuintele
prin care s-au stabilit intre ele . Uzantele tacite - in afara de conventie contrara , partile sunt
considerate ca s-au referit in contract in mod tacit si la orice uzanta pe care o cunosteau sau ar fi
trebuit sa o cunoasca si care este larg cunoscuta si in mod regulat respectata de catre partiile , la
contracte de acelasi tip in ramura comerciala avuta in vedere .
Forma contractului art.11
Un contract nu trebuie sa fie incheiat , nici consemnat in scris si nu este supus niciunei conditii de
forma . Asadar , Conventia adopta principiul consensualismului . Forma scris nu trebuie nici atunci
cand se modifica sau inceteaza contractul . In legatura cu proba retinem ca proba este libera .
Contractul poate fi probat prin orice proba , inclusiv prin martori . Cealalta parte a Conventie prevede
formarea contractului cu 2 aspecte : oferta si acceptarea .
OFERTA
Definita in art .14 ca o propunere de incheiere a unui contrcat care trebuie sa indeplineasca 3 conditii
esentiale :
a) sa fie adresata uneia sau mai multor persoane determinate , per a contracrio oferta adresata
publicului nu este o oferta in sens juridic , ci o invitatie la oferta .
b) oferta trebuie sa fie suficient de precisa ( trebuie sa determine sau sa prevada criteriile de
determinare ptr marfa , cantitate si pret )
c) vointa ofertantului sa fie aceea de a se angaja din punct de vedere juridic , oferta sa fie data in stare
de angajament juridic .
Retractarea si revocarea ofertei
Retractarea este retragerea ofertei atunci cand retragera ajunge la destinatarul ofertei mai inainte sau
cel mai tarziu , simultan cu oferta .
Revocarea ofertei intervine atunci cand oferta a ajuns la destinatar . Exista o regula si o exceptie .

Regula este ca oferta poate fi revocata daca revocarea soseste la destinar anterior momentului in care
acesta a expediat acceptarea sa . Exceptia este ca oferta este irevocabila in doua cazuri :
a) daca ofertantului prevede in cuprinsul ofertei ca ea este irevocabila si mentioneaza si termenul de
irevocabilitate ( de regula 1 luna ) .
b) chiar daca nu a prevazut un termen de irevocabilitate , oferta este socotita irevocabila pe o perioada
rezonabila de timp , din momentul cand a fost expediata daca este rezonabil ptr destinatarul ofertei , sa
o considere irevocabila din imprejurarile cauzei , obisnuinte sau uzante .
Acceptarea ofertei
Este definita ca fiind o declaratie sau o alta manifestare de vointa a destinatarului ofertei care exprima
acordul sau cu oferta . Conventia reglementeaza si regimul juridic al tacerii . Tacerea sau inactiunea
prin ele insele nu pot constitui acceptarea . Sintagma cheie este prin ele insele . Totusi tacerea si
inactiunea pot produce efecte juridice cand acest lucru rezulta din lege , din contract , uzante sau
obisnuinte .
Momentul cand acceptarea isi produce efectele
Acceptarea expresa - atunci cand exista o declaratie de acceptare
a) in cazul contractului incheiat intre persoane prezente , acceptarea produce efecte daca ea este facuta
simultan cu oferta , daca este acceptata imediat afara de cazul ca din imprejurari rezulta contrariul .
Intra si oferta incheiata prin telefon sau prin orice alte modalitati , video-conferinta .
b) intre persoane care nu sunt de fata , prin corespondenta , regula este ca acceptarea produce efecte in
momentul in care ea parvine ofertantului , deci este adoptat sistemul receptiei . Cu toate acestea
acceptarea nu va produce efecte daca parvine ofertantului dupa expirarea termenului de acceptare .
Acceptarea tacita este indeplinirea de catre destinatarul ofertei al oricarui act , din care rezulta vointa
sa de a accepta . Acest act se interpreteaza in functie de uzante . Poate fi de pilda , expedierea unei
parti din marfa , plata unui avans din pret .
Continutul acceptarii
Exista o regula , o exceptie si o exceptie de la exceptie care revine la regula .
Regula este in sensul ca acceptarea nu trebuie sa contina completarii sau alte modificari , fata de
continutul ofertei . In caz contrar este socotita o contra oferta .
Exceptia este acceptarea care contine modificari , produce efecte in cazul in care ea nu modifica in
termeni substantiali termenii ofertei . Conventia spune cazurile in care modificarea este substantiala
per a contrario celelalalte nu sunt substantiale . Sunt substantiale modificarile care contin : cele
referitoare la pret , cantitate , marfa , locul si momentul predarii , raspunderea partiilor si solutionarea
litigilor .
Exceptia la exceptie , in cazul in care acceptarea contine modificari , care nu altereaza in mod
substantial termeni ofertei si care deci in mod normal ar trebui sa produca efecte juridice . Ea nu va
produce totusi , daca ofertantul obiecteaza , fara intarziere .
Acceptarea tardiva
Daca parvine ofertantului dupa expirarea termenului stipulat in oferta sau a termenului rezonabil .
Acceptarea tardiva de principiu nu produce efecte , ea este socotita caduca . Totusi acest efect este mai
pronuntat sau mai atenuat in functie de imprejurarea , daca tardivitatea se datoreaza sau nu culpei
acceptate .

Sunt doua situatii :

a) acceptarea este tardiva din culpa acceptantului , de principiu nu produce efecte , insa poate fi
acceptata de ofertant , dar ofertantul trebuie sa anunte de indata pe acceptant, ca accepta contractul
chiar daca a ajuns mai tarziu .
b) Acceptarea a fost trimisa in termen , trebuia sa ajunga in termen dar nu a ajuns la termen din culpa
unui tert ( carausul ) . Daca se dovedeste ca nu este culpa acceptantului , acceptarea va fi valabila ,
totusi ea nu va fi valabila , numai in cazul in care ofertantul obiecteaza imediat si demonstreaza ca este
in imposibilitatea de a executa contractul .