Curs 6

Contractele comerciale internationale

Contractele comerciale internationale reprezinta institutia centrala a dreptului comertului
international. Ele se caracterizeaza prin:
- elementul de profesionalism - ele sunt incheiate intre profesionisti comercianti;
- elementul de extraneitate - care le confera un caracter international.
Contractele comerciale internationale contin doua categorii de cauze:
- clauze generale - se aplica in toate contractele comerciale internationale;
- clauze specifie - ele se intalnesc doar in anumite contracte internationale.
Clauzele specifice in contractele comerciale internationale incheiate pe termen mediu si
lung
In comertul international marea majoritate a contractelor sunt incheiate pe termen mediu si
lung, deosebindu-se astfel de dreptul national, unde se intalnesc contracte pe termen scurt (uno
ictu).
In cadrul acestor contracte intre momentul incheierii si momentul executarii contractului pot
aparea evenimente de natura a perturba echilibrul contractual, sunt ceea ce noi numim riscurile.
Termen mediu = intre 1 si 5 ani.
Termen lung = peste 5 ani.
Riscurile = evenimente posibile de a se produce dupa incheierea contractului, independent
de culpa vreuneia dintre parti si care daca se realizeaza pot face sensibil mai oneroasa sau chiar
imposibil de realizat prestatia uneia sau chiar a ambelor parti contractante.
Din aceasta definitie rezulta elementele esentiale ale riscului:
a) sunt evenimente, adica fapte materiale;
b) ele sunt evenimente posibil de a se realiza, deci riscurile se aseamana cu conditia, ca
modalitate a actului juridic (conditia = evenimnet viitor si nesigur ca se va realiza);
c) producerea riscului pentru a fi relevanta trebuie sa aiba loc intre momentul incheierii si
cel al executarii contractului, deci pe durata de viata a contractului;
d) riscul este un eveniment independent de culpa vreuneia dintre parti (el trebuie sa se
produca dintr-o cauza straina, daca nu este culpa nu este risc, daca este culpa, este raspundere
pentru culpa);
e) riscul daca se produce trebuie sa aiba drept consecinta un prejudiciu pentru cel putin una
din partile contractante; prejudiciul consta in faptul ca prestatia uneia din parti sau chiar a ambelor
parti, devine substantial sensibil mai oneroasa, deci se perturba echilibrul contractual stabilit initial.
1

Curs 6
Clasificarea riscurilor:
1) Riscuri comerciale - se clasifica la randul lor in:
a) riscuri valutare - care constau in variatii ale cursului monedei in care urmeaza sa
se plateasca pretul, fata de alte monede de referinta;
b) riscuri nevalutare - care imbraca forma unor evenimente foarte variate cum ar fi
de pilda modificari ale pretului materiilor prime, materialelor, combustibilului in pretul fortei de
munca (adica in salarii), in tarifele de transport, primele de asigurare, comisionele bancare,
dobanzile.
2) Riscuri necomerciale - se clasifica la randul lor in:
a) riscurile politico-administrative - in aceasta categorie intra: conflictele armate,
embargoul, blocada economica, modificari ale regimului politic dintr-un stat, greve sau alte
tulburari sociale de amploare, neacordarea autorizatiei de import-export, restrictii tarifare, restrictii
in transferul monedei peste frontiera etc.
b) calamitatile naturale.
Pentru a se evita consecintele pagubitoare pe care producerea acestor riscuri le-ar putea avea
asupra contractului, partile trebuie sa insereze in contract ceea ce se numesc clauze asiguratorii
impotriva riscurilor.
Clauzele asiguratorii impotriva riscurilor, se clasifica in functie de 3 criterii:
1) Dupa criteriul felului riscului la care se refera:
a) clauze asiguratorii impotriva riscurilor valutare - aici intra clauza aur si clauzele
valutare;
b) clauzele asiguratorii impotriva riscurilor nevalutare - analizam clauza ofertei
concurente, clauza clientului celui mai favorizat, clauza de revizuire a pretului si clauza de
impreviziune sau hardship;
c) clauzele de forta majora - care privesc riscurile necomerciale adica riscurile
politico-administrative si calamitatile naturale.
2) Dupa obiectul lor:
a) clauze de mentinere a valorii contractului - sunt acele clauze care au ca obiect
numai prestatia monetara din contract, adica pretul; in categoria acestor clauze intra - clauza aur si
clauzele valutare;
b) clauze de (re)adaptare a contractului - in aceasta categorie intra acele clauze care
au ca obiect intrega economie a contractului; aici se incadreaza clauza ofertei concurente, clauza
clientului celui mai favorizat, clauza de impreviziune sau hardship si clauza de forta majora.
3) In functie de modul lor de a actiona:
2

Curs 6
a) clauze cu efect automat - aici intra acele clauze care contin o ecuatie, un
mecanism care permite ca ele sa se aplice prin vointa unei singure parti, fara a fi nevoie ca partile sa
se intalneasca si sa renegocize contractul;
b) clauze care nu actioneaza in mod automat ci prin renegociere - partile sunt
obligate sa se intalneasca pentru a rediscuta contractul.
Marea majoritate a clauzelor pot actiona atat automat cat si prin renegociere in functie de
vointa partilor exprimata in contract. Singura clauza care actioneaza intodeauna prin renegocierea
contractului, este clauza de impreviziune sau hardship.
Necesitatea clauzelor
Exista doua planuri. Acela cand sistemul de drept in discutie adopta numai principiul fortei
obligatorii a contractului, pacta sunt servanda, fara sa admita teoria impreviziunii. Aceasta este
situatia sistemelor de drept in care judecatorul sau arbitrul nu poate interveni in contract. Aceasta a
fost situatia pana la adoptarea NCC in dreptul roman. In sistemele de drept care admit teoria
impreviziunii, adica permit instantei sa intervina in contract, sa il readapteze atunci cand au survenit
modificari in conjuctura economica in timpul executarii contractului - in aceasta categorie se
implica dr. roman potrivit NCC. Si in aceste sisteme de drept este necesara ca partile sa adopte
clauze asiguratorii pentru ca prin acestea ele nu lasa lucrurile exclusiv pe seama instantei, ci le pot
solutiona si ele.
Clauzele asiguratorii impotriva riscurilor valutare
Sunt 2 categorii de clauze valutare de care ne ocupam:
1) Clauza aur - este de doua feluri:
a) clauza moneda aur (gold coin clause) - situatia in care pretul contractual se plateste
direct in aur, exista asemenea situatii, insa putine si secrete;
b) clauza valoare aur (gold value clause) - este situatia in care in contract pretul este
prevazut intr-o moneda, dar cursul acelei monede este indexat cu valoarea aurului.
Clauza aur a jucat un rol esential dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, mai precis dupa
acordurile de la Bretton Woods din 1944, care au pus bazele FMI. Acordurile de la
Bretton Woods, care au avut ca scop stabilirea principiilor dupa care economia modiala
urma sa functioneze dupa razboi, au stabilit doua elemente esentiale:
a) principiul paritatilor fixe in aur ale tarilor membre ale FMI;
b) principiul convertibilitatii in aur a monedelor - fiecare moneda avea o anumita
acoperire in aur (dolarul american de exemplu care era principala lichiditate
internationala a avut foarte mult timp echivalentul a 888 de mg de aur fin).
3

Curs 6
Functionalitatea clauzei aur exemplu: pretul contractului este de 1000 $, avand in
vedere ca la data incheierii contractului 1 $ = 888 mg/aur fin. In cazul in care dolarul se
valoriza sau se devaloriza cu + sau - un anumit procent pe care partile il stabileau, de
pilda 5%, pretul contractual se va modifica invers proportional; sa spunem ca dupa 10
ani dolarul se valoriza si in loc sa fie 888 mg/aur fin ar fi 950 mg/aur fin, in acest caz
pretul contractual trebuia sa scada cu 10% nu mai era 1000 $ era 900 $, pentru ca trebuia
sa se incorporeze cresterea valorii unitatii monetare; dimpotriva daca dolarul se
devaloriza cu 10% de la 888 mg/aur fin ajungea la 800 mg/aur fin, pretul contractual
crestea cu 10% ca sa includa procentul de scadere a a valorii unitatii monetare.
Toate monedele pietii aveau o anumita paritate in aur, si de acea aveau un curs precis
intre ele.
Clauza aur a functionat foarte bine pana in anii 70, cand Franta in timpul generalului
Charles de Gaulle, a solicitat conversia in aur a dolarilor din banca Frantei, sistemul nu
era conceput pentru asemena socuri, a urmat ceea ce sa numit hemoragia aurului ceea ce
a dus la abandonarea principiului convertibilitatii in aur. Ulterior a fost abandonat si
principiul paritatilor fixe in aur, prin acordurile de la Kingstone din Jamaica, din anul
1976 si s-a trecut pe principiul cursurilor libere ale monedelor una fata de cealalta. In
acel moment aurul care pana atunci avea un preti fix pe piata stabilita de FMI (deci nu
era o marfa supusa cererii si ofertei) aurul a devenit o marfa supusa cererii si ofertei, a
urmat o crestere seminificativa a pretului aurului si aurul si-a pierdut calitatea de
element de referinta.
Clauza aur nu a mai fost folosita cateva decenii, insa in ultimi 10-15 ani asistam la un
reviriment al sistemului aurului pentru ca nu mai exista monede stabile.
2)

Clauzele valutare - se caracterizeaza prin faptul ca partile stabilesc doua tipuri de

monede, in primul rand o moneda de plata socotita o moneda mai slaba, mai fluctuanta
si o moneda de cont, socotita o moneda mai stabila la care moneda de plata se
raporteaza. Ele sunt de doua feluri:
a)

clauze monovalutare - este acea clauza in care pretul contractual este exprimat in
moneda de cont, dar se va plati in moneda de plata la costul de schimb dintre cele
doua monede la data platii. Clauza suna astfel: pretul contractual este de 1000 euro,
avand in vedere faptul ca la data incheierii contractului 1 euro = 4.445 lei; daca la
data platii efective cursul se modifica in sensul scaderii sau cresterii, cantitatea de lei
se va modifica invers proportional. Clauza este intalnita foarte frecvent, ea nu este o
incalcare a principiului conform caruia plata intre rezidenti se face in moneda
4

Curs 6
nationala, euro este moneda de referinta nu moneda de cond. Este posibil ca partile
sa prevada in contract ca aceasta clauza monovalutara sa se aplice numai daca
variatia schimbului este + sau - unui anumit procent, de ex. 5%. Clauza
monovalutara s-a folosit foarte mult timp, insa dolarul si euro nu sunt lipsite de
fluctuatie, nu sunt stabile. De aceea partile apeleaza la clauzele multivalutare.
b) clauze multivalutare - sunt de 2 feluri:
-

clauza multivalutara intemeiata pe un cos valutar stabilit de parti;

clauza multivalutara bazata pe un cos valutar institutionalizat;

De regula pot fi 3 monede, in acest caz pretul exprimat in lei va fi platit in functie de
media cursurilor monedelor din cos, care pot fi de pilda dolarul american, lira
sterlina si euro. Ratiunea clauzelor multivalutare este aceea ca o medie a trei monede
este mai stabila si mai caracteristica pentru ceea ce realmente se intampla pe piata
valutara, una poate creste, iar cealalta poate scadea. Mai folosita este clauza
multivalutara intemeiata pe un cos valutar institutionalizat = inseamna o moneda de
cont calculata pe baza mai multor monede de catre o institutie internationala, iar cel
mai relevant exemplu il constituie drepturile speciale de tragere ale FMI. Drepturile
speciale de trafere ale FMI sunt o moneda de cont (deci nu are o circulatie efectiva
pe piata) sunt o moneda fiduciara de calcul, care se calzuleaza zilnic de FMI pe baza
mediei ponderate a 4 monede - dolarul american, lira sterlina, euro, ienul japonez.
Clauzele asiguratorii impotriva riscurilor nevalutare
1) Clauza de revizuire a pretului - este acea clauza contractuala prin care partile stabilesc
ca oricare dintre ele este indreptatita sa procedeze la recalcularea pretului contractual in
cazul in care intre momentul incheierii contractului si momentul executarii contractului
pot aparea riscuri nevalutare, care perturba echilibrul contractual stabilit initial de parti.
Clauzele de revizuire a pretului se clasifica in 3 categorii in functie de complexitatea
elementului de referinta:
a) clauzele de revizuire cu indexare unica sau cu indexare speciala - acele clauze in care
pretul contractual se raporteaza la pretul exprimat intr-o unitate de masura specifica
al produsului determinant pentru realizarea marfii care face obiectul contractului, de
pilda: vand benzina, indexez pretul benzinii cu pretul barilului de petrol pe piata
internationala care a avut fluctuatii enorme sau ma indexez daca vand paine cu pretul
tonei de grau, daca vand autoturisme unde se foloseste mult aluminiu, indexarea se
face cu pretului kw/ora a energiei electrice, sau cu pretul tonei de carbune, cu orice
5

Curs 6
element care este specific pentru marfa. Pretul de referinta se determina prin
trimitere la pretul bursei caracteristice pentru acea marfa, pentrut pretul barilului de
petron se trimite la cotatia NY sau Rpterdam, daca am un contract care implica un
trasport important de marfa pe mare, ma pot referi la pretul navlului - cota Baltic
Exchange.
b) clauze cu .... - indexarea se face cu 2 sau mai multe elemente de referinta. Se
intampla frecvent, mai ales in contractele internationale de antrepriza, atunci cand
obiectul contractului il constituie o lucrare complexa (construirea unei rafinarii, a
unei linii de metrou), in aceasta situatie indexez cu pretul materiei primei, salariile,
pretul combustibilului, energiei electrice.
c) clauzele cu indexare generala - in care pretul contractual este raportat la un ansablu
de bunuri sau servicii care pot fi cumparate cu cantitatea de moneda pe care o
exprima pretul. De regula, indexarea se face cu un indice statistic, in orice tara exista
un institut national de statistica,
2) Clauza ofertei concurente este acea clauza prin care o parte contractanta (beneficiarul
clauzei) dobandeste dreptul ca in cazul in care pe parcursul executarii contractului un
tert ii face o oferta de contractare in conditii mai favorabile decat cele din contractul in
curs de executare, beneficiarul clauzei are dreptul de a obtine adaptarea contractului in
spiritul ofertei tertului sau daca cealalta parte contractanta (promitentul clauzei) nu
accepta contractul se poate suspenda sau poate fi reziliat direct sau in temeiul unei
hotarari judecatoresti sau arbitrale.
Clauza ofertei concurente se numeste asa pentru ca in mecanismul ei elementul esential,
cel care declanseaza mecanismul clauzei este faptul ca una dintre partile contractante
primeste o oferta mai favorabila din partea unui tert; de pilda: avem contract incheiat pe
25 ani cu o firma din Rusia pentru livrare de gaz natural la pretul 150 $ pe metru cub,
peste 10 ani vine o firma din Turcia, care propune sa iti livreze ea la pretul de 125 $ pe
metru cub => oferta mai favoravila care declanseaza mecanismul clauzei. Dc este
introdusa aici clauza ofertei concurente? se presupune ca partea turca face asta pt ca
pretul UE a gazului a scazut, deci clauza cere o indreptare a pretului; problema sensibila
pentru clauza ofertei concurente este aceea a seriozitatii ofertei tertului. Teoretic ar fi
posibil ca tertul sa faca o oferta neserioasa de comun acord cu beneficiarul contractului,
in felul acesta sa declaseze mecanismul clauzei si beneficiarul sa obtine o scadere a
pretului. Pentru evitarea acestui lucru partile trebuie sa insereze in contract conditii, de
pilda contractul trebuie sa spuna: oferta trebuie sa provina de la un tert neutru si serios
6

Curs 6
(ea nu poate veni de la un tert care se afla sub controlul beneficiarului) +se pot prevedea
sanctiuni. Conditia esentiala a clauzei ofertei concurente este faptul ca trebui sa existe o
oferta mai favorabila din partea unui tert. Mai favorabil inseamna = un pret mai bun;
conditii de plata mai favorabile; de livrare.
Efectele clauzei => in momentul in care beneficiarul primeste o oferta mai favorabila din
partea tertului trebuie sa notifice acest lucru celeilalte parti contractante si sunt 2
posibilitati: clauza poate actiona automat daca partile asa au prevazut in contract atunci
partea care este beneficiara aplica imediat/automat pretul mai redus pentru contractul in
curs, de regula insa clauza nu actioneaza automat, ci prin renegociere. Astfel partile se
pot intelege, dar daca nu accepta readaptarea contractului, atunci beneficiarul clauzei are
dreptul sa se adreseze unui judecator, dar mai repede unui arbitru care are urmatoarele
poribilitati:
-

poate sa respinga cererea de readaptare a contractului atunci cand de pilda oferta

tertului este neserioasa sau cand nu e reala, nu a intervenit efectiv o schimbare a
pretului gazului pe piata europeana:

poate sa o admita si sa dispuna readaptarea contractului in spiritul ofertei tertului;

poate sa suspende contractul - 6 luni 1 an, dar nu mai mult, atunci cand considera
ca a intervenit intradevar o modificare a pretului gazului dar este conjucturala si
asadar suspenda pe 6 luni - 1 an;

arbitrul poate dispune rezilierea contractului - ea se porduce pentru viitor, Cand

dispune rezilierea? este o masura ultima, atunci cand din imprejurari rezulta ca
conjuctura pe piata caracteristica sa schimbat atat de mult incat contractul este
complet depasit si nu mai poate fi salvat.

3) Clauza clientului celui mai favorizat