UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI, ȘTIINȚE SOCIALE ȘI PSIHOLOGIE

REFERAT
Asupra lucrării metodico – ştiinţifice pentru acordarea gradului didactic I
MANAGEMENT ȘI CULTURĂ ORGANIZAȚIONALĂ ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL
PREȘCOLAR

(titlul lucrării)

elaborată de TURBATU I IULIANA

profesor învățământ preșcolar la Școala Gimnazială Nr. 2 Caracal, Olt
(unitatea de învăţământ)
coordonator ştiinţific PESCARU MARIA, conf. univ. dr. Universitatea din Pitești.
(numele şi prenumele, titlul ştiinţific (gradul didactic), unitatea de învăţământ de la care provine)
1. Tema (importanţa teoretică şi practic-aplicativă; rigurozitatea şi precizia delimitării problemei; abordarea unei
probleme de interes major pentru practica şcolară sau pentru cunoaşterea unor fenomene pedagogice)
Tema aleasă prezintă importanță teoretică și practic-aplicativă pentru învățământul preșcolar. Lucrarea se
caracterizează prin precizia delimitării problemei, anume management și cultură organizațională în învățământul
preșcolar, prin rigurozitatea abordării unei probleme de interes major pentru practica școlară și pentru cunoașterea
fenomenelor pedagogice. Desfășurarea optimă a activității didactice necesită utilizarea unui ansamblu de căi și mijloace
de realizare, de utilizare elocventă a instrumentelor procedurale, precum și de pași care trebuie urmăriți pe tot parcursul
procesului didactic, până în momentul atingerii obiectivelor propuse. În cadrul unui sistem de instruire, metodologia
didactică trebuie să fie consonantă cu toate modificările și transformările survenite în ceea ce privesc finalitățile
educației, conținutul învățământului și noile cerințe ale societății.
2. Documentarea ştiinţifică (oportunitatea bibliografiei şi actualitatea în raport cu tema lucrării; actualitatea
informaţiilor; prelucrarea informaţiilor; citarea corectă a surselor bibliografice; consemnarea bibliografiei conform
normei metodologice)
Bibliografia utilizată cuprinde lucrări de referință în raport cu tema aleasă, permițând o abordare interdisciplinară.
Informațiile sunt de actualitate. S-a realizat corect și științific preluarea informațiilor. Au fost citate corect sursele
bibliografice. Consemnarea bibliografiei s-a efectuat corect, științific și conform normelor metodologice.
3. Obiectivele lucrării (identificarea și formularea clară şi corectă a ceea ce se urmăreşte a se demonstra în lucrare, în
funcţie de tipul cercetării - constatativă, experimentală, orientată, operaţională etc.)
Au fost formulate clar și corect obiectivele de cercetare care vizează managementul și cultura organizatională în
învățământul preșcolar, mai cu seamă, în primii ani, copilul își însușește elementele sociale de bază: norme, credințe,
valori etc. Activitățile desfășurate în grădiniță au o importanță deosebită în dezvoltarea abilităților sociale ale
preșcolarilor, deoarece intr-un mediu organizat copilul își îmbogățește și diversifică relațiile sociale, trăiește experiențe
noi cu copii de vârste apropiate, învață să colaboreze cu ceilalți, să dăruiască, să primească. Tema aleasă dorește să
puncteze necesitatea frecventării grădiniței de la o vârstă cât mai mică, pentru că grădinița este un important factor de
socializare. Autoarea a proiectat și realizat o cercetare socio-psiho-pedagogică privind importanța formării de atitudini,
valori, norme la grupa mijlocie pentru realizarea unei culturi organizaționale adecvate. Cercetarea realizată este
constatativă, experimentală, orientată și operațională.
4. Structura lucrării (caracterul unitar al lucrării; succesiunea logică a capitolelor şi subcapitolelor; ponderea
aspectelor practic – metodologice etc.)
 Lucrarea prezintă caracter unitar. Este structurată în patru capitole care se succed logic. Primul capitol abordează
aspecte teoretice. A fost organizat patru subcapitole care prezintă: componentele și conținutul procesului de
management, modele teoretice, instrumente și metode aplicabile ale managementului, conceptul de cultură
organizatională, elementele și caracteristicile culturii organizaționale. Al doilea capitol este intitulat Particularitățile
proiectării, desfășurării și evaluării activității educaționale din grădiniță. Problematica este prezentată pe parcursul a
patru subcapitole privind: considerații preliminare, obiectivele generale ale învățământului preșcolar, obiectivele
specifice ale învățământului preșcolar, metode folosite în educația școlară. În capitolul al treilea autoarea a
analizat:construirea mediului educațional în grădiniță în trei subcapitole: sala de clasă, grupa de preșcolari, forme de
organizare a activității grupei de preșcolari În cadrul celui de-al patrulea capitol realizează cercetarea socio-psiho-
pedagogică care se referă la formarea de atitudini, valori, norme la grupa mijlocie pentru realizarea unei culturi
organizaționale adecvate. Lucrarea este finalizată cu concluzii, atât asupra părții teoretice, cât și asupra cercetării
practic-metodologice. În cadrul părții teoretice au fost folosite diverse exemplificări din activitatea didactică pe care a
desfășurat-o, in vederea socializării preșcolarilor. Socializarea conduitei preșcolarului și evoluția sociabilității se
finalizează cu adaptarea socială a acestuia de a face față dificultăților și cerințelor din ambianța socială, dar și la
dobândirea capacității sociale, concretizată în autonomie, initiative, conduită corespunzătoare față de normele și
valorile societății. Ponderea aspectelor practic-metodologice este semnificativă.
5.Conţinutul lucrării (fundamentarea teoretică a problematicii abordate; caracterul sistematic, cu obiective
clare; rigurozitatea ştiinţifică a conţinutului; ordinea logică şi cronologică a cercetării sau a tratării temei;
reprezentativitatea colectivelor de experimentare şi control; rigurozitatea şi valoarea experimentelor şi/ sau a
observaţiilor efectuate în scopul verificării ipotezelor; înregistrarea, măsurarea şi prezentarea riguros ştiinţifică a datelor
culese; prelucrarea şi corelarea datelor; evaluarea şi compararea rezultatelor iniţiale şi finale (pretest şi posttest);
interpretarea corectă a rezultatelor; formularea clară a concluziei lucrării (confirmarea sau infirmarea ipotezei sau a
ipotezelor de lucru); aplicabilitatea conţinuturilor la specificul învăţământului preşcolar/ primar; contribuţia personală a
autorului etc.)
Problematica abordată este fundamentată din punct de vedere teoretic. Lucrarea prezintă caracter sistemic, iar
conținutul științific este riguros, obiectivele sunt formulate clar și corect. Tratarea științifică a temei este efectuată în
ordine logică și cronologică. Colectivul de experimentare și control este reprezentativ. Lucrarea Management și cultură
organizațională în învățământul preșcolar propune găsirea unor soluții pentru formarea și dezvoltarea abilităților
sociale, a trăsăturilor morale și de caracter la preșcolari. Ca reflexie de la care a pornit autoarea in demersul său
științific este că funcția educativă a copilului ca membru al societății este dificilă și cade, în principal, în sarcina actului
educativ. Modelele de conduită oferite de părinți-pe care copiii le preiau prin imitație și invățare-precum și climatul
socio-afectiv existent în familie constituie primul model social cu influență hotărâtoare asupra copiilor, privind
formarea concepției lor despre lumea înconjurătoare. În cadrul cercetării teoretice și practic –metodologice autoarea și-
a propus să evidențieze că alături de familie, grădinița și apoi școala reprezintă importanții agenți de socializare, care
facilitează învățarea și fixarea de către copii a normelor și regulilor de conduită acceptate de societate. Mediul agreabil
din grădiniță creează premisele necesare tuturor proceselor de socializare. Lucrarea de față prezintă un model viabil de
strategie managerială ce a reușit să răspundă nevoilor societății actuale; acest model a pornit de la identificarea nevoilor
copiilor, consultări cu alte cadre didactice și aplicarea unor noi concepte în materie de predare și organizare a
activităților instructiv- educative. S-a pus accentul importanței unei relații bune dintre mediul ambiental și dascăl în
atingerea idealurilor educației în societate.
. În opinia autoarei, grădinițele eficiente au propria lor cultură organizațională specifică. Dacă se pot identifica
componentele culturii organizaționale a grădinițelor eficiente atunci se pot folosi experiențele acestui tip de grădiniță ca
model pentru altele și se poate îmbunătăți nivelul și calitatea educației preșcolarilor. O cultură este compusă din
valorile comune, obiceiurile, tradițiile, ritualurile, comportamentele și credințele împărtășite de un grup social. Cele
cinci elemente cheie ale culturii organizaționale sunt: prețuirea în mod egal a respectului și a rezultatelor, concentrarea
continuă pe încredere, validare și creștere, măsurarea eficientă și diligentă a comportamentelor umane și folosirea vocii
ca lider pentru bine. Cultura a fost definită anterior ca simbolurile, limbajul, credințele, valorile și artefactele care fac
parte din orice societate. Cultura unei organizații constă din elemente care sunt apreciate și practicate. Provocările
emergente pentru comunicarea și organizarea într-un mediu operațional global/local (gândește global, acționează local)
se bazează pe înțelegerea interrelațiilor dintre diferențele culturale, comportamentele de comunicare și relațiile
organizaționale atât în interiorul cât și în afara organizației. Provocarea pentru un manager este să examineze cultura și
stilul actual de comunicare care operează în cadrul unei organizații și să dezvolte abilități de comunicare care să
permită perspicacitatea, sensibilitatea, viziunea, versatilitatea, concentrarea, răbdarea și localismul global necesar în
complexul de astăzi. mediu de lucru. Autoarea a subliniat faptul că educația preșcolară poate avea efecte semnificative
asupra dezvoltării abilităților academice, sociale, lingvistice, psihomotorii și de autoîngrijire ale copiilor, în special ale
copiilor defavorizați. Scopurile și îndatoririle educației preșcolare sunt precizate ca fiind asigurarea dezvoltării fizice,
mentale și emoționale a copiilor și dobândirea de bune obiceiuri, pregătirea acestora pentru învățământul primar,
crearea unui mediu de creștere benefic comun. Au fost explicate obiectivele generale și specifice ale învățământului
preșcolar. Rezolvarea problemelor, comunicarea, raționamentul, conectarea, luarea deciziilor, asumarea și îndeplinirea
responsabilității, investigarea, antreprenoriatul, consumul informat, conștientizarea mediului, creativitatea și multe alte
abilități vor fi transmise ușor și firesc către copii prin situații și medii de învățare oferite și activități bazate pe joc cu
participarea activă a informației auto-structurate. Au fost exemplificate metode utilizate în învățământul preșcolar ,
subliniindu-se faptul că modernizarea metodologiei didactice este un element fundamental al reformei pedagogice
deoarece, în formarea copilului, metodele joacă rolul unor instrumente prețioase de cunoaștere a realității, de acțiune
reală, de integrare în societate.
În capitolul al treilea a descris mediul educațional ce trebuie să fie construit în gradiniță, pornind de la sala de clasă.
Autoarea a descris cum a creat un mediu vizual stimulant, folosind o varietate de materiale didactice, cu scopul de a
face activitățile mai atractive și pentru a-i ajuta pe copii să-și dezvolte creativitatea ș i abilitățile de comunicare. Ca un
manager bun care isi cunoaște foarte bine organizația, aceeași regulă a aplicat-o și ca educator, de aceea la începutul
anului școlar a realizat analiza SWOT a grupei, unde a avut în analizat mediul de la grădiniță dar și cel din familie. În
activitățile pe care le-a desfășurat la grupa mijlocie a încercat, în abordarea pe care a folosit-o, să se focuse pe cultura
organizațională și să contureze cât mai puternic în comportamentul copiilor respectarea unor valori cum ar fi: respect
(poeziile Prieteni, Voi fi mai bun), empatia (povestirea Magia florilor), colaborare (cîntecul Bondarul, jocul Gândăceii
și florile), curiozitate, creativitate (felicitările cu ocazia diverselor sărbători, Felicitare de Paște), responsabilitate (jocul
De-a călătoria cu autobuzul), autonomie (fișe de lucru individuale), Autoarea apreciază că a ceste valori sunt
importante nu numai în timpul copilăriei, dar și în perioada școlară, cât și în viața de adult, pentru că pun bazele unui
comportament social bine dezvoltat. În cadrul grupei albinuțelor vesele a încercat să introducă o cultură clan, în care, la
grădiniță, preșcolarii să se simtă ca într-o familie. Fiecare copil a fost apreciat și considerat o prioritate, motiv pentru
care au fost înlăturate barierele și încurajați la schimbare, dar și să fie adaptabili în ceea ce privește dorințele și
emoțiile copiilor. Fiecare copil a fost ascultat, fiecare copil a fost integrat în colectiv, astfel încât să nu existe
sentimentul de marginalizare. Încă de la începutul anului școlar autoarea a încercat să le inducă copiilor că sunt cu toții
în această familie și că toți sunt egali și trebuie să fim tratați în mod egal cu respect și să respecte la rândul lor.
În lucrare este analizată Managerierea grupului preșcolar, ca educator, precizându-se faptul că cuprinde mai multe
activități. În primul rând ezvoltarea și implementarea unui curriculum adecvat care să răspundă nevoilor și intereselor
copiilor, având în vedere programa elaborată de Ministerul Educației, ce se bazează pe principii precum abordarea
holistică, învățarea prin joacă, prin colaborare și centrată pe copil. Ca educator a înțeles că organizarea activității grupei
este un proces important și este nevoie de un mediu care să susțină învățare și dezvoltarea copilului astfel încât procesul
educațional să fie unul cât mai de calitate. Pentru a susține această menținune, a dat câte un exemplu pentru activități
frontale, dar și pentru activități de grup din sfera DOS unde a implementat cel mai bine principiile culturii
organizaționale: ”Mamă scumpă te iubesc, niciodată nu vreau să te necăjesc!” Subiectul: ”Tablou pentru mama,” Renul
şi Crăciunul” (activitate integrată) etc.

Cercetarea socio-psiho-pedagogică privind formarea de atitudini, valori, norme la grupa mijlocie pentru realizarea
unei culturi organizaționale adecvate a avut drept scop de a evidenția importanța utilizării culturii organizaționale în
grădiniță pentru dezvoltarea abilităților sociale și emoționale, precum și de a identifica strategiile didactice care să
valorifice aspectele educaționale și formative ale acestei culturi.. În domeniul cercetării pedagogice, scopul este de a
demonstra contribuția aplicării culturii organizaționale în activitățile desfășurate pentru dezvoltarea socio-emoțională a
copiilor. Obiectivele cercetării socio-psiho-pedagogice au fost: Modul în care cultura organizațională desfăşurată în
activităţile de dezvoltare personală influenţează dezvoltarea socio-emoţională a preşcolarilor care variază în timp;
Investigarea gradului în care cultura organizațională contribuie la dezvoltarea sociabilităţii şi a emoţionalităţii
preşcolarilor; Identificarea dificultăţilor comportamentale, socio-emoţionale ale copiilor prin observarea
comportamentului în timpul programului din grădiniţă; Identificarea, înregistrarea şi analiza specifică a obstacolelor şi
a erorilor specifice în învăţarea comportamentului socio-emoţional al preşcolarilor; Analiza strategiilor didactice
(predare-învăţare-evaluare) utilizate în instruirea preşcolarilor, din perspectiva problematicii studiate. În realizarea
cercetării pedagogice s-a pornit de la următoarea ipoteză: Implementarea unui program educaţional bazat pe
valorificarea culturii organizaționale în activităţile didactice contribuie la dezvoltarea competenţelor socio-emoţionale
la preşcolari.
Copiii au fost expuși la dinamici de grup pozitive și la medii stimulatoare și un grup de copii care nu au avut aceste
experiențe. Pentru a crea dinamica pozitivă a grupului, autoarea a încurajat cooperarea, respectul și sentimentul de
apartenență, iar pentru a oferi medii stimulatoare, au fost folosite jucării interesante ș i captivante, activități adecvate
vârstei și oportunități de explorare și descoperire. Ipoteze specifice au fost : Cultura organizatională în activităţile de
dezvoltare personală influenţează dezvoltarea socio-emoţională a preşcolarilor într-o manieră progresivă pe parcursul
timpului. Există o relație semnificativă între cultura organizatională și dezvoltarea sociabilităţii şi emoţionalităţii
preşcolarilor. Prin observarea comportamentului în timpul programului din grădiniţă, se pot identifica dificultăţile
comportamentale și socio-emoţionale ale copiilor. Identificarea, înregistrarea și analiza obstacolelor și erorilor specifice
în învăţarea comportamentului socio-emoţional al preşcolarilor permite înțelegerea mai profundă a acestor dificultăți.
Analiza strategiilor didactice utilizate în instruirea preşcolarilor relevă modul în care acestea contribuie la dezvoltarea
competenţelor socio-emoţionale în cadrul problematicii studiate. Pentru verificarea acestor ipoteze, în perioada
Septembrie-Aprilie 2022-2023, am efectuat o cercetare la Grădinița din cadrul Școlii Gimnaziale nr. 2 Caracal, studiu
în care a implicat cei 24 de copii cu vârsta cuprinsă între 4 și 5 ani, din grupa mijlocie Albinuțele Vesele, dintre care 12
au fost fete și 12 băieți cu vârste cuprinse între 4-5 ani. Participanții au îndeplinit criteriile, pentru ca a avut o
diversitate de fete și băieți având în vedere că numărul egal de 12 fete și 12 băieți. Studiul a folosit un design în cadrul
căruia fiecare participant a fost observat în două condiții diferite, mediu dinamic de grup pozitiv și mediu stimulator -
versus mediu dinamic de grup negativ și mediu nestimulat. Ordinea condițiilor fiind contrabalansată între participanți,
pentru a controla efectele ordinii. Sistemul metodologic stabilit și utilizat în cadrul acestei cercetări a inclus: metoda
observaţiei; experimentul psihopedagogic; metoda sociometrică. Copiii au fost implicați în crearea unui panou vizual
care să evidențieze valorile culturale promovate în grădiniță. Prin această activitate, copiii au explorat și au reflectat
asupra valorilor importante precum respectul, colaborarea, diversitatea, responsabilitatea și prietenia. Etapele
organizării experimentului au fost: etapa pretest-test inițial – fișă de observație comportamentală, etapa experimentală-
utilizarea jocurilor didactice, poveștilor/ povestirilor, etapa post test- test final – fișă de observaț ie comportamentală.
Pentru a evalua nivelul de cunoștințe dobândite de cei 24 de copii în cadrul temelor la disciplina Educație pentru
Societate, a implementat următoarele activități: "Explorarea și exprimarea emoțiilor prin intermediul
desenului","Explorarea emoțiilor cu ajutorul hărții emoțiilor","Explorăm și respectăm regulile împreună","Jocul de
rol în exersarea regulilor", Metoda observației a fost utilizată în scopul studierii sistematice a diverselor aspecte legate
de dezvoltarea socio-emoțională a copiilor. Alte activități desfășurate cu copiii în cadrul cercetării socio-psiho-
pedagogice au fost: Ateliere creative: pictură, modelaj, colaj, origami; Activități de grup: construirea unui puzzle mare,
organizarea unui concurs de echipe; Proiecte tematice: explorarea animalelor, a plantelor sau a anotimpurilor; Activități
de dezvoltare a abilităților sociale: jocuri de cooperare, comunicare și negociere; Activități de explorare a mediului
înconjurător: observarea și înregistrarea diferitelor elemente din natură; Activități de muzică și mișcare: dans, cântece
cu mișcări și exerciții ritmice; Ziua internațională a diversității: activități care promovează înțelegerea și respectul față
de culturile și tradițiile diferitelor țări; Expoziții și prezentări: copiii își expun propriile creații sau prezintă ceea ce au
învățat în fața colegilor și părinților; Activități de îngrijire și responsabilitate: îngrijirea grădinii, hrănirea animalelor de
companie. În cadrul cercetării a aplicat metoda sociometrică într-un grup de copii care au petrecut o perioadă de timp
împreună, perioadă în care s-au cunoscut și au interacționat. Copiii au fost implicați în crearea unui panou vizual care
să evidențieze valorile culturale promovate în grădiniță. Prin această activitate, copiii au explorat și au reflectat asupra
valorilor importante precum respectul, colaborarea, diversitatea, responsabilitatea și prietenia.

În etapa post-experimentală (post-test, etapa înregistrării rezultatelor) s-a realizat înregistrarea şi compararea
rezultatelor obţinute atât în etapa pre-experimentală (constatativă), cât şi în etapa experimentală (formativă) cu scopul
de a observa dacă în urma experimentului pedagogic copiii şi-au îmbunătăţit mai mult relaţiile sociale în urma
desfăşurări jocurilor, şi-au însuşit regulile de comportament moral întâlnite în acestea, metodele şi procedeele folosite
la activităţi au contribuit la îmbunătăţirea competenţelor socio-emoţionale. De asemenea, s-a comparat şi înregistrat
comportamentul emoţional şi gradul de sociabilitate. În cadrul scenariilor didactice, a integrat jocul și povestirile pentru
a eficientiza implementarea unui program educațional bazat pe lecturarea poveștilor cu rol educativ și utilizarea jocului
în activitățile didactice pentru dezvoltarea culturii organizaționale a copiilor.
A constatat că reușita școlară și socială a copiilor depinde de dezvoltarea capacității lor de a percepe și exprima emoții,
de a înțelege și răspunde la emoțiile celorlalți și de încrederea în propriile forțe. Rezultatele obținute prin aplicarea
celor trei teste, inclusiv fișa de observație comportamentală, demonstrează îmbunătățirea competențelor în cultura
organizațională. Ipotezele formulată la inceputul cercetării s-au confirmat. Au fost analizate și interpretate rezultatele
obținute și au fost reprezentate grafic privind toate modalitățile de comparare. În urma analizei rezultatelor obținute s-a
ajuns la concluzia că există o diferență vizibilă între formele de manifestare a sociabilității la copii la începutul și la sf\
rșitul experimentului pedagogic. Astfel, dacă educatorul antrenează fiecare copil în procesul educațional, si-l implică în
sarcini și redirecționează conduitele negative către conduite pozitive, cotribuie la dezvoltarea trăsăturilor de
personalitate necesare pentru integrarea ulterioară într-un sistem colectiv a preșcolarilor.
Scopul și obiectivele cercetării socio-psiho-pedagogice au fost indeplinite. Experimentul efectuat este valoros.
Înregistrarea, măsurarea și prezentarea datelor științifice este corectă și riguroasă. S-a efectuat corect prelucrarea și
corelarea datelor, evaluarea și compararea rezultatelor inițiale cu cele finale (pretest și posttest) au fost interpretate
corect rezultatele cu ajutorul graficelor, tabelelor, figurilor. Au fost formulate concluzii atât la cercetarea socio-psiho-
pedagogică efectuată, cât și concluzii finale asupra părții teoretice și exemplificative a lucrării, dar și a cercetării
metodologice. În realizarea acestei lucrări autoarea și-a propus să evidențieze faptul că activitățile organizate în
grădiniță ajută preșcolarii nu numai să invețe “modern,” dar și să ofere ceea ce se așteaptă și anume inovație, libertate
de exprimare, creativitate, gândire critică, dar și muncă în echipe, lucru care consolidează și coeziunea grupei de
preșcolari și se observă contribuția personală a autoarei. Lucrarea poate constitui un model de bune practici pentru
cadrele didactice din invățământul preșcolar.
6. Aprecieri asupra elaborării lucrării (ritmicitate în redactare, stil şi prezentare; corectitudinea exprimării şi a
tehnoredactării; prezentarea anexelor; aspectul estetic şi ţinuta grafică etc.)
Pe parcursul elaborării lucrării metodico-științifice autoarea a dovedit un interes deosebit și ritmicitate în redactare.
Lucrarea se remarcă prin stilul științific folosit în prezentarea părții teoretice și practic-metodologice, esențializarea
concluziilor atât asupra părții teoretice, cât și a celei practic-metodologice. Exprimarea este corectă. A fost
tehnoredactată corect. Aspectul estetic și ținuta grafică a lucrării printate este foarte bună. Prezentarea anexelor,
graficelor, figurilor, tabelelor este foarte corectă și acestea sunt reprezentative pentru explicațiile științifice utilizate in
lucrare.
7. Concluzii (formularea explicită a concluziilor în concordanţă cu obiectivele lucrării; modul de respectare a cerinţelor
de elaborare şi redactare a unei lucrări metodico – ştiinţifice; contribuţia adusă de autor la inovarea practicilor
educaţionale din învăţământul preşcolar/ primar)
Concluziile sunt formulate explicit, în concordanță cu scopul și obiectivele lucrării care a fost realizată. A fost
subliniat faptul că fiecare preșcolar este unic in felul său, activitatea de predare-invățare depinzând în mod direct de
natura preșcolarului și de dorința acestuia de implicare. Drept urmare, in opinia autoarei, ar fi de dorit ca mediul
educațional pozitiv într-o grădiniță să ofere copiilor o experiență de învățare atractivă, interactivă și stimulativă, care să
încurajeze explorarea, descoperirea și dezvoltarea abilităților și cunoștințelor. Este important ca mediul educațional să
fie plăcut, confortabil și sigur, oferind copiilor posibilitatea de a învăța și de a se dezvolta într-un cadru pozitiv ș i
armonios. Să se utilizeze mai mult jocul didactic, deoarece influențează rezultatele preșcolarilor și dezvolta
comportamentul pozitiv al acestora privind disciplina, respectul, munca, prietenia, colaborarea etc.
Pe parcursul cercetării s-a confirmat faptul că grădinița urmărește formarea unei atitudini responsabile și conștiente
atât pentru sine, cât și față de ceilalți, având ca rezultat principal formarea personalității libere și armonioase a
preșcolarului, cetățean in devenire. Urmărind faptele din jurul nostru, constatăm faptul că, problema tuturor
problemelor este comunicarea, neputința de a comunica cum dorim, de a ne exprima fără teamă, fără rețineri atunci
când avem ceva de zis.
Cercetarea se înscrie în rândul acelor căutări care și-au propus să obțină date concrete cu privire la evoluția
sociabilității obiective, concretizată prin interesul copilului pentru alții, cu care să poată acționa împreună, principala
formă de activitate ce caracterizează preșcolaritatea fiind jocul. Din datele cercetării se desprind o serie de considerații
particulare referitoare la faptul că una dintre contribuțiile principale în dezvoltarea abilităților sociale ale preșcolarului
este reprezentată de mediul organizațional cu care copilul se confruntă și care exercită o puternică influență, in cadrul
programului instructiv-educațiv din grădiniță, copilul fiind cooptat într-un proces de construire sau elaborare a unui
comportament care să-i permită afirmarea eului prin descoperirea competențelor sale ori prin constatarea dificultăților
pe care le are de învins. Managementul strategic este important pentru gestionarea preșcolarilor în mediul educațional..
Acesta implică stabilirea unei viziuni clare, definirea obiectivelor și a valorilor educaționale și implementarea unor
strategii adecvate pentru a le atinge. Prin intermediul managementului strategic, grădinițele pot asigura o educație de
calitate, adaptată nevoilor și dezvoltării copiilor, și pot fi mai eficiente în gestionarea resurselor și a personalului.
Cultura organizațională joacă un rol crucial în grădinițe, deoarece aceasta influențează modul în care sunt percepute
și implementate valorile și obiectivele educaționale.
Au fost respectate cerințele de elaborare și redactare a unei lucrări metodico-științifice în vederea obținerii gradului
didactic I în invățământul preșcolar. Se remarcă contribuția autoarei TURBATU I IULIANA la inovarea practicilor
educaționale din invățământul preșcolar și poate constitui această lucrare nu numai un model de bune practici, dar poate
fi și valorificată prin publicare ca lucrare de specialitate și metodologică pentru învățământul preșcolar.

Data, Nota acordată,

30.08.2023 10 (zece)

Semnătura coordonatorului ştiinţific,

Conf. univ. dr. Pescaru Maria