C6 DR INT DR OMULUI 7 noiembrie 2014

LIBERTATEA DE CIRCULATIE
Art 2, 3, 4 Prot 4
- dr civ+ dr de nat pol; natura mixta
- 2 dimensiuni: int si ext
Dimensiunea interna: libertatea de a circula in mod liber pe terit unui stat +
posibilitatea unei pers de a-si stabili resedinta oriunde pe terit statului respectiv. Ac 2
elemente pleaca de la premisa: aflarea pe terit statului respectiv in cond de
legalitate. Recunoscuta atat cetatenilor statului respectiv, cat si strainilor aflati pe terit
acelui stat. dimensiunea interna => dr civil
Dimensiunea internationala: 2 componente: libertatea de a parasi terit unui stat,
inclusiv propriul stat (statul de cetatenie)=> dr de nat civ (recunoscut cetatenilor si
strainilor) + dr de a intra intr-un stat (cetateanul statului respectiv, fara vreo
justificare; statele pot conditiona intrarea unor cetateni straini)
(ex: politistul de frontiera care te intreaba de unde vii? profu: de la avion);
Dimensiunea internationala (posibilitatea de a patrunde pe statul de origine) => dr
pol
Expulzarea
Art 3 Prot 4 interzice expulzarea ca masura individuala sau colectiva=> Conv Eur
interzice exilul ( forma de sanctionare a propriilor cetateni)
Art 4 Prot 4 reglem posibilitatea expulzarii strainilor, permitand ac tip de masura ca
masura individuala, insa interzicand expulzarile colective
Jurisp CEDO- o masura de expulzare presupune individualizarea persoanei; de
asemenea, autorit care decid ac masura trb sa analizeze si sa ia in considerare toate
motivele expulzarii (chiar daca dpdv jur avem un document care contine mai multe
pers, situatia fiecarei pers trb analizata in parte; nu se ia o masura colectiva).
Masura expulzarii trb insotita de niste garantii specifice (posibilitatea unui control
judiciar).

DR PRIVIND INTIMITATEA
Art 8=> jurisprudenta bogata; Curtea a intind mult limitele ac dr
DR LA VIATA PRIVATA

- notiune europeana autonoma; are un sens extrem de larg si nu poate fi definita cu

mare precizie decat printr-o enumerare a ceea ce Curtea prin jurisp ei a introdus in
categ viata privata
Curtea s-a referit la:
- aspecte viata privata personala
- viata sexuala
- viata privata sociala
- protejarea mediului (dr la un mediu sanatos- nu e chiar cea mai fericita exprimare)
Viata privata personala = intimitatea privita ut singuli; sfera cea mai intima, cea mai
restransa a vietii private a individului; presupune rel cu propria persoana si cu cercul
cel mai restrans de apropiati (Ex din jurisp Curtii: dr la respectacrea integritatii fizice
si psihice a individului- nu e o suprapunere cu interzicerea torturii; presupune
aspecte privind acceptarea tratamentului medical; posibilitatea pers de a dispune de
propriul corp dupa cum doreste-> posibilitatea individului de a-si suprima viata.
Cauza Pretty!!! sub aspectul ac corp, Curtea a spus ca nu exista o violare a ac dr | dr
unei pers de a avea un nume si de a-l utiliza+ posibilitatea unei pers de a-si schimba
numele- elem de identitate pers-, cu anumite limite- tractor, procuror- | dr individului
de a-si cunoaste antecesorii- problema mai ales in privinta copiilor adoptati C c
Elvetiei | dr la onoare si reputatie Caroline de Monaco c Germania | dr la protectia
datelor cu caracter personal- posibilitatea de a fi ultilizate date cu caracter pers
obtinute de catre autoritati, facandu-le publice Cauza Rotaru c Ro: inainte de 89 a
luptat in rezistenta anti- comunista, dupa 89 s-au dat cateva legi de reparatie, una
dintre cond era sa nu fi apartinut la rezistenta fascista + pers trb sa introd o act in
just- violarea Art 8 s-a datorat constatarii faptului ca reglem interna nu indeplinea
cond in sensul eur al notiunii de lege la niv eur, adica reglem SRI | situatia datelor
istorice- tinute f mult)
Viata privata sociala - o parte din viata individului se desfasoara in rap cu alte pers;
posibilitatea individului de a incheia si dezvolta relatii cu alte persoane (jurisp- mai
ales avocati)
Cauza Niemietz c Germaniei- era avocat, avea cabinetul inregistrat la el acasa. Avea
acasa un dosar- se dispune perchezitia cabinetului sau, care e si domiciliul sau. Av
se plange de Art 8: incalcare domiciliu+ incalcare viata prv. Situatii in care viata
personala si viata profesionala cunosc diferente f greu de stabilit)
Viata sexuala - jurisp dezvoltata; promovare a protectiei acestui tip de viata prv a
persoanelor; catalizator al pers care fac parte din minoritatile de apartenenta
sexuala.
In pp, orice pers e libera sa se manifeste in spatiul vietii private cu privire la viata

sexuala, cu anumite limite. Relatiile trb sa aiba loc intre pers adulte; relatii liber
consmitite; trb sa se desfasoare intr-un cadru privat; nu trb sa presupuna
contraprestatie baneasca. In ac limite, Curtea protejeaza ORICE tip de rel sexuala:
heterosexuale si homosexuale; orice manifestare- 1/ 2/ > pers (orgii- hahaha).
Reglem la nivel national- dezincriminarea rel de nat homosexuala in plan penal.
Jurisp- respectarea dr la identitate sexuala: jurisp bogata in problema
transexualismului-> jurisprudenta evolutiva. Set de cauze- UK. Autoritatile britanice
nu dadeau efecte depline noii identitati a pers care suferise astfel de opertatii.
Curtea a considerat ca ac neajunsuri nu atingeau un niv suficient pt aplicarea Art 8.
Cauza Cristine Hudwin (?) c UK (barbat-> femeie; era considerata o problema
medicala; suportata de sist de asig soc; totusi, autorit nu faceau toate modif in
Registrele de stare civila.
Protectia mediului- mediu de viata sanatos - in rap cu respectarea domiciliului.
Respectarea pers care se plangeau de anumite tipuri de poluare
Inca nu s-a dat o solute de tip economic si social.

VIATA DE FAMILIE
- se intrepatrnde cu viata privata a individului
- notiune eurpoeana autonoma; sens f larg
- Rel de familie se stabilesc dupa cum urmeaza:
intre soti- dr la viata de fam cum e consacrat in Art 8 se coreleaza cu dr la casatorie
din Art 12=> prin casatorie se intemeiaza o familie, insa familia constituita prin
casatorie nu e singura forma de familie protejata de Art 8. In jurisp Curtii: reprezinta
familie si ansamblul relatiilor care se stabilesc intre parinti si copii, intre alte rude
decat parinti si copii (ex: bunici- nepoti). Este familie si daca ne raportam la relatiile
dintre concubini (familie de fapt)
-Art 8 Conv protejeaza familia existenta; nu consacra dr de a avea o familie
( corelatie cu Art 12). O sg exceptie: sit in care familia ar fi trebuit sa se nasca in mod
natural si obiectiv, dar din anumite imprejurari exceptionale, nu s-a intamplat ac
lucru. Ipoteza clasica: copilul despartit la nastere de parintii sai.
In materia stabilirii filiatiei
Se intinde si la respectarea amintirii stramosilor (set cauze: posibilitatea unei pers
private de libertate de a participa la inmormantarea parintilor sau a unor rude
apropiate)
- protejarea strainilor impotriva masurilor de indepartare de pe terit unui stat.
Curtea a dezvoltat un adevarat sistem (prin ricoseu)

Dr la casatorie
- dr la family izvoraste din actual de casatorie, ins a Art 12 are 2 trasaturi
fundamental : este o casatorie monogamy si are un caracter heterosexual (casat
incheiata intre un barbat si o femeie)
=> Curtea nu interzice casatoriile homosexuale, dar nici nu le apara pe terenul Art
12; eventual se protejeaza pe terenul Art 8
Scopul casatoriei este al intemeierii unei familii, si nu in mod necesar al procreerii.
Egalitatea intre soti presupune:
- sotii sunt egali intre ei
- sotii sunt egali in raporturile cu copiii
Pana acum, Curtea a refuzat sa consacre o dimensiune negativa (divort).

DR LA RESPECTAREA DOMICILIULUI
- notiune europeana autonoma
- larg si evolutiv
- in pp, pot jurisp Curtii, prin domiciliu intelegem orice spatiu care adaposteste viata
privata a individului=> pot Curtii, domiciliul include: dom stricto sensu,
resedinta(licuinta temporara) si orice alt spatiu care adaposteste viata privata (ex:
camera de hotel, rulota, cort, zone in care locuiesc populatiile nomade- jurisp c UKrromi nomazi); Este domiciliu si sediul profesional al profesiilor liberale; Curtea
protejeaza dr reale si efective, reclamanti nu sunt doar pers fiz=> Curtea protejeaza
si societatile comerciale: e domiciliu inclusiv sediul profesional si cele secundare ale
unei pers jur- pt posibilitatea perchezitionarii.

DR LA RESPECTAREA CORESPONDENTEI
Art 8 CEDO
- notiune europeana autonoma
- f larga; se refera la orice forma de corespondenta: clasica (scrisori), dar si forme
moderne de corespondenta (telefon, email); generalizand, Curtea spune ca discutam
despre corespondenta atunci cand 2/> pers schimba prin orice mij si prin orice
suport un mesaj sau o idee.
Curtea a dezvoltata o jurisprudenta larga si interesanta- corespondenta detinuti,
apreciind ca in ceea ce priveste persoanele private de libertate, corespondenta
dobandeste o semnificatie particulara, o importanta speciala, intrucat e singura lor
posibilitate de a comunica cu exteriorul => statul nu are o oblig neg (de a nu interfera
cu ac dr), ci si o oblig pozitiva, de a pune la dispozitia detinutilor elementele

necesare care sa le asigure corespondenta.

Ingerintele in ac dr, in functie de gravitatea intruziunii pe care o pot exercita
autoritatile, exista urmatoarele tipuri de situatii:
- deschiderea corespondentei
- citirea corespondentei
- interceptarea corespondentei
In pp, ele nu sunt interzise, insa trebuie insotite de garantii.
In jurisp ei, Curtea e f severa in ce priveste corespondenta detinutilor cu avocatul,
care in pp nu poate fi supusa niciunei ingerinte, cu exceptia deschiderii
corespondentei. Sg corespondenta nesupusa niciunei ingerinte: CEDO.
LIBERTATEA DE GANDIRE, CONSTIINTA SI RELIGIE
ART 9 CEDO
2 dimensiuni:
- dimensiune interna (forul interior al pers)-> are in vedere ansamblul gandurilor,
ideilor, teoriile, conceptiilor si sentimentelor, si din ac motiv este un dr
absolut ,nesusceptibil de nicio ingerinta => sunt interzise substantele halucinogene,
de aflare a adevarului pt a obliga individul sa relateze forul interior. Protejeaza orice
fel de ganduri, de idei, chiar daca ele sunt legale, ilegale, morale sau imorale.
- dimensiunea exteriorizata-> se refera la exprimarea acestor ganduri, insa Art 9 nu
are in vedere in mod necesar forma de exprimare, ci la modul in care gandeste o
anumita pers; forma exteriorizata a art 9 are in ved mai ales libertatea religioasa->
formele de practicare a unui cult/ ritual religios, daca ele se practica in public/ privat,
in mod individual/ colectiv.
Libertatea religioasa are 2 dimenisuni:
- dimensiune pozitive: dr de a avea orice religie
- dimensiune negativa: posibilitatea de a-ti schimba religia/ de a nu avea nicio religie
Curtea protejeaza in mod egal orice categ de pers: credinciosi, agnostici, scepticii.
Curtea a dezvoltat o jurisp interesanta in ce priveste pozitia statului cu privire la
cultele rel. Curtea spune ca statele au o oblig negativa, de neutralitate fata de religie;
varietatea cultelor.
Intr-un stat, culetele pot fi supuse unui reg de autorizare, insa ac oblig neg de
neutralitate a statului interzice ca in proced de autorizare sa fie asociat un alt cult
religios.
Cauza Mitropolia Basarabiei si altii c Rep Moldova- autorizatiile au interzis
autorizarea Mitropoliei Basarabiei
Prozenitismul e persmis sub rezerva de a nu fi excesiv.
Juramantul religios- in pp nu tre sa fie obligatoriu, sau trb sa fie adaptabil celui care
depune juramantul.