Cercetare

MIJLOACE DIDACTICE SPECIFICE ACTIVITATILOR DE FORMARE A
DEPRINDERILOR MUZICALE RITMICE A COPIILOR DE VARSTA

PRESCOLARA
MIJLOACE DIDACTICE SPECIFICE ACTIVITATILOR DE FORMARE A
DEPRINDERILOR MUZICALE RITMICE A COPIILOR DE VARSTA
PRESCOLARA
MIJLOACE DIDACTICE SPECIFICE ACTIVITATILOR DE

FORMARE A DEPRINDERILOR MUZICALE RITMICE A
COPIILOR DE VARSTA PRESCOLARA
1. SPECIFICUL CERCETARII PEDAGOGICE
Educatia a fost si va fi intotdeauna o reala si importanta

preocupare a societatii noastre, care este tot mai intens
interesata de valorificarea potentialului uman. Cunoasterea
mecanismelor de infaptuire a acestei valorificari, prin
descoperirea unor strategii educationale cat mai productive,
reprezinta telul permanent al cercetarii pedagogice. Acest proces
„se deruleaza in concordanta cu anumite principii si legitati
psihopedagogice care in esenta, surprind diferite relatii de
interdependente dintre componentele actiunii educationale.”
Cercetarea si inovarea pedagogica reprezinta coordonate ale
reformei sistemului si procesului de invatamant, caci mentinerea
unei traditii si nevoia de schimbare pornesc de la analiza
stiintifica a unei stari de fapt, a realizarilor si a nerealizarilor
inregistrate pentru adoptarea unor alternative.
Schimbarea presupune o noua strategie, un nou curriculum,

prelucrarea selectiva a ideilor, verificarea adecvarii lor la datele
concrete, la cerintele educatiei contemporane, la posibilitatea
copiilor de a face fata unor situatii noi.
Cadrul didactic ce initiaza cercetarea trebuie sa aiba in vedere

problemele actuale cu care se confrunta invatamantul din tara
noastra, precum si directiile posibile si utile ale perfectionarii sale.
In literatura de specialitate cercetarea pedagogica este abordata

ca „un sistem de actiuni, un proces, o atitudine, o strategie, un
obiectiv de rezolvat, un nivel de formare atins, un mijloc de
perfectionare”
Pentru a nu intampina dificultate in cercetare, dascalul cercetator

trebuie sa cunoasca si sa inteleaga psihicul copilului, iar actiunile
lui in cercetare sa nu fie restranse numai la stadiul aspectelor
obiective ale actiunii educationale (activitatea instructiv-educativa
si comportamentul ca rezultat al acesteia), trebuie sa-l preocupe
si ceea ce se produce in psihicul lui.
„Intro cercetare psihopedagogica concreta, preocuparea se
indreapta in directia cunoasterii acestor relatii pentru ca, pe
aceasta baza , sa se poata interveni in desfasurarea ulterioara a
actiunii educationale.”
In organizarea, desfasurarea si finalizarea cercetarii dascalul

cercetator, trebuie sa cunoasca notiuni din domenii diferite
(psihologie, pedagogie, biologie, sociologie, statistica, etica etc.)
fapt care confera un caracter multidisciplinar cercetarii
psihopedagogice.
Ratiunea insasi a pedagogiei, ca disciplina socio-umana se

intemeiaza pe straduinta ei de a descoperi si evidentia o gama
cat mai larga de adevaruri privitoare la aceasta producere. O data
descoperite, ele au menirea de a orienta si directiona activitatea
educatorului in vederea transpunerii lor in actiuni educationale
practice.
Putem spune „ca cercetarea pedagogica reprezinta un demers

rational, organizat in vederea surprinderii relatiilor functionale si
cauzale dintre variabilele actiunii educationale practice.”
Dezvoltand aceasta idee, autorii citati prezinta, cateva trasaturi

specifice ce disting cercetarea pedagogica de cercetarile din alte
domenii:
este un tip special al cercetarii stiintifice, care urmareste

cunoasterea, intelegerea, interpretarea, analiza, descrierea,
dezvoltarea educatiei si a problemelor sale, prin utilizarea
metodelor cu care colaboreaza pedagogia, la diferite categorii
existente;
este o actiune complexa, proiectata, organizata, coordonata,

evaluata, pentru a identifica, sesiza fapte, actiuni, relatii, efecte
ala manifestarii variabilelor educatiei, a le interpreta variat, a
prefigura solutii ameliorative;
urmareste achizitia de noi cunostinte, solutii de verificare, de

completare, de corectare a lor, vazute prin dinamica si efectele
produse;
are un caracter prospectiv pentru ca proiecteaza modele

educationale de realizare a finalitatilor, elaboreaza solutii pentru
practica, in anumite conditii, urmareste efectele aplicarii,
procedeaza pentru generalizarea in teorii si conceptii pedagogice;
surprinde specificul fenomenului educational in complexitatea

caracteristicilor sale: ca sistem de actiuni, cu obiective dominant
formativ-educative, pe baza relatiilor educator-educati, cu
imbinarea diferitelor continuturi;
este o actiune organizata, proiectata, sistematizata, pornind de la

o ipoteza, o problema de clarificat sau de rezolvat, de cunoscut
obiectiv, in context teoretic si practic educational;
face apel la abordarea interdisciplinara, pentru a cunoaste, a
explica complexitatea, a utiliza metode specifice, a corela
explicatiile, pentru a unifica intelegerea, interpretarea variabilelor
ce intervin si relatiile intre ele;
insista in obiective, continut, solutionare, pe rezolvarea

modalitatilor de influentare constienta, de transformare
organizata a dimensiunilor personalitatii, spre deosebire de alte
stiinte conexe, care descriu, interpreteaza educatia (psihologia,
filozofia);
cauta raspunsuri la principalele intrebari ale educatiei, prin actiuni

de sesizare, observare, cautare, interogare, cunoastere, de
explicare si elaborare a unui cadru conceptual, argumentare a
relatiilor complexe, de stabilire a mijloacelor de interventie in
transformarea personalitatii educatorului, in dinamica procesului
si sub influenta factorilor.
Putem spune ca: „cercetarea pedagogica este astfel o strategie

care urmareste surprinderea relatiilor dintre cat mai multe
variabile pe care le incumba procesul real de educatie.”
Solutiile pe care le impune cercetarea pedagogica, in urma

descoperirii are ca scop: - aplicarea „ in practica educativa
- si sa conduca la imbunatatirea ei” .

Pentru ca cercetare sa fie autentica, aceasta implica si impune
preocupare sporita pe parcursul desfasurarii ei, precautie in
formularea solutiilor, care „sa se sedimenteze intrun concept sau
o idee cu valoare euristica pentru activitatea practica”.
Din perspectiva operationala este „un complex de actiuni

specifice”[60]:
cunoastere, explicare, interpretare, provocare, emitere ipotetica

de previziuni pentru solutii noi;
verificare de ipoteze sau alte rezultate;
introducere de schimbari;
aplicare de programe noi de interventie educativa;
analiza a proceselor si relatiilor;
sesizare si argumentare a efectelor;
control al factorilor;
deducere si verificare a unor modele teoretice sau paradigme;
perfectionarea practicii;
In raport cu nevoia de perfectionare a cunoasterii, intelegerii,

explicarii, ameliorarii educatiei, in plan teoretic si practic,
cercetarea pedagogica poate indeplini mai multe roluri.
In prim plan se afla cel constatativ, descriptiv, explicativ,de
interpretare a diferitelor aspecte ale educatiei, de sesizare a
cauzelor si efectelor lor, de prelucrare cantitativa si calitativa a
datelor, de formulare teoretica a relatiilor stabile, de formulare a
generalizarii, de finalizare in contributii teoretice si practice.
In plan praxiologic ea permite formularea unor ipoteze

ameliorative pentru procesul educational, in diferite situatii si
contexte concrete, pentru a interveni eficient, a obtine
transformari calitative superioare, inovatii in apropierea de
realizarea finalitatilor educatiei.
In sens predictiv cercetarea propune modele, solutii privind

posibilitatea evolutiei in perspectiva, in conditii de optimizare,
pentru care se propune un proiect actional, o directie de studiu si
aprofundare, de experimentare.
Cercetarea pedagogica „vizeaza ameliorarea procesului si a

sistemului de invatamant, managementul de calitate al resurselor
materiale si umane, realizarea finalitatilor in conditii de
economisire a resurselor materiale si de timp.”
„Finalitatea oricarei cercetari pedagogice nu poate fi alta decat sa

descopere modalitati noi de perfectionare a actiunii educationale,
de crestere a randamentului sau.”
Functiile care contribuie la realizarea obiectivelor cercetarii (dupa

Elisabeta Voiculescu) sunt:
functia de analiza riguroasa si de diagnoza a situatiei
invatamantului la un moment dat, de relevare a rezultatelor
pozitive, dar si a neajunsurilor;
functia de prognoza a evolutiei viitoare a sistemului sau

procesului de invatamant, de reconsiderare si imbunatatire a unor
componente importante ca: obiectivele, continutul (planurile de
invatamant, programele, manualele, materialele de sprijin pentru
cadrele didactice), mijloacele, strategia didactica, metodele,
formele de organizare, programul zilnic, forme de instrumente de
evaluare, relatiile educator-educat, stilurile de conducere si
indrumare, relatia cu familia, cu scoala, comunitatea locala,
managementul educatiei, activitatea metodica, pregatirea initiala
si continua a cadrelor didactice, ierarhizarea domeniilor si ariilor
curriculare pe ani de studiu, introducerea unor alternative
pedagogice, planificarea-proiectarea activitatii etc. ;
functia de sprijinire a unor decizii la nivel macro- sau

microstructural;
functia de apropiere a invatamantului romanesc de standardele

occidentale;
functia de reglare-autoreglare a propriei activitati didactice

(pentru cadrele didactice)
functia de orientare a educatiei spre viata, realitate, progresul

stiintei si tehnicii contemporane;
functia de repunere in circulatie a unor experiente si solutii;
functia de identificare si promovare a factorilor extrascolari ce

contribuie la ameliorarea fiintei umane (prin intermediul relatiei
scolii cu formele de educatie informala si nonformala, cu alte
institutii culturale, cu media, cu influenta educativa a mediului
socio-cultural, cu influenta comunitatii locale, a familiei etc.);
functia de promovare a unor solutii de impulsionare a dezvoltarii

unor categorii de copii (cu randament sporit in invatare,cu
aptitudini speciale sau dimpotriva, cu ritm mai lent de evolutie si
probleme de adaptare).
Evident functiile cercetarii pot fi multiplicate, situatiile practice le

sporesc numarul si importanta pe masura ce experienta didactica
si stiintele educatiei evolueaza.
Diversificarea tot mai accentuata a problematicii, a metodologiei,

„unghiului de abordare conceptuala, a finalitatii, a agentilor
antrenati conduce si la o varietate de forme de proiectare,
organizare a cercetarii pedagogice.”
Astfel, (dupa autoarea citata) se pot identifica urmatoarele tipuri

de cercetari, in functie de criteriul dupa care se identifica:
- dupa esenta: teoretico-fundamentale, practic-aplicative,

combinate;
- dupa finalitate: constatative, ameliorative, de dezvoltare,
orientate;
- dupa functie: descriptiv-analitice, explicative, operationale,

proiective;
- dupa domeniu: specifica pentru fiecare disciplina pedagogica;
- dupa metodologia folosita: neexperimentala (observationala)

experimentala, speculativa (filozofica), comparata, istorica;
- dupa modelul de abordare: mono-, intra-, pluri-, inter-,

transdisciplinara;
- dupa gradul organizarii: spontana, sistematica, cercetare-

actiune;
- dupa agentii antrenati: individuala, in grup mic, colectiva;
- dupa complexitate: specifica (independenta), combinata (mixta)
- dupa directia abordarii: longitudinala, transversala.
Ioan Nicola ofera o alta modalitate de clasificare a cercetarilor de

tip pedagogic. In acest sens, el identifica o serie de categorii „prin
largirea ariei tematice si prin perfectionarea tehnicilor de
investigare”
Clasificarea se realizeaza:
* in functie de metodologia adoptata cercetarea poate fi:
observationala (neexperimentala) si experimentala.
Cercetarea observationala are urmatoarele elemente specifice:
se efectueaza de catre un observator, care de regula este si

agentul actiunii educationale si care isi propune sa urmareasca
diferit aspecte ale propriei sale activitati;
gradul de obiectivitate al concluziilor este mai redus;
cercetarea are o valoare preponderent descriptiva;
demersul este inductiv, de la fapte la generalizari;
deoarece observatia empirica nu reuseste sa patrunda in

profunzimea fenomenului, aria ei de aplicabilitate este mai
restransa.
Cercetarile experimentale se caracterizeaza prin:
declanseaza actiuni educationale originale;
rezultatele sunt inregistrate si prelucrate pentru a demonstra

eficienta lor educativa;
prin metodologia aplicata, conduc la descoperirea de relatii

cauzale ale actiunilor educative;
presupun determinarea cantitativa prin masurare a fenomenelor
investigate;
ofera posibilitatea evidentierii obiective a eficientei noii tehnologii

didactice.
Cercetarea experimentala trebuie sa respecte „conditiile

specifice: ipoteze bine elaborate, obiective bine delimitate,
aparatul metodologic bine conturat, precizarea timpului, alegerea
esantionului, inregistrarea datelor, prelucrarea cantitativa si
calitativa a rezultatelor, aplicarea posttestului, generalizarea,
formularea de concluzii”[65]
Cercetarea experimentala poate fi efectuata atat de teoreticieni,

cat si de practicieni, de cercetatori de profesie, dar si de cadrele
didactice. A fost si este si in prezent o sursa de perfectionare a
invatamantului si a propriei activitati didactice a educatorilor, care
au bogata experienta profesionala, dar care manifesta retineri in
abordarea unor cercetari pedagogice. Implicarea mai activa a
practicienilor vizeaza cunoasterea, clarificarea si ameliorarea unor
probleme cu care se confrunta in activitatea didactica, de
asemenea cercetarea pedagogica, prin insasi rezultatele ei, poate
contribui la ridicarea nivelului educativ, la innoire si progres al
societatii contemporane.
* in functie de scopul si problematica abordata , se pot

distinge cercetarile:
teoretico-fundamentale;
practic-aplicative.
Desigur ca intre aceste tipuri de cercetari nu se poate face o

delimitare neta, „cele doua niveluri prezinta interferari,
intrepatrunderi: aspectul fundamental se desfasoara si spre
aplicatii practice, iar aspectul aplicativ poate fi impins spre
consideratii teoretice”
Cercetarea fundamentala se caracterizeaza prin faptul ca:
deschide noi orizonturi asupra fenomenului educational;
are un pronuntat caracter teoretic;
genereaza investigatii de tip concret-aplicative asupra unor

aspecte particulare pe care le circumscrie.
Cercetarea fundamentala in opinia Elenei Joita se caracterizeaza

prin:
realizarea cunoasterii generale, teoretice a problemelor educatiei;
permiterea intelegerii, argumentarii, fundamentarii domeniului

sub forma
conceptelor, legilor, normelor, teoriilor, modelelor, paradigmelor;

abordarea problemelor de esenta ale educatiei ca fenomen si
actiune;
sesizarea contrastelor si generalizarea lor in legi, principii, teorii;
construirea teoretica de modele de actiune, teorii explicative;
aprofundarea studiului, intelegerii critice a naturii educatiei, a

stiintelor
pedagogice, sistemelor conceptuale.
Cercetarea aplicativa abordeaza „o problematica mult mai

restransa” [67]cu urmatoarele caracteristici:
vizeaza o aplicabilitate practica imediata;
prin rezultatele sale, urmareste sa contribuie la imbunatatirea si

imbogatirea
modalitatilor concrete de actiune;
imbraca de regula, forma unei anchete, urmarind sa surprinda

starea de fapt, sa radiografieze fenomenul asa cum se prezinta el
la momentul respectiv.
Cercetarea aplicativ-ameliorativa ofera identificarea unor

posibilitati mai clare si antrenarea practicienilor insisi in
propunerea, aplicarea si verificarea de ipoteze in optimizarea
educatiei.
Aceasta cere (dupa autorul citat anterior):
afirmarea prioritara a finalitatii practice, pentru a exprima

legatura cu
realitatea diversificata a procesului instructiv-educativ;
permiterea cunoasterii fenomenelor semnificative din practica si

gasirea,
verificarea solutiilor ameliorative, pentru situatii reale, in diferite

contexte;
posibilitatea aplicarii rezultatelor cercetarii fundamentale in

situatii concrete, pentru verificarea si validarea lor;
adaptarea la conditii reale a unor idei, rezultate, modele, in

scopul dezvoltarii si a practicii si a cercetarii insasi, prin sugerarea
de noi ipoteze, variabile;
satisfacerea functiilor: constativa, descriptiva, actionala,

informationala, ameliorativa, corectiva de dezvoltare;
dupa obiective ea se poate referi la: aducerea unor imbunatatiri

de continut, de metode, de organizare, aprofundarea studiului
unor probleme restranse ale educatiei, imbogatirea metodologiei
educative etc.
Dar o cercetare nu este exclusiv de acelasi tip, ea poate sa
combine in demersul
ei, criteriile de abordare mentionate.
Personal m-am implicat in derularea unei astfel de cercetari

pentru a-mi perfectiona activitatea didactica in domeniu si a-mi
valorifica performantele si experienta pozitiva in legatura cu tema
aleasa.
Putem inca considera ca este o tema de actualitate, atata timp

cat bibliografia de specialitate este foarte restransa, continutul
programei de educatie muzicala are neclaritati, iar in elaborarea
proiectelor didactice exista opinii diferite..
De asemenea tema are o importanta deosebita si poate

reprezenta chiar si pentru un cercetator neavizat un punct cheie,
deoarece ritmul muzical poate fi sesizat de catre copii de la o
varsta foarte frageda, iar noi cadrele didactice din invatamantul
prescolar putem porni de la acest considerent sa punem bazele
dezvoltarii capacitatii de receptare a muzicii, de formare si
cunoastere a primelor elemente de limbaj muzical.
Cercetarea isi propune identificarea mijloacelor didactice specifice

formarii deprinderilor ritmice la varsta prescolara.
Am optat pentru derularea unei cercetari practic-aplicative pe un
singur lot de subiecti – grupa la care imi desfasor activitatea –
deoarece aceasta se caracterizeaza prin urmatoarele aspecte:
nu cere grup de control;
este o cercetare „din mers”;
impune evaluare initiala si finala;
urmareste in timp efectele introducerii unor masuri experimentale

la aceeasi grupa;
nu perturba procesul instructiv-educativ;
se poate proiecta in paralel sau este inclusa in proiectarea

obisnuita;
se desfasoara in contextul real al activitatii grupei;
cercetatorul participa alaturi de subiecti in desfasurarea

procesului;
coreleaza noile abordari ale invatamantului actual.
2. IPOTEZA SI OBIECTIVELE CERCETARII
Activitatea didactica sugereaza diferite probleme si ridica anumite

semne de intrebare, care, sesizate de catre cercetator si
raportate apoi la rezultatele obtinute, ii ofera posibilitatea
conturarii unei ipoteze noi.
Ipoteza este considerata a fi un enunt a carui valoare de adevar

sau fals „este probabila, potentiala si urmeaza a fi dovedit prin
verificare in practica”
Ea se poate justifica din punct de vedere gnoseologic numai daca

explica si alte fenomene decat cele care au constituit baza
empirica si au sugerat formularea ei. Aceasta avanseaza
prezumtii explicative privitoare la anumite aspecte sau
manifestari pe care le incumba desfasurarea procesului instructiv-
educativ.
Sugerata de activitatea educativa practica, ipoteza, odata

confirmata, devine teorie, pe un alt plan, practica educativa
nemijlocita. Ca atare, cercetarea are un „sfarsit deschis” , noile
informatii si date la care s-a ajuns, aplicate in practica, sugereaza
noi ipoteze pe baza carora se initiaza noi cercetari.
Sintetizarea si formularea ipotezei este un moment creator in

acest proces, care depinde nu numai de cadrul teoretic in care se
plaseaza, ci si de o serie intreaga de factori psihologici ce tin de
personalitatea cercetatorului (intuitie, creativitate, spontaneitate,
curaj etc.), cat si de experienta si pregatirea acestuia.
Cu privire la lucrarea de fata, se prezuma ca:

Selectionarea si valorificarea unei game extinse de mijloace
didactice muzicale (exercitii si jocuri, cantece si auditii,
instrumente-jucarii, mijloace audio-, materiale ilustrative etc.) in
stransa concordanta cu obiectivele si continutul educatiei
muzicale, cu metodele si procedeele specifice activitatilor de
formare a deprinderilor muzicale va conduce la optimizarea
rezultatelor obtinute in planul formarii deprinderilor muzicale
ritmice la varsta prescolara.
Observand efectul pe care il are folosirea unei game largi de

mijloace didactice asupra motivatiei copiilor si a eficientei in
procesul instructiv-educativ, imi propun sa prezint o investigatie
de tip experimental in cadrul activitatilor de educatie muzicala, la
grupa mijlocie, cu referire la formarea deprinderilor ritmice.
Cercetand impactul pe care il au varietatea mijloacelor didactice

muzicale asupra activitatii de invatare (formare de deprinderi
muzicale), am pornit de la ideea ca, utilizand cat mai multe
mijloace didactice muzicale si in mod preponderent a exercitiilor
si jocurilor muzicale ritmice, exista posibilitatea reala a sporirii
eficientei acestor activitati prin angajarea motivatiei intrinseci.
Cercetarea urmareste si precizarea conditiilor in care mijloacele

didactice abordate in cadrul activitatilor de educatie muzicala, pot
avea o eficienta maxima in formarea deprinderilor ritmice.
Obiectivele cercetarii:
o Analizarea in context teoretic si practic a problematicii
educatiei muzicale ritmice la varsta prescolara;
o Stabilirea bazelor teoretice de construire a programului

experimental de formare a deprinderilor ritmice din perspectiva
tendintelor actuale ale invatamantului prescolar;
o Elaborarea si validarea experimentala a modelului pedagogic

propus;
o Realizarea unor mijloace didactice auxiliare in scopul

eficientizarii procesului instructiv-educativ muzical la aceasta
varsta.
Dupa ce ipoteza a fost stabilita, urmeaza testarea sau verificarea

ei prin organizarea activitatii educative practice in concordanta cu
cele implicate in ipoteza. Pe parcursul acestei testari sau verificari
se pot aduce unele corective ipotezei, concomitent cu unele
modificari in desfasurarea activitatii practice, astfel incat sa se
asigure o probabilitate cat mai mare in confirmarea sau
adeverirea ipotezei si sa se reduca la minimum riscul infirmarii ei.
Cu alte cuvinte, ipoteza in cercetarea pedagogica trebuie sa

asigure un echilibru intre finalitatea actiunii educationale,
desfasurarea ei si randamentul obtinut.
3. ETAPELE CERCETARII
Cercetarea pe care am desfasurat-o a parcurs mai multe etape:
Alegerea temei
Este etapa in care cercetatorul, pentru a realiza o lucrare

originala si cu valoare stiintifica, trebuie sa isi faca o imagine
clara asupra temei alese si sa isi stabileasca criterii eficiente si
bine fundamentate. Un criteriu valoros il constituie experienta
pozitiva si performantele personale in legatura cu tema aleasa,
aspecte care pot fi incluse drept exemplificari in lucrare.
Din experienta anilor anteriori am constatat ca predispozitia

copiilor pentru ritm si miscare faciliteaza formarea deprinderilor
de utilizare a elementelor ritmice utile interpretarii, receptarii
muzicii si constientizarii limbajului muzical.
Elementele ritmice sunt cele care dinamizeaza activitatile de joc,

de invatare, invinge monotonia si ii mobilizeaza pe copii in
petrecerea timpului intrun mod cat mai atractiv in gradinita.
O buna insusire a deprinderilor ritmice presupune realizarea

temeinica a unor activitati muzicale in care sa se foloseasca cele
mai eficiente mijloace didactice potrivite varstei copiilor si
caracteristicilor dezvoltarii lor psihice.
2. Documentarea
In scopul realizarii unei documentari cat mai complete, materialul
bibliografic va fi ales cu discernamant, cu spirit critic, iar ideile
selectionate vor fi acelea care concorda cu gandirea
cercetatorului, care sa nu dauneze originalitatii.
Documentarea premerge cercetarea, care trebuie sa fie continua

„adica sa se desfasoare pe tot parcursul cercetarii.”
In prezenta cercetare am parcurs urmatoarele etape in

documentare:
am intocmit o bibliografie tematica, pe categorii de surse: carti,

referate,
materiale audio, seturi de teste etc.
am studiat temeinic bibliografia propusa;
am fisat, ordonat, sistematizat ideile si argumentele;
am stabilit si intuit posibilitatile de gasire a solutiilor pentru

aspectele
nerezolvate;
am alcatuit un plan prealabil de cercetare.
Aceasta etapa s-a dovedit a fi una destul de complexa, deoarece

m-am lovit de un impediment si anume: numarul foarte mic de
materiale tiparite care sa atinga aceasta tema .
Cele mai multe lucrari existente sunt destul de vechi si apartin
unor specialisti in domeniu precum: Liviu Comes, Ana Motora-
Ionescu, Ion Vicol, Ion Serfezi etc., valoarea lor metodica este
incontestabila, insa acestea nu mai sunt in concordanta cu noile
programe scolare.
Lucrarile recente si valoroase au fost editate in numar mic si se

gasesc greu, chiar si in biblioteci. Printre acestea am remarcat
lucrarile urmatorilor autori: Vasile Vasile, Gabriela Munteanu,
Emilia Comisel sau Elena Joita.
Lipsa unor titluri de specialitate in domeniu, cu referire la

mijloacele didactice de formare a deprinderilor ritmice in etapa
prenotatiei a reprezentat un argument care m-a determinat sa
realizez o cercetare pe aceasta tema.
Dupa studierea bibliografiei si formularea ipotezei am alcatuit

planul de cercetare.
3. Stabilirea metodologiei
Metodele de cercetare stabilite au fost utile la:
 stabilirea cadrului organizatoric necesar urmaririi

obiectivelor;
 pentru verificarea ipotezei;
 detalierea conceperii experimentului sub aspectul:
- acumularea datelor initiale prin metode constatative;
- stabilirea duratei de desfasurare;
- stabilirea esantionului de prescolari;
- stabilirea tipului de cercetare;
- stabilirea tehnicilor de identificare si consemnare a
datelor semnificative;
- succesiunii pasilor cercetarii;
4. Elaborarea unitara a proiectului de cercetare
Sintetizeaza etapele anterior pregatite, avand ca structura:
Problema cercetata: definire, actualitate teoretica si practica,

scopul urmarit, motivatia personala a alegerii temei.
Am stabilit tema cercetarii – Mijloace didactice de formare a

deprinderilor muzicale ritmice la varsta prescolara.
Tema aleasa este importanta si de actualitate, deoarece consider

ca ritmul reprezinta relatia dintre sunet si miscare, relatie
sesizata chiar si de copiii foarte mici, un atuu pentru a pune
bazele formarii si dezvoltarii capacitatilor de receptare a muzicii,
in etapa de debut.
Un alt motiv il constituie faptul ca programa educatiei muzicale
din gradinita contine neclaritati, neconcordante; de asemenea
sunt opinii diferite in redactarea proiectelor.
Cercetarea urmareste sa remedieze neajunsurile si sa inlature

deficientele copiilor observate in acest sens.
Demersul intreprins va face cunoscute caile (mijloace, procedee)

utilizate si vor conduce la confirmarea sau infirmarea ipotezei.
Dragostea pentru arta, in general, dar mai ales pentru muzica in

special, si a bucuriei cu care copiii canta in orice context al
activitatilor, m-au determinat sa aleg aceasta tema de cercetare,
atat pentru a-mi imbunatati performantele didactice, dar mai ales
pentru a optimiza procesul de invatare a muzicii.
Stadiul abordarii problemei in literatura de specialitate.
Pentru a realiza o lucrare fundamentata stiintific si originala,

dascalul cercetator, care intreprinde cercetarea, trebuie:
o sa aiba o vasta cultura de specialitate;

o sa studieze cele mai reprezentative lucrari in domeniu;
o ii sunt necesare mai multe categorii de informatii privitoare
la:
- continutul temei;
- metodologia predarii ei;

- metodologia cercetarii.
In desfasurarea cercetarii am utilizat lucrari din domeniul:

psihologiei, pedagogiei, metodicii educatiei muzicale, culegeri de
cantece si jocuri, etc.
Conturarea metodologiei utilizate
Pentru reusita cercetarii am urmarit utilizarea unor metode

variate, complexe, care sa ma ajute sa desfasor experimentul in
bune conditii si intrun mod cat mai eficient, adaptate la specificul
educatiei muzicale si la particularitatile fizice si psihice ale copiilor
implicati in experiment. Acestea sunt:
metode pentru acumularea datelor in diferite faze ale cercetarii:

analiza produselor activitatii copiilor, observatia, convorbirea,
studiul documentelor scolare;
metode pentru introducerea, aplicarea masurilor ameliorative, de

interventie educativa, de verificare a ipotezei: experimentul
pedagogic;
metode de interpretare cantitativa;
metode de interpretare calitativa: metoda diferentelor;
valorificarea rezultatelor cercetarii etc.

Modalitati de verificare a rezultatelor inregistrate de copii pe
parcursul experimentului
5. Desfasurarea cercetarii
Aceasta etapa am derulat-o prin efectuarea urmatorilor pasi:
 aplicarea succesiva a proiectului anterior conceput;

 antrenarea factorilor de realizare a demersului;
 introducerea masurilor ameliorative;
 acumularea datelor de observatie (evolutia actiunilor,
comportamentele
copiilor, dificultatile, efectele);
 realizarea evaluarii criteriale initiale (pretest) si finale

(posttest) si dupa
anumite intervale;
6. Finalizarea, elaborarea concluziilor, valorificarea

rezultatelor
In aceasta etapa am realizat:
 analiza, sinteza, interpretarea rezultatelor care presupun

ordonarea datelor,
efectuarea analizelor comparative, stabilirea valorii datelor

cantitative si
calitative;
 verificarea posttest a ipotezei, stabilirea concluziilor;

 realizarea unui proiect de optimizare a problemei abordate.
4.PREZENTAREA METODOLOGIEI UTILIZATE
4.1. Repertoriul metodelor si tehnicilor implicate in

cercetare
Metodele si tehnicile implicate in cercetare reprezinta un sistem

de cai pentru:
o precizarea, verificarea teoretica si practica a ipotezei

stabilite;
o acumularea si prelucrarea datelor obtinute;
o construirea si validarea modelului teoretic si aplicativ de
optimizare a
o demersului educativ;
o rezolvarea trecerii de la teorie la practica si invers;
o cunoasterea continua a problemei;
o facilitarea comunicarii si generalizarii rezultatelor obtinute.
Pentru a explica mai bine fenomenul urmarit este indicat ca

aceste metode sa fie utilizate intrun sistem.
Metode pentru acumularea datelor in diferite faze ale

cercetarii
Pentru cercetator metodele implicate in cercetare pot „furniza
date specifice asupra diverselor laturi ale fenomenului in cauza,
ajutantu-l astfel sa-si formeze o imagine cat mai clara si cat mai
corecta”.
Cele mai cunoscute si aplicate metode sunt:
v Observatia
Aceasta metoda ofera mari resurse de cunoastere a copilului in

raport cu interesele si preocuparile lui. „Desi este subapreciata de
catre o parte din educatori, fiind perceputa ca un mod informal,
ocazional de cunoastere ale progreselor elevilor, ea pune in
evidenta . . cunoasterea interesului si a atitudinii fata de
invatare.”[72]
Rolul acestei metode a fost acela de a:
 consemna comportamentul, raspunsurile, efectele actiunilor,

faptele copiilor
in timpul experimentului;
 recurge la un plan anterior conceput;

 consemna concomitent cu desfasurarea experimentului si nu
ulterior, pentru a
preveni selectia subiectiva a datelor;

 urmari aspecte rezolvate sau nu;
 evita greseli sau limite precum: - pregatirea insuficienta in
tema;
- nepretestarea instrumentelor;
- nenotarea adecvata in timpul actiunii;
- interpretarea limitata a datelor acumulate.
Observatia spontana (nesistematica, neselectiva, punct de

plecare in formularea ipotezei) se coreleaza cu cea intentionata,
stiintifica (sistematica, cu ipoteza, cu verificarea pe criterii, cu
metode si instrumente adecvate) pentru a se realiza o orientare
cat mai concreta asupra ipotezei.
Aceasta a fost utilizata atat in perioada realizarii experimentului,

dar si in timpul desfasurarii lui, in cadrul activitatilor de educatie
muzicala, dar si in cadrul jocurilor si activitatilor alese si a
programului recreativ. Observarea copiilor se va face cat mai
discret pentru ca ei sa se comporte cat mai firesc si natural. Se
pot afla informatii pretioase despre: personalitatea in formare,
despre nivelul cunoasterii, motivatie, trasaturi de caracter,
afectivitate, vointa etc.
Intro cercetare pedagogica demersul investigational impune doua

conditii si anume:
determinarea cantitativa a constatarilor calitative, cand
cercetatorul cauta sa
dea o exprimare cat mai fidela a aspectului respectiv;
considerarea fenomenului ca parte componenta a unui complex

situational
mai larg.
In urma acestor conditii, o strategie corespunzatoare impune

precizarea umor indicatori observationali.
„Indicatorii observationali sunt instrumente indispensabile pentru

efectuarea unei cercetari pedagogice concrete. Prin intermediul
lor se realizeaza interactiunea dintre calitativ si cantitativ in
exprimarea fenomenelor pedagogice dintre teoretic si empiric, in
metodologia investigativa.”
Nuantarea fenomenului investigat face posibila stabilirea unor

clase posibile, care maresc sansa de a surprinde cat mai multe
aspecte al fenomenului investigat.
Indicatorii observationali exprima determinarea cantitativa a

uneimanifestari calitative a fenomenului investigat si reprezinta
instrumente utile „cu ajutorulcarora putem patrunde in structura
complexa a fenomenului educational, prin identificarea unor
caracteristici si modificari tendentiale ale acestora.”[74]
Cercetarea intreprinsa de mine a urmarit o serie de indicatori
observationali, (dupa Marin Manolescu) cum ar fi:
atitudinea in activitati: indeplineste sarcini, participa activ, cere

ajutor,
urmeaza instructiuni, are rabdare pentru a-i veni
randul in utilizarea unui material,
participa pana la sfarsitul activitatii;
implicarea in diverse actiuni libere;
comportamentul, conduita in actiunile ce necesita miscare,

abilitati motrice;
expresii comportamentale: afective, atitudinale.
Gradul implicarii copiilor in activitatile ritmice se reflecta clar in

rezultatele obtinute in urma testarii copiilor. Desfasurarea de
activitati practic-aplicative, in care am folosit o gama larga de
mijloace didactice, a influentat in mod pozitiv copiii, fapt ce a dus
la o implicare activa, in care copiii au manifestat un real interes si
o placere deosebita.
In desfasurarea programului experimental am intampinat

dificultati in rezolvarea fiselor de munca independenta, in
reprezentare grafica a duratele sonore, prin trasarea de linii
corespunzatoare, copiii dovedind nesiguranta in rezolvarea a
doua actiuni diferite, si inca ne clarificate.
v Analiza produselor activitatii copiilor
Am studiat produsele activitatii independente ale copiilor,

realizate in clasa, care au fost sub forme variate (desene,
raspunsuri orale sau in scris, lucrari aplicative, activitati creative),
si care au venit ca raspuns la sarcinile date, in scopul relevarii
unor trasaturi ale personalitatii.
Metoda ne poate oferi date indirect cu privire la actiunea

educationala, indeosebi asupra rezultatelor ei. Ne permite chiar
sa facem previziuni asupra dezvoltarii personalitatii copiilor, sau
sa depistam cauzele unor manifestari comportamentale.
Prin utilizarea metodei am urmarit sa dovedesc realizarile

obtinute la:
nivelul si modalitatea realizarii sarcinilor propuse;
afirmarea aspectelor legate de stadiul formarii deprinderilor de

ritm muzical;
nivelul de intelegere si executie muzicala;
efectele masurilor corective si de dezvoltare;
greselile tipice si cauzele lor.

v Studiul documentelor scolare
Raportata la ipoteza cercetarii, aceasta metoda a fost utilizata

pentru analiza comparativa a rezultatelor si evolutiei copiilor, a
modului de actiune a factorilor scolari implicati etc.
Studiul acestor documente s-a realizat atat transversal (pe

orizontala, mai multe documente, catalogul, caietul de observatii
al educatoarei, fise de observatie etc.), cat si longitudinal ( in
evolutia acestora pe parcursul intregului an scolar 2007/2008).
v Convorbirea
„ Metoda convorbirii este o forma de ancheta ce consta intrun

dialog dintre cercetator si subiectii supusi investigatiei, in vederea
colectarii de date in legatura cu fenomenele pe care le
urmareste.” [76]
Am aplicat aceasta metoda sub forma unui dialog cu subiectii, in

scopul acumularii unor date concrete in legatura cu anumite
fenomene si manifestari (opinii, interese, dorinte, aspiratii), sau
pentru verificarea unor constatari.
Convorbirea s-a realizat dupa un plan alcatuit anterior, structurat

pe probleme-intrebari, iar acolo unde au aparut situatii noi, acest
plan a fost reorganizat.
Am aplicat metoda in timpul jocurilor si activitatilor liber-alese,
sub forma unor discutii cu copilul, pentru ca dialogul sa fie
perceput cat mai stimulativ, cat mai natural, am evitat blocajele,
dar si subiectivitatea in inregistrarea retultatelor. Intrebarile au
fost clare, concise, adecvate situatiei, de genul:
- Care joc ti-a placut mai mult? De ce?
- Care parte a activitatii ti s-a parut mai dificila?
- Ti-a placut muzica pe care ai ascultat-o?
- Doresti sa asculti si altfel de muzica? Ce preferi?
Aceste tipuri de intrebari au avut un puternic caracter reglator al

demersului intreprins de mine si mi-au permis realizarea unor
activitati dinamice si atractive pentru copii, in scopul imbunatatirii
performantelor in insusirea ritmului muzical.
v Experimentul
Este metoda cea mai complexa, care presupune crearea unei

situatii noi de actiuni educativ-ameliorative de amploare, cu rol
dominant in verificarea ipotezei.
Se deosebeste de experienta curenta prin:
existenta ipotezei;
a timpului de verificare;
a planificarii actiunilor de interventie;
a modului de consemnare si interpretare a datelor obtinute.
Experimentul vizeaza:
cunoasterea unor aspecte noi cu privire la actiunea educationala,
introducerea unor elemente noi in aceasta actiune.
In cadrul oricarui experiment avem trei categorii de variabile:
o variabile dependente reprezinta inovatia ;
o variabile dependente, care reprezinta modificarile produse in

urma inovatiilor introduse;
o variabile intermediare, care mijlocesc relatiile dintre primele

doua (sunt de natura psihica si sociala).
Etape ale experimentului:
1. Etapa pregatitoare. In functie de tema aleasa si a existentei

ipotezei mi-am stabilit
inovatia si strategia de lucru.
Am desfasurat evaluarea initiala a cunostintelor muzicale ale

copiilor.
2.Etapa efectuarii experimentului – etapa desfasurarii propriu-
zise a experimentului,
care s-a desfasoara in timp si ale caror rezultatele nu au fost

imediate.
3.Etapa evaluarii, in care am constat, am inregistrat si masurat

toate rezultatele
experimentului.
In baza rezultatelor am stabilit diferentele dintre datele

inregistrate in
etapa pregatitoare si cele consemnate in finalul experimentului.
4.2. Prezentarea lotului de subiecti
Cercetarea s-a desfasurat pe parcursul unui an scolar,

2007/2008, iar lotul de subiecti l-a reprezentat grupa mijlocie
„Calutii de mare” de la Gradinita O.P. Nr.45 Constanta, la care eu
sunt educatoare.
Grupa pe care s-a efectuat experimentul este alcatuita dintrun

numar de 26 copii (12 fete si 14 baieti) cu varste cuprinse intre 4
si 6 ani.
Tabelul nr. 1 – Date privind lotul de subiecti
Nr. Numele si prenumele Varsta Sexul

crt.
copilului
A. M. 4 ani F
B. M. A. 4 ani M
C. M. C. 5 ani M
C. A 5 ani F
C. A. 4 ani M
C. Al. 4 ani M
G. I. C. 5 ani F
I. A. 4 ani M
M. St. C. 4 ani M
M. R. P. 5 ani M
M. S. 5 ani F
M. M. I. 3 ani F
M. A. 4 ani F
O. C. 5 ani M
P. O. M. 5 ani F
P. A. M. 5 ani F
S. S. M. 5 ani M
S. V. M. 5 ani M
S. A. 5 ani F
T. D. 5 ani M
T. M. 5 ani F
T. C. 4 ani F
T. G. A. 5 ani F
V. St. L. 5 ani M
V. L. 4 ani M
V. M. 4 ani M
Graficul varstei copiilor se prezinta astfel:
Fig. nr. 1
De asemenea, toti copiii prezinta o dezvoltare fizica si psihica
normala si armonioasa pentru varsta lor, cu exceptia unui copil V.
L., care prezinta un handicap psihic usor. El este insa integrat in
colectiv, nu necesita un curriculum adaptat, doar munca
individuala si atentie.
Un procent de 85 % au frecventat gradinita si in anul anterior

(grupa mica), iar frecventa pentru anul in curs (cand s-a
desfasurat experimentul) a fost de aproximativ 80 %, motivul
absentelor fiind in general problemele de sanatate.
Parintii prezinta un real interes pentru activitatile instructiv-

educative ce se desfasoara in gradinita, rezultatul fiind buna
colaborare intre familie si gradinita.
Din punctul de vedere al pregatirii scolare a parintilor am

constatat faptul ca:
- 41 % au absolvit o forma de invatamant superior;
- 46 % au absolvit liceul;
- 13 % au doar studii elementare.
Din punctul de vedere al ocupatiei parintilor, am constatat ca 95

% sunt angajati cu contract de munca, iar restul de 5 % practica
profesii liberale
4. 3. Diagnosticarea nivelului de dezvoltare a deprinderilor
muzicale ritmice – evaluare initiala
4.3.1. Probe orale de evaluare a deprinderilor de executie

si improvizatie ritmica
Proba nr. 1 – Canta si bate ca mine!
CERINTA:
Reproducerea orala a unor formule ritmice auzite prin procedeul

solicitat de educatoare.
CONTINUTUL SI PROCEDURA DE APLICARE:
Proba se va aplica individual. Educatoarea va demonstra cu silaba

„ta” patru structuri ritmice extrase din cantece invatate anterior,
concomitent cu marcarea duratelor pe tobita:
Capra cu trei iezi – Muzica: Timotei Popovici (fragment)

=&=2=V==T==! ==F==F==T = .
Ta- ta ta- ta ta
Voinicii – Muzica: Nelu Ionescu
=&=2=T==C==B==! ==D==E==V==!==D==E==F== E==!

==D==C==R==.
Ta- ta ta ta- ta ta ta- ta ta- ta ta- ta ta
Cocoselul – Muzica: Ana Motora-Ionescu (fragment)
=&=2=B==B== V=!==b==!==B==B ==V=!==b==.
Ta-ta ta ta ta- ta ta ta
Vulpea si gasca – Melodie germana (fragment)
=&=2=G==E==I ==G==!==f=!==G== E==I==G==!==f==.
Ta- ta ta- ta ta ta- ta ta- ta ta
Se va solicita reproducerea corecta a formulelor ritmice

concomitent cu batai ritmice din palme.
Se vor acorda cate 5 puncte pentru reproducerea corecta a

fiecarei formule ritmice.
Punctaj maxim: 20 puncte.
Proba nr. 2 – Citeste ce am desenat!

CERINTA:
Copiii vor intona cu onomatopee, exercitiile de citire ritmica.
CONTINUT SI PROCEDURA DE APLICARE:
Proba se va aplica individual. Educatoarea va reprezenta prin linii

de lungimi diferite doua grupuri de durate. Citirea duratelor se va
realiza cu ajutorul onomatopeelor sugerate de imagini.
Se vor acorda cate doua puncte pentru fiecare sunet intonat

corect.
Punctaj maxim:10 puncte.

Proba nr. 3 – Acompaniaza cantecul!
CERINTA: Copiii vor interpreta cantecul Iepurasul Tup cu

acompaniament realizat prin percutie corporala.

Proba se va aplica individual. Copiii vor executa acompaniamentul
ritmic astfel: primele doua fraze muzicale sunt insotite de batai
ritmice din palme, iar urmatoarele doua sunt insotite de sarituri
pe loc.
Pentru fiecare fraza muzicala acompaniata corect am acordat 5

puncte.
Iepurasul Tup – Muzica: Gh. Cioranescu
=&=2 = B==B = F==F==! = E==D = V==! = G==G =

F==E==! = D==C = V==!
Eu sunt ie- pu- ra- sul Tup, Prin pa- du- re sar: zdup, zdup
&==B==B==F==F= =!=E==D==V==! = G==G==F= =E==!

==D==C==R==!
Sunt un ie- pu- ras de soi Cel mai mare ie- pu- roi.
&==E==E==T== !=C==C==V==!
Tup, tup, tup,Tup, tup, tup,
&==E==E==T==! = C==C==R = .
Tup, tup, tup , tup, tup, tup !
Proba nr. 4 – Canta si bate pe pauza

CERINTA:
Copiii vor interpreta cantecul Iarna sa te duci! si vor marca

pauza, prin batai din palme.
Proba se va aplica individual. Copiii au ca sarcina marcarea a

patru pauze. Pentru fiecare pauza marcata corect se vor acorda 5
puncte.
Iarna sa te duci! – Muzica Petre Tipordei
&2=F==G==F==D ==!==F==G==F==D=!==F==F==G
==G==!==V==:!==F==G==F==D=!
Iar- na sa te duci cu bine Tra, la, la, la, la X Pri- ma- va- ra
&=F==G==F==D==!==F ==F==G==G==!==V==:=!==F==
F==G==G==!==F==F==D==D=!
vine, vine, Tra, la, la, la, la X Ra- de i- ni - ma in mine
& = F==F = G==G = ! = V = =:==! = F==F = G==G = ! =

F==F = D==D = !
Tra, la, la, la la X Ca vad flori si vad al- bi- ne
&==F==F = G==G ==!==V = :==.

Tra, la, la, la, la. X
Probele scrise
Proba nr.5 – Traseaza linia potrivita sunetului!
CERINTA:
Copiii trebuie sa redea in scris semnele de durata

neconventionale corespunzatoare duratelor sonore demonstrate
de educatoare cu onomatopee.
Se vor imparti fise individuale de lucru. Pe fiecare fisa se vor afla

imagini cu animale, care emit sunete lungi sau sunete scurte.
Educatoarea va demonstra cu onomatopee, sunetele
corespunzatoare imaginilor prezentate.

Sub fiecare imagine, copilul va trebui sa traseze linia

corespunzatoare sunetului audiat. Pentru fiecare sunet identificat
corect se vor acorda 2 puncte.

Proba nr. 6 – Cate viorele am cules ?
CERINTA:
Copiii trebuie sa identifice aparitia pauzei in cant.
CONTINUTURI SI PROCEDURA DE APLICARE:
Se vor imparti fise individuale de lucru . Fiecare fisa va contine

mai multe imagini cu flori.
Se prezinta sarcina de rezolvat: identificarea pauzelor din

cantecul In poiana si reprezentarea lor in scris prin intermediul
incercuirii imaginilor.
Educatoarea va intona o strofa din cantec, iar copiii vor bate din
palme pe pauze. Apoi vor incercui pe fisa tot atatea imagini cate
pauze au sesizat. Vor fi patru pauze si fiecare pauza identificata
va fi notata cu 5 puncte.
Punctaj maxim: 20 puncte

In poiana – Muzica Petre Tipordei

&2B²=B==B==D==!==F== G==F, = D=!==F==E==D==C=!
==T µ==:!==B²=B==B==D=!
In po- ia- na din val-cele Tra, la, la, la, la X Am cu-les la
& = F==G==F, = D= =!==F==E==D==C==!==B²==9=!==E

==E = W==!==D==D==V==!
vi- o- re- le Tra, la, la, la la X Ui- te-a sa, ui-te-a- sa
&=C²=D==E==G=!==V ¶==9!==E==E==W=!==D==D== V=!

==C²=D==E==C==!==R²==9.
La, la, la, la, la, X Ui- te-a-sa, ui- te-a-sa La, la, la, la, la. X
4.3.2. Prezentarea si interpretarea rezultatelor obtinute de

copii
la evaluarea initiala
In urma probelor aplicate , am putut constata nivelul initial de

dezvoltare a deprinderilor ritmice ale copiilor la aceasta varsta si
am sesizat dificultati de reproducere, identificare si memorare a
duratelor sonor.
Rezultatele sunt reprezentate in tabelul urmator:
Tabelul nr. 2 – Prezentarea rezultatelor obtinute de copii la

evaluarea initiala
Nr Nume Proba 1 Proba 2 Proba 3 Proba 4 Proba 5 Proba 6 Punct
. si aj
Pct. max Pct. max Pct. max Pct. max Pct. max Pct. max
total
cr prenu im im im im im im
t. me obtin
20 p. 10 p. 20 p. 20 p. 10 p.
ut
A. M.
B. M.
A.
C. M.
C.
C. Ada
C. A.
C. Al.
G. I. C.
I. A.
M. St.
C.
M. R.
P.
M. S.
M. M. I.
M.A.
O. C.
P. O.
M.
P. A.
M.
S. S.
M.
S. V.
M.
S. A.
T. D.
T. M.
T. C.
T. G.
A.
V. St.
L.
V. L.
V. M.
Punctaj
realizat
Punctaj
maxim
Procentaj
Dupa cum se poate observa, nivelul deprinderilor ritmice ale

copiilor din grupa mijlocie este unul satisfacator.
Cele mai bune rezultate au fost obtinute de catre copii la proba

de reproducere orala a formulelor ritmice executate de
educatoare (70,19%), iar cele mai scazute au fost obtinute la
proba scrisa de identificare a aparitiei pauzei in cant (49,03%).
REZULTATELE OBTINUTE LA PROBA NR.1
La proba de evaluare a nivelului de dezvoltare a deprinderilor de

executie ritmica a copiilor, au fost inregistrate unelegreseli in
reproducerea duratelor sunetelor. Am constatat tendinta copiilor
de a egaliza duratele.
Rezultatele se prezinta astfel: 20 puncte – 5 copii;
15 puncte – 12 copii;
10 puncte – 8 copii ;
5 puncte – 1 copil.
Rezultatele obtinute au fost satisfacatoare – 70,19%, un rezultat

satisfacator, cel mai ridicat punctaj al probelor aplicate.
Graficul rezultatelor copiilor la aceasta proba se prezinta astfel:
Fig. nr.2
REZULTATELE OBTINUTE LA PROBA NR. 2
Proba de identificare a duratelor sonore a urmarit citirea duratelor

cu ajutorul onomatopeelor sugerate de imagini, a doua grupuri de
durate, care au fost exemplificate atat vizual (prin linii scurte si
lungi) cat si auditiv (prin onomatopee).
Copii au avut ca sarcina identificarea si reproducerea sonora a

sunetelor lungi si scurte reprezentate in imagini.
Rezultatele obtinute la aceasta proba au fost urmatoarele:
0 puncte – 1 copil.
Procentajul a fost de 66,92% fiind un rezultat satisfacator. Acest

lucru indica faptul ca deprinderea de identificare a duratelor
sonore si de a reprezenta grafic este mai scazuta la aceasta
varsta, si necesita exercitii de exersare.
Graficul rezultatelor se prezinta astfel:
Fig. nr.3
REZULTATELE OBTINUTE LA PROBA NR.3
La proba de acompaniere ritmica a cantecului prin miscari

corporale s-a urmarit acompanierea ritmica prin batai din palme
pe primele doua fraze muzicale, si executarea de sarituri pe
celelalte doua fraze muzicale (refren).
Am sesizat faptul ca prescolarii executa cu placere sarcina, dar

asociaza cu dificultate sunetul cu ritmul melodiei.
Rezultatele obtinute se prezinta astfel:
15 puncte -16 copii;
5 puncte – 3 copii
Procentajul obtinut la aceasta proba a fost de 64,42%. Putem
trage concluzia ca
la aceasta varsta copiii percep cu dificultate ritmul si au inca o

insuficienta exersare. Graficul rezultatelor copiilor la aceasta
proba se prezinta astfel:
Fig. nr. 4
La proba de identificare a pauzei in cant, copiii au avut de

identificat si de marcat prin batai din palme patru pauze existente
pe parcursul unei strofe dintrun cantec cunoscut, concomitent cu
intonarea lui.
Rezultatele obtinute se prezinta astfel:
20 de puncte – 4 copii;
5 puncte – 3 copii.
Procentajul obtinut la aceasta proba a fost de 63, 46%.
Graficul rezultatelor obtinute de copii la aceasta proba se prezinta

astfel:
Fig. nr. 5
Proba de determinare a deprinderilor de identificare a duratelor

sonore a urmarit redarea in scris a semnelor de durata
neconventionale.
Copiii au avut ca sarcina sa redea grafic prin linii lungi si scurte,
sunetele (onomatopeele) corespunzatoare imaginilor prezentate.
Rezultatele obtinute la aceasta proba au fost urmatoarele:
10 puncte – 1 copil;
2 puncte – 1 copil;
0 puncte – 2 copii
Procentajul obtinut la aceasta proba a fost de 60,76%.
Graficul rezultatelor inregistrate de copii se prezinta astfel:
Fig. nr. 6
La aceasta proba copiii au avut de identificat aparitia pauzelor in

cantec.
Sarcina copiilor era sa identifice pauzele in momentul producerii

lor prin batai din palme, si apoi grafic, prin incercuirea pe fisa a
tot atatea viorele cate pauze/batai din palme au sesizat/numarat.
In urma aplicarii acestei probe rezultatele au fost urmatoarele:
5 puncte – 7 copii.
Procentajul la aceasta proba a fost de 49, 03%.
Graficul rezultatelor la aceasta proba se prezinta astfel.
Fig. nr.7
In urma evaluarii initiale si a rezultatelor obtinute la fiecare proba

in parte, s-a calculat procentajul fiecarei probe.
Tabelul urmator ilustreaza datele obtinute:
Figura nr. 8
Procentajul obtinut la probele de evaluare initiala.

4.4. Programul experimental de formare a
deprinderilor muzicale ritmice la varsta prescolara
Educatia muzicala, ca parte componenta a educatiei umaniste,

estetice, angajeaza viata psihica a copiilor sub toate aspectele ei,
cu repercursiuni adanci asupra intregii personalitati, prezentand
numeroase valente cognitive, relationale, educationale,
volitionale, afective si estetice.
Formarea priceperilor si deprinderilor muzicale necesita insa

depunerea unui efort, care este invers proportional cu nivelul
aptitudinilor muzicale, si in care progresul poate fi sprijinit in
mare masura de capacitatile intelectuale ale individului.
Deprinderile muzicale trec mai intai, printro faza incipienta, cand

constientul vegheaza executia. Ele se vor accelera si sistematiza
dobandind siguranta si precizie doar prin exercitiu sistematic si
constient.
Relatiile dintre ereditate, mediu si educatie sunt complexe si

contribuie la formarea personalitatii umane. Predispozitiile cu care
se nasc copiii se pot dezvolta in aptitudini si talent, ca rezultat
direct al conlucrarii dintre mediu si educatie.
Pentru ca educatia muzicala sa devina o forta modelatoare a

personalitatii copiilor, cadrele didactice trebuie sa dea dovada de
o exigenta deosebita selectionarii si valorificarii unei palete cat
mai extinse de mijloace didactice muzicale, care in stransa
concordanta cu obiectivele si continutul, cu metodele si
procedeele specifice activitatilor de formare a deprinderilor
muzicale sa conduca la optimizarea rezultatelor obtinute in planul
formarii deprinderilor muzicale.
Conturarea programului experimental, in paralel cu realizarea

proiectarii temelor de studiu integrate experimentului a presupus
identificarea mijloacelor didactice cele mai eficiente de realizare a
obiectivelor operationale stabilite pentru fiecare tema in parte,
respectiv identificarea exercitiilor si jocurilor didactice muzicale,
cantecelor si auditiilor, instrumentelor-jucarii, mijloacelor audio,
materialelor ilustrative etc.
Mijloacele didactice selectionate in vederea valorificarii pe

parcursul experimentului s-au racordat in permanenta la
obiectivele si continuturile programei de educatie muzicala, la
particularitatile de varsta ale copiilor, la nivelul lor de dezvoltare
muzicala.
Am considerat ca in gradinita trebuie sa se puna accent pe

dezvoltarea interesului pentru acest domeniu al artei muzicale, pe
formarea si consolidarea experientei muzicale ritmice a copiilor.
Cadrul didactic va realiza familiarizarea copiilor cu elementele

ritmice de baza intrun mod atractiv, prin intermediul cantecelor,
exercitiilor, jocurilor ritmice si a auditiilor muzicale si va orienta
permanent gandirea acestora spre perceperea, intonarea si
recunoasterea acestor elemente ritmice, oferind ca suport un
anumit cod de reprezentari grafice.
La aceasta varsta, deprinderile ritmice se concretizeaza in

capacitatea de percepere, intonare si recunoastere a duratelor
muzicale, de identificare si marcare a pauzelor in cant, de
identificare a acestor elemente in cantece, exercitii, jocuri
didactice si auditii, de ritmizare variata a cantecelor – prin batai
din palme, instrumente de percutie sau jucarii muzicale, mers
ritmic, miscari ritmice (pasi de dans).
Experientele ritmice acumulate la aceasta varsta vor constitui

ulterior o baza solida pentru abordarea teoretica a ritmului
muzical.
Treptat, prin analiza dirijata, copilul devine constient de diferitele
componente ale fenomenului ritmic, invata sa le distinga, sa le
deosebeasca, sa le stapaneasca.
In consens cu noile orientari ce pun accent pe activizarea gandirii

copiilor in procesul predarii-invatari; in cazul de fata - formarea
capacitatilor muzicale ritmice, de a opera in mod activ si
independent in activitatile de cant, auditie si creatie am
selectionat mijloace didactice activ-participative, formative,
centrate pe transformarea copilului in coparticipant al propriei
instruiri si educatii, pentru a-i stimula activitatea intelectuala si a-
l obliga sa gandeasca in cursul invatarii, cand este pus in contact
direct cu arta muzicala.
Mijloacele didactice trebuie sa fie abordate in consens cu celelalte

componente ce determina structura curriculum-ului (obiective,
continuturi, metode , evaluare).
Actiunea didactica a educatoarei incepe cu proiectarea in plan

mintal a ceea ce urmeaza sa fie – rezultatele (performantele)
finale la care intentioneaza sa ajunga copiii. Stabilind in prealabil
ceea ce exista deja, ea analizeaza si proiecteaza ceea ce are de
infaptuit, anticipand natura si nivelul modificarilor ce trebuie
produse in comportamentul copiilor, pe plan cognitiv (a sti),
afectiv (a simti) si psihomotor (a face). Metodele se stabilesc cu
alte cuvinte, in primul rand in functie de obiectivele specifice
disciplinei.
Problema „cum sa se predea?”, „cum sa invete?” este indisolubil
legata de problema „ce sa invete?” – precizarea continuturilor.
Mijloacele utilizate nu trebuie sa fie privite ca ceva exterior

continutului, dimpotriva, ca elemente cuprinse in insasi logica
organizarii continutului, de unde deductia, ca stabilirea
continutului include in sine, intrun anumit fel si o determinare a
cailor prin care se obtine transmiterea si insusirea acestuia.
In contextul actual, educatoarea are posibilitatea de a interpune

intre copii si continuturile invatarii o gama extrem de diversificata
de mijloace de invatamant, care pot limita la maximum pierderile
de timp si de energie, pot duce la un invatamant intens si
atractiv.
Dintre mijloacele de realizare a educatiei muzicale ritmice se

contureaza cu importanta deosebita urmatoarele: cantecele,
auditiile, exercitiile si jocurile didactice muzicale la care se adauga
instrumentele muzicale ce aduc o varietate in interpretare si
sporesc placerea copiilor de a canta, instrumente folosite de
educatoare (pian, orga, vioara, chitara, acordeon) in scopul
exemplificarii sau in acompanierea cantecelor, sau manuite de
catre copii (block-flote, triola, xilofonul de lemn sau metal,
muzicuta, instrumente de percutie: trianglul, tamburina, toba,
jucariile muzicale; pseudo-instrumentele: baghete, moristi, cutii
rezonatoare) utilizate frecvent in acompaniamentul ritmic.
In scopul optimizarii procesului de predare-invatare se vor
adauga mijloacele audio-vizuale (radio, casetofon, televizor,
video, combine muzicale, retroproiector, casete video si audio) si
material ilustrativ (planse diverse, simboluri muzicale,
instrumente muzicale, orchestre simfonice, de muzica populara si
usoara, institutii muzicale, imagini din viata muzicala a tarii, sau
a copiilor din diferite formatii muzicale).
Eficienta mijloacelor didactice utilizate in formarea si dezvoltarea

deprinderilor muzicale ritmice este conditionata de respectarea
urmatoarelor cerinte:
Stabilirea si integrarea mijloacelor muzicale se realizeaza prin

racordarea permanenta a acestora la obiectivele si continuturile
concrete ale activitatilor si la metodele si procedeele didactice
utilizate.
Cantecul, auditia,exercitiul si jocul didactic muzical se dovedesc

eficiente numai in masura in care sunt integrate in mod organic in
contextul activitatilor, si li se imprima o finalitate explicit
pedagogica, de a mijloci formarea unei deprinderi muzicale
concrete.
Selectionarea acestora impune necesitatea adaptarii la

particularitatile de varsta si individuale ale copiilor.
Eficienta utilizarii mijloacelor didactice tine de respectarea

tehnologiei didactice cu privire la etapele ce trebuie parcurse in
insusirea unui cantec, in desfasurarea auditiei, a exercitiilor si
jocurilor didactice muzicale.
In activitatea de formar a deprinderilor muzicale ritmice, un rol

deosebit il au exercitiile, care trebuie sa fie prezente in toate
formele: de executie, de recunoastere, de creatie. Combinandu-le
cu elemente de joc, acestea vor avea un aport superior in sensul
ca se va mentine treaz interesul copiilor pentru activitate, se va
inlatura monotonia, le vom dezvolta copiilor cu mai multa
usurinta atentia si memoria muzicala.
Educatoarea trebuie sa fie preocupata e dotarea clasei cu o

bogata si adecvata gama de mijloace didactice muzicale:
instrumente muzicale, pseudoinstrumente, jucarii
muzicale,casetofon, casete, planse ilustrative, culegeri de
cantece, exercitii, jocuri, etc.
Daca pentru fiecare situatie de invatare se pot folosi anumite

mijloace, in desfasurarea experimentului propus am optat pentru
abordarea urmatoarelor: cantece, auditii, exercitii si jocuri
muzicale, instrumente si jucarii muzicale, planse, jetoane,
mijloace audio, jucarii, stimulente etc.
4.4.1. Durata sunetelor
Perioada prescolara reprezinta o etapa in care se pregateste

stadiul operarii constiente cu elemente de limbaj muzical. Prin
urmare, in domeniul ritmic se acorda mare atentie problemei pe
care o ridica perceperea si redarea constienta a relatiilor de
durata intre sunete.
Trecerea catre aceasta perioada de orientare a gandirii catre

sesizarea diferentelor de durata intre sunete se face treptat, dupa
ce copiii au exersat variate procedee ritmice intuitive, aplicate la
un repertoriu bogat de cantece invatat pe cale orala.
Acuitatea perceptiei in raport cu aspectul de durata sonora creste

treptat, sub influenta experientei senzoriale dobandite. De altfel
programa scolara consemneaza in lista de continuturi tema
sunete lungi si scurte.
Metodica recomanda a se parcurge urmatorul traseu:
prezentarea de catre educatoare a doua sunete contrastante ca

durata, dar cu aceeasi inaltime;
repetarea de catre copii si compararea lor;
definirea prin termenii relativi : sunet lung si sunet scurt.
Cele mai utilizate reprezentari grafice in etapa prenotatiei constau

in segmente de drepte orizontale (sugerand prin lungimea lor
duratele sunetelor).
De exemplu fragmentul:
&==B = =B = =B = = C = ! = T = =R==!
Va fi reprezentat: __ __ __ __ _____ _____
Procedeul a fost folosit de Edgar Willems (pedagog elvetian, autor

al unei metodici de educatie muzicala), iar la noi de George
Breazul, Mihai Ursu, Ana Motora-Ionescu.
Am folosit mai multe tipuri de exercitii ritmice:
scurte dictari ritmice orale (sub forma de joc). Educatoarea bate

sau scandeaza o formula ritmica, pe care copii o reproduc cu
silabe ritmice (la, ti, ta, etc.);
inlocuirea versurilor unui fragment din cantec cu silabele ritmice

invatate;
exercitii de citire ritmica dupa semnele grafice conventionale.
De exemplu educatoarea scrie: ___ ___ _ _ ___
Copiii citesc: ta ta ti ti ta
scrierea unor semne corespunzatoare unui fragment din cantecul

invatat;
improvizatii de tipul intrebare – raspuns.
Prin raportare la particularitatile de varsta ale prescolarului, cel

mai adecvat mijloc didactic de formare a deprinderilor ritmice
este jocul muzical ritmic.
Jocurile muzicale ritmice de tipul:
1) Vantul si ploaia 1) Closca si puii
F F F q q q q h h e e eE
Vaj, vaj, vaj, pic, pic, pic, pic Clonc, clonc, piu, piu, piu
au favorizat perceperea si reproducerea dupa educatoare a

sunetelor lungi si scurte, ce s-au intonat de catre copii cu ajutorul
onomatopeelor.
Pentru ca acestia sa poata intui usor diferentele de durata,

sunetele s-au diferentiat foarte bine ca durata atunci cand am
realizat demonstratia. Copiii au fost solicitati sa reproduca
exemplul muzical si sa precizeze deosebirile dintre sunete sub
aspectul duratei acestora.
Dictatul ritmic s-a abordat sub forma de joc : Traseaza linia!
La prima dictare am apelat la onomatopee sugestive – Sarpele si

Ceasul
Ssssss; Ssssss; tic; tac; tic; tac;
La a doua dictare , demonstratia s-a realizat cu silaba ritmica

„ta”. Exercitiul de recunoastere a duratelor a combinat sunete
lungi si scurte in varianta urmatoare:
eeeeqq[qqeeeE
Metodicile de specialitate recomanda frecvent , ca predarea
duratelor muzicale sa se realizeze prin intermediul unui grupaj de
versuri, pe care cadrul didactic sa le scandeze concomitent cu
marcarea timpului. Silabele vor avea durate constante de un timp
, de jumatate de timp sau de doi timpi.
In exemplificarea duratelor muzicale este bine sa se evite

utilizarea cuvintelor limbii romane ce se caracterizeaza prin silabe
egale ca durata, specifice limbilor sintonice, silabe ce se
deosebesc nu numai din punctul de vedere al accentuarii.
Daca totusi, cadrul didactic doreste sa abordeze problema duratei

sunetelor apeland la cuvinte, el poate opta pentru scandarile
stereotipice din folclorul muzical al copiilor.
Valentele formativ-educative ale folclorului muzical al copiilor in

etapa prenotatiei muzicale, mai ales in etapa de formare a
deprinderilor ritmice sunt multiple.
Vom argumenta in acest sens:
o folclorul muzical al copiilor este in deplina concordanta cu

particularitatile de varsta ale prescolarului;
o creatiile sunt autentice,
o reflecta universul lor spiritual;

o folclorul copiilor este in deplin acord cu formele proprii de
manifestare a copilului;
o prin intermediul acestor creatii copilul isi satisface

necesitatile de actiune si miscare;
o creatiile se prezinta, se nasc si se invata in cadrul jocului,

acesta constituind activitatea fundamentala a prescolarului;
o dezvolta spiritul de cooperare si actiune;
o dezvolta perspicacitatea, vointa cat si elemente de

comportament in colectiv;
o creatiile copiilor respecta posibilitatile lor interpretative;
o sunt un real mijloc de a cultiva gustul si sensibilitatea

pentru muzica a copiilor, a dorintei de a canta, constituind un real
mijloc de dezvoltare a capacitatilor muzicale si a creativitatii
muzicale ritmico-melodice.
Prin contactul cu acest material muzical , experienta muzicala a

copiilor se imbogateste continuu.
Folclorul muzical al copiilor actioneaza ca un factor stimulator al

fanteziei sale creatoare. Este vorba de un univers populat cu flori,
pasari, insecte si alte elemente care facand corp comun cu spiritul
copilului, nu poate fi indepartate fara a-i saraci universul.
Materialul de vers scandat permite achizitionarea unei experiente
ritmice deosebit de bogate si absolut necesare pentru
descoperirea si constientizarea unor valori de note si pauze, cat si
a unor formule ritmice deosebit de variate. Din ratiuni de ordin
metodic este bine sa se porneasca de la serii a caror unitate, care
se suprapune cu silaba, sa fie patrimea – durata ce poate fi
materializata prin mers in pasi sau prin batai din palme.
Seriile insumand opt unitati vor fi urmate de versuri catalectice ce

pot fi valorificate in scopul identificarii pauzelor. Copiii vor
descoperi absenta unei durate si inlocuirea acesteia cu pauza
corespunzatoare.
Varietatea combinatiilor ritmice creeaza posibilitatea utilizarii

acestor creatii atat sub forma exercitiilor de citire ritmica, de
dezvoltare a memoriei muzicale, cat si sub forma exercitiilor de
recunoastere (dictat ritmic).
Prin numaratori si versuri cu destinatie anume , ofera un material

bogat si divers , care acopera toarte problemele ritmice ale
educatiei muzicale la varstele mici. Exemple:
q q e e q [ e e e e e q q]
Un, doi, u- nu doi Ca- re ie- se din-tre noi
Eu in- tii si tu a- poi
e e e e q q [ e e e e q Q]
Ma- ma- ru- ta ru- ta Din ca- ru-ta-n car
Su- ie- te-n ca- ru- ta Zboa-ra la ho-tar
In materialul de vers scandat regasim si creatii ce reflecta

tendinta proprie a copilului de a modifica cuvintele. Exemplul
urmator ilustreaza pe deplin acest aspect:
qqeeeEqqeeeE
An- tan ti- chi- tan Se- ver ca- pi- tan
Predilectia copiilor pentru sonoritatea cuvintelor in sine, si in

afara unui sens in vorbirea curenta, sunt premise ce favorizeaza
dezvoltarea uneia dintre cele mai valoroase inclinatii naturale a
copilului – aceea spre creatie.
La aceste mijloace am mai adaugat auditiile muzicale –

inregistrari cu sunete diferite ca durata , familiare copiilor de
tipul: claxon de masina, ticaitul ceasului, fluieratul trenului, ,etc.
si instrumente muzicale de suflat (fluierul si trompeta) cu ajutorul
carora copiii au executat sunete lungi sau scurte.
Pentru varietate, aceste ritmuri se pot canta pe diverse sunete. In

practica muzicala cantecele abordate pot contine si alte structuri
ritmice. Educatoarea va desprinde doar anumite fragmente
cuprinzand duratele exersate, pe care copii le vor analiza si
reprezenta prin liniute sau silabe ritmice.
Ritmul are o forta deosebita si aceea de a ordona copiii, caci
presupune tocmai organizarea miscarilor corporale, care capteaza
intregul potential de energie intrun ansamblu de miscari ordonate
si disciplinate, care se substituie dezordinii. Prin intermediul
acestor miscari corporale ordonate, realizate prin joc am reusit sa
obtin primele perceptii si deprinderi asupra elementelor ritmice.
Prima tema prevazuta de Programa activitatilor instructiv-

educative din gradinita, la continuturile educatiei muzicale
ritmice, se refera la durata sunetelor muzicale, mai exact la
perceperea , reproducerea, intonarea, recunoasterea si
diferentierea sunetelor lungi si scurte.
In continuare vom detalia implementarea cunostintelor despre

durata in cadrul cercetarii noastre.
4.4.1.1. Sunete lungi si sunete scurte
Proiectarea activitatii didactice a debutat cu:
- stabilirea tipului activitatii: consolidare;
- a mijloacelor didactice folosite: - cantecul Primavara a sosit de

Nicolae Oancea;
- jocul muzical Leaganul, si
- a obiectivelor, care precizeaza nivelul deprinderilor muzicale
ritmice la care copiii trebuie sa ajunga pana la sfarsitul
activitatii.
Obiectivele de referinta au urmarit:
Sa diferentieze auditiv durata nedeterminata a sunetelor din

mediul inconjurator;
Sa asocieze miscari (sugerate de text).
Obiectivele operationale au vizat urmatoarele deprinderi ritmice:
sa identifice auditiv durate sonore;
sa interpreteze corect si expresiv cantecul Primavara a sosit;
sa execute miscari ritmice sugerate de jocul muzical.
Captarea atentiei copiilor s-a realizat prin

intermediul auditiei Primavara de Vivaldi, ce s-a ales in
concordanta cu subiectul activitatii, si de papusa Zana
Primavara care la final va recompensa copiii cu stimulente.
Cantecul ales spre consolidare corespunde temei – contine sunete

lungi si scurte (patrimi si optimi):
Primavara a sosit
&2=V=T=!=V= T=!==F=G==F=E=!=T=:!=U= T=!=S=V=!
=T=S=!= R=:!=V=T=!=V=T=!& = F==G=F==E=!==T==:!==
U=T=!==S=V=!==T=S=!==R==:=!=(=C==C==C ==C=!
&=B==D=F==E=!= =T==V=!==Y==:!==C= =C=C==C==!
=B==D=F ==E=!=T=S=!=R==:)
Se executa ritmizari pe textul aceluiasi cantec, pentru a se

identifica duratele sunetelor.
A ritmiza, inseamna a bate pe fiecare durata din cantec si

respectiv pe fiecare silaba pronuntata, concomitent cu rostirea ,
marcand succesiunea mai rapidi a optimilor si, respectiv mai rara
a patrimilor, asa cum sunt grupate in linia ritmico-melodica a
cantecului.
Recit ritmic primul vers, marcand sunetele lungi prin batai din
palme, apoi se executa ritmizarea impreuna cu copiii de cateva
ori.
1. Jocul exercitiu – Recunoaste sunetul!
Folosind imagini sugestive sunetelor lungi si scurte, copiii au

intonat cu onomatopee potrivite sunetele si au trasat linii
corespunzatoare sunetelor lungi sau scurte sub fiecare imagine.
2. Joc muzical Leaganul

Copiii au executat miscari ( pe sunete lungi si scurte) si actiuni
sugerate de textul cantecului. Textul jocului muzical pe care l-au
interpretat concomitent cu executarea miscarilor corporale, si
perceptia elementelor ritmice au captat intregul potential de
energie al copiilor intrun ansamblu de miscari ordonate si
disciplinate, insotite totodata de suspans si bucurie.
Alte mijloace didactice auxiliare de realizare a activitatii au fost:

casetofonul, papusa Zana Primavara, jetoane sugestive sunetelor
lungi si scurte, o imagine sugestiva textului cantecului si
stimulentele „randunele” (Anexa 1).
4.4.1.2. Pauza in cant
Pauza sau momentul de tacere in muzica este o tema mai dificila

pentru etapa prenotatiei, de aceea se va realiza paralel cu
marcarea structurilor ritmice.
Marcarea pauzelor consta in identificarea momentelor de tacere

din cantec si marcarea acestora in diferite variante: prin batai cu
degetele in masa, batai din palme, batai in tobite si mai tarziu de
tactare.
Modalitatile utilizate sunt aceleasi ca la marcarea ritmului:
o batai din palme;
o folosirea instrumentelor de percutie;

o mersul ritmic cu oprire la pauze.
Obiectivele referitoare la acest continut sunt:
 perceperea pauzelor ca momente de tacere in muzica, de

intrerupere a cantarii;
 marcarea pauzelor (prin batai in mese, din picioare, din
palme, in instrumente de percutie sau obiecte sonore);
 reprezentarea grafica a pauzelor (prin linii verticale sau
orizontale).
Respectarea pauzei, in structura ritmica a cantecelor este dificila ,

deoarece copiilor le vine greu sa intrerupa cantarea prin momente
de tacere, daca acestea nu sunt sprijinite prin corespondente
senzoriale – batai din palme sau pe instrumente de percutie.
Pauza de un timp este usor de perceput, de marcat si de

masurat. In predarea ei, in etapa prenotatiei, propunem
urmatorul traseu metodic:
 prezentarea a doua exemple muzicale unul fara

pauze, al doilea derivat din primul, continand
pauze;
 repetarea exemplelor de catre copii;
 compararea lor si descoperirea momentelor de
tacere;
 comunicarea noutatii: Momentele de tacere se
numesc pauze;
 reluarea exemplelor si marcarea pauzelor;
 invatarea unui cantec aplicativ.
Intuirea pauzei in cant s-a realizat pornind de la demonstrarea

fragmentelor muzicale urmatoare:
&2=V==T=!==V== T=!== V==T=!==V==T==.
Cea- sul bate tic, tac tic, tac.
&2=V==T=!==V ==T=!==V==:!==V==:=.
Cea- sul bate tic, tic.
Dupa executia celor doua fragmente impreuna cu copiii, am

procedat la compararea celor doua exemple muzicale. Copiii au
identificat cu usurinta deosebirile: eliminarea silabelor „tac” si
inlocuirea acestora cu momente de tacere.
Transmiterea notiunii – Tacerea in muzica se numeste pauza – a

fost urmata de reluarea executiei celui de-al doilea fragment cu
marcarea pauzelor prin batai din palme:
&2=V==T=!==V==T=!= =V==:!==V==:=.
Cea-sul bate tic X tac X

In alte activitati, am apelat si la fragmente din cantece ce contin
pauze de un timp:
CUCUL
&3=V==T==:!==V==T= =:!==S==R==S=!==T==R==:!
Cu-cu, X cu- cu X canta-n pa- du- re X
&==V==T==:!==V==T==:!== S==R==S=!==b = :=.
Cu- cu X cu- cu X Can- ta frumos X
TOBOSARUL
&t2==U==W==! = Y = : !==I==H==G==F=!==U==:!
Ram, plam, plam X mi- cul to- bo- sar X
&t==U==W=!==I==:=!==I==H ==G==F=!==U==:=.
Ram, plam, plam X Dra-gul meu sol- dat X
Exersarea deprinderii de recunoastere a pauzei in cant a

continuat cu activitati de mers ritmic cu oprire pe pauze – Mergi
cum cant pentru care am folosit ca suport cantecele: Trec
ostasii de I. Chioreanu si Trec ostasii voinicei de L. Comes:
&t2=B==B==E==E=!== B==B==E==9!==D==E==F¶==E=!
== D==C==B = 9!
In gra-di- na, pe sub tei X Trec os- ta- sii voi- ni- cei X
A merge ritmic, inseamna a calca pe fiecare durata din cantec,

pasind mai repede pe succesiunea optimilor si respectiv , mai rar
pe succesiunea patrimilor. La inceput am lucrat cu jumatate din
efectivul clasei, pentru a le supraveghea mai atent mersul ritmic.
Vom detalia implementarea cunostintelor despre pauza in cant, in

cadrul cercetarii noastre.
In proiectarea activitatii am stabilit :
 Tipul activitatii: mixt;

 Mijloacele folosite in activitate: cantecul In
poiana – si jocurile muzicale ritmice : Bate
pe pauza! si Orchestra
 Obiectivele activitatii, precizeaza nivelul
deprinderilor ritmice la care trebuie sa ajunga
copiii pana la sfarsitul activitatii.
Obiective de referinta:
Sa diferentieze auditiv durata nedeterminata a sunetelor din

mediul inconjurator si al sunetelor muzicale;
Sa asocieze miscari (sugerate de text)
Obiectivele operationale au vizat urmatoarele deprinderi ritmice:

sa identifice aparitia pauzei in cant;
sa interpreteze corect si expresiv cantecul In poiana;
sa marcheze pauzele;
Captarea atentiei s-a realizat prin intermediul unei

scurte povestiri (Anexa 1),
iar transmiterea cantecului a respectat etapele obisnuite.
1. In transmiterea notiunilor teoretice am procedat la

descoperirea si intuirea pauzei in cant (din cantecul transmis),
apoi am demonstrat marcarea pauzelor prin batai din palme si pe
tobita, apoi am concluzionat prin transmiterea notiunii – Tacerea
in muzica se numeste pauza.
Dupa invatarea cantecului, pentru o mai evidenta reliefare a

pauzelor am procedat la interpretarea demonstrativa a primei
strofe cu prelungirea duratelor finale si apoi cu pauze. Copiii au
observat diferentele dintre cele doua interpretari. La reluarea
acestuia am constatat ca pauzele au fost respectate chiar daca
acestea nu au mai fost marcate prin miscari corporale sau cu
ajutorul instrumentelor de percutie.
2. Am aplicat notiunile teoretice pe textul cantecului, prin

desfasurarea jocului Bate pe pauza!
Copiii au avut ca sarcina marcarea pauzelor din cantec pe
instrumente de percutie (interpretarea cantecului se face de
educatoare).
Prin intermediul Jocului muzical Orchestra copiii au obtinut

performanta de a identifica si marca pauzele din cantec.
Copiii au fost impartiti pe grupe, au primit instrumente de

percutie: tamburine, tobite, maracas si triangluri si au fost
solicitati sa interpreteze vocal cantecul, concomitent cu
identificarea si marcarea pauzelor pe instrumentele de percutie.
Alte mijloace didactice auxiliare folosite in aceasta activitate au

fost: imagini sugestive cantecului, instrumente de percutie, tabla-
creta, stimulente (Anexa1)
4.4.1.3. Marcarea si reproducerea structurilor ritmice
Marcarea ritmului cantecelor consta in batutul fiecarei durate

utilizand diferite modalitati:
 batai din palme;

 batai usoare cu degetele in masa;
 folosirea instrumentelor de percutie sau a
obiectelor sonore;
 mersul ritmic (prin pasi pe loc sau
deplasare).
Marcarea metrului din cantec consta in executarea unor batai
uniforme si accentuate ce reprezinta succesiunea timpilor.
Activitatile ritmice desfasurate au fost variate. Pe langa faptul ca

au asigurat insusirea duratelor, pauzelor si a formulelor ritmice,
acestea au fost si deosebit de atractive pentru copii, ritmul
reprezentand pentru copil un mijloc de exprimare, de manifestare
si exteriorizare a personalitatii sale.
In scopul formarii capacitatii ritmice de a memora si reproduce

formule ritmice ce combina sunete cu durate diferite, am realizat
exercitii de reproducere a unor structuri ritmice date sub forma
de joc (Canta ca mine! Bate ca mine!). Pentru dinamizarea
activitatii de memorare si reproducere ritmica, formulele ritmice
au fost marcate cu ajutorul unor instrumente de percutie sau
jucarii muzicale.
Implementarea acestor continuturi se reflecta si in urmatoarea

activitate in proiectarea careia am stabilit urmatoarele:
 Tipul activitatii: mixt;

 Mijloacele folosite in activitate: 1. Cantecul
Vioara;
2. Jocuri muzicale: Asculta si bate ca mine!
Bate si tu ca mine!
 Obiectivele activitatii care precizeaza nivelul
deprinderilor ritmice la care trebuie sa ajunga
copiii la sfarsitul activitatii.
sa diferentieze auditiv durata sunetelor din mediul

inconjurator si al sunetelor muzicale;
sa reproduca formule ritmice simple.
Obiective operationale:
sa memoreze structurile ritmice exemplificate;
sa reproduca structuri ritmice exemplificate;
sa marcheze corect pe tobite formulele ritmice exemplificate;
sa intoneze corect si expresiv cantecul Vioara;
Captarea atentiei s-a realizat prin intermediul audierii unui

fragment din
Balada pentru vioara si pian de C. Porumbescu, dupa care s-a

facut cunoscut numele compozitorului si a instrumentului care a
concertat.
Cantecul Vioara a fost transmis copiilor respectand etapele

obisnuite.
Pe acelasi cantec s-au aplicat notiunile teoretice, dupa cum
urmeaza:
1. se explica, se demonstreaza modalitati de marcare a ritmului

cantecului prin: batai din palme, batai cu degetul in masa, batai
ale picioarelor sau batai pe un instrument de percutie;
2. reproducerea si marcarea unor structuri ritmice din cantec prin

jocul muzical Asculta si bate ca mine!
Se folosesc urmatoarele formule ritmice:
&2=B==C==D==E=!==V== V=!==W==W=!==f=!
&2=E==E=!==T==T= !==S==S=!==f=!
&2=I==I==I==I=!==X= =X=!==W==W=!==f=!
&2=U==U=!==T== T=!==S==S=!==f=!
&2=U==U=!==T== T=!==S==S=!==b=!
Formulele ritmice vor fi interpretate de educatoare, iar copiii au

sarcina sa le reproduca individual, oral, concomitent cu marcarea
lor pe tobita.
Obtinerea performantei se va realiza prin Jocul exercitiu Bate si

tu ca mine!
Dupa explicatie si demonstratie, jocul se executa cu toata grupa
de copii.
Copiii vor reproduce structuri ritmice din cantece cunoscute: un

copil marcheaza o formula ritmica pe instrumentul de percutie, si
altul, conform titlului jocului, o reproduce. Corectez si explic
eventualele greseli, in cazul nerespectarii duratelor sonore a
structurilor ritmice folosite in joc.
Alte mijloace integrate in activitate au fost: casetofon– caseta,

imagine vioara, imagine sugestiva textului cantecului, tobite,
stimulente.
4.4.1.4.Acompaniere ritmica cu miscari corporale
Ritmul, prin forta deosebita ordoneaza copiii, caci presupune

organzarea miscarilor corporale, care capteaza intregul potential
de energie intrun ansamblu de miscari ordonate si disciplinate,
care se substituie dezordinii. Prin intermediul acestor miscari
corporale ordonate, realizate prin joc am reusit sa obtin primele
perceptii asupra elementelor ritmice.
Modalitatile sunt aceleasi ca la marcarea ritmului.
Asocierea unor miscari sugerate de textul cantecelor aduce

varietate si emotivitate actului interpretativ, constituind totodata
un mijloc de manifestare a elementului ritmic. Aceste miscari pot
avea aspecte diverse: zborul pasarilor, culesul florilor, saltul
iepurasului, etc. si vor reda ritmul sau metrul cantecelor.
Acest gen de activitati aduc varietate si atractivitate actului

interpretativ si constituie totodata un mijloc de manifestare a
simtului ritmic. Ele completeaza si imbogateste activitatile de
consolidare a cantecelor si jocurilor invatate.
Chiar daca tematica unor cantece nu se preteaza la astfel de

miscari ritmice, copiii trebuie incurajati sa se exprime dezinvolt,
exteriorizandu-si trairile nu numai prin mimica ci si prin miscari
corporale libere.
Am implementat aceste continuturi si in activitatea ce urmeaza a

fi detalita.
Mijloacele didactice folosite au fost alese in concordanta cu tema

activitatii si sunt urmatoarele: Cantecul Bat din
palme! (transmitere)
Jocul muzical Bat din palme (transmitere).
Tipul activitatii: mixta
sa acompanieze ritmic cantecele;
sa cante cu dezinvoltura cantece pentru copii.

Obiective operationale
sa identifice miscari corporale ce pot fi asociate cantecului;
sa execute corect exercitii de cultura vocala;
sa intoneze corect si expresiv cantecul Bat din palme
sa acompanieze ritmic corect cu miscari corporale.
Dupa transmiterea cantecului Bat din palme!, am continuat cu

transmiterea cunostintelor teoretice prin intermediul jocului
muzical: Bat din palme!
1. Am explicat copiilor, ca unele cantece vesele, ritmate, care prin

versuri te indeamna cum sa te misti, ce sa faci se pot „juca”,
adica in ritmul cantecului se pot executa diferite miscari: ale
bratelor, ale picioarelor, ale capului, exact cum spun cuvintele
cantecului.
Se explica copiilor expresia acompaniament corporal – cantarea

concomitenta cu miscari ale corpului executate in ritmul
cantecului.
Anunt denumirea jocului muzical „cu acompaniament

corporal”: Bat din palme!
Demonstrez pe primul vers al cantecului, si apoi toate celelalte

miscari ce trebuiesc executate :
&2=F==E==D==C =!==F = F = V==!
Bat din palme clap, clap, clap
Acompaniamentul ritmic inseamna a bate pe fiecare durata din

cantec si respectiv pe fiecare silaba pronuntata, concomitent cu
cantarea , marcand succesiunea mai rapida a optimilor si ,
respectiv mai rara a patrimilor, asa cum sunt grupate in linia
ritmico-melodica a cantecului.
Jocul se desfasoara cu toata grupa de copii in formatie de cerc,

iar miscarile sunt cele sugerate de textul cantecului: batai din
palme, batai din picioare, rasuciri ale corpului stanga-dreapta,
prinderea copiilor in hora, cu miscari spre dreapta si spre stanga
etc.
Pe parcursul desfasurarii jocului copiii sunt atentionati sa respecte

duratele sonore in executia acompaniamentului ritmic.
Copiii sunt incurajati sa se exprime dezinvolt si sa-si exteriorizeze

trairile produse in desfasurarea jocului.
4.4.1.5. Acompaniere ritmica cu obiecte sonore si jucarii

muzicale
In pregatirea muzicala ritmica a copiilor , cantecul,

auditia,exercitiul si jocul didactic muzical sunt mijloace de cea
mai mare importanta. In afara acestora, utilizarea unor mijloace
specifice, vine sa sporeasca eficienta predarii-invatarii prin
implicarea mai activa a copiilor in practica muzicala. Acestea sunt
instrumentele muzicale si jucariile muzicale, ce aduc varietate in
interpretare si sporesc placerea copiilor de a canta. Ele pot fi
manuite de catre educatoare sau chiar de catre copii.
Instrumentele-jucarii pot contribui cu succes la formarea

deprinderilor ritmice prin activitatile de ritmizare sau de
acompaniament a cantecelor intrun mod placut si atractiv. Copiii
vor putea realiza acompaniamente deosebit de variate –
formulele de acompaniament pot fi stabilite de educatoare sau
pot fi create chiar de ei.
Aceste continuturi au fost implementate in urmatoarea activitate

ce va fi detaliata.
Mijloacele didactice au fost alese in concordanta cu tema

activitatii si sunt:
- cantecul : Muzicantii (transmitere)
- jocul muzical: Recunoaste instrumentul!
Tipul activitatii: mixta
Obiectiv de referinta:
sa acompanieze ritmic cantecele:

sa cante cu dezinvoltura cantece pentru copii
Obiective operationale:
sa recunoasca jucarii si instrumente muzicale;
sa retina pozitia corecta;
sa intoneze corect si expresiv cantecul Muzicantii;
sa manuiasca corect jucariile si instrumentele de percutie in

acompaniament;
Captarea atentiei s-a realizat prin audierea

cantecului Muzicantii, iar familiarizarea cu continutul cantecului se
face printro scurta povestire (Anexa 1.) la sfarsitul careia se
prezinta imaginile instrumentelor.
A. In transmiterea cantecului se respecta urmatoarele secvente:
 anuntarea titlului;
 cantarea model;
 discutii pe marginea textului;
 reluarea cantarii model;
 invatarea cantecului pe fragmente si
integral.
B. Transmiterea cunostintelor teoretice – Instrumente de percutie

Se face cunoscut copiilor ca unele cantece care exprima bucuria,
veselia pot fi interpretate cu gesturi – acompaniament corporal,
asa cum am invatat in activitatea precedenta, dar pot fi
interpretate si cu acompaniamentul instrumentelor si jucariilor
muzicale.
Se demonstreaza acompaniamentul pe prima strofa din cantec,

apoi se explica modul de executie – „se bate ritmic pe
instrumentul de percutie, adica se bate pe fiecare silaba
pronuntata, mai rar sau mai des dupa cum sunt duratele
cantecului”:
&t2C=!=F==F==F==O=! =J==J==J==H=!=G==G==I==I=!
=_=9 =C=!=F==F==F==O=!
&t=J=J==J=H!=G=G==I=I=!=O ==9=G=!==G=E==C=E=!
=G=O ==G=E=!=G=F==E=D==!&t= S==9=G=!==G=E==C=
=E=!==G=O==G=E=!== G=F==E=D=!==S²=9!
==F=O==F=O=!
&t=I=I==W=!=O=O== V=!==G=G==S=!=F= O==F=O=!

=I=I= =W=!==O=O==C=C=!=V¶=.
A bate ritmic, inseamna a bate pe fiecare durata din cantec si,

respectiv, pe fiecare silaba pronuntata, concomitent cu cantarea,
marcand succesiunea mai rapida a optimilor si respectiv, mai rara
a patrimilor, asa cum sunt grupate in linia ritmico-melodica a
cantecului. Batutul ritmic nu trebuie sa se confunde cu bataia
tactului uniform si cadentat, care marcheaza timpii din masura.
Dintre toate formele de ritmizare , accentul a cazut pe marcarea

succesiunii timpului si a timpului accentuat, procedee ce vor
favoriza ulterior asimilarea elementelor de metrica muzicala.
Se prezinta (se intuiesc, se observa, se incearca) instrumentele

muzicale: tobite, triagluri, tamburine, clopotei, castaniete, apoi se
impart pe grupe de copii.
La semnalul de incepere, copiii vor interpreta acompaniamentul

instrumental al cantecului Muzicantii (concomitent cu derularea
casetei).
Obtinerea performantei – Joc didactic muzical Recunoaste

instrumentul!
Se anunta denumirea jocului si se prezinta materialul: jetoanele

cu imagini reprezentand diverse instrumente si jucarii muzicale.
Se prezinta regulile si sarcinile jocului, se executa jocul de proba,

apoi se desfasoara jocul cu toata grupa de copii.
Prin joc se fixeaza denumirile instrumentelor prezentate, precum

si denumiri ale jucariilor muzicale cunoscute de copii din activitati
anterioare: trompeta, ciocanel, nai, xilofon, chitara, vioara, etc.
Se fac aprecieri individuale si generale asupra modului de
executie a acompaniamentului, precum si recomandari pentru
obtinerea performantei.
Se ofera copiilor recompense (instrumente muzicale)
Alte mijloace integrate in activitate au fost: casetofon si C.D.,

jetoane cu instrumente si jucarii muzicale, stimulente.
4.5.1. Prezentarea probelor aplicate
I. PROBE ORALE:
Proba nr. 1 – Bate ca mine!
CERINTA:
Reproducerea orala a unor formule ritmice auzite prin procedeul

solicitat de educatoare.
CONTINUTUL SI PEOCEDURA DE APLICARE: Proba se va

aplica individual. Educatoarea va canta si va marca pe tobita
patru structuri ritmice extrase din cantecele invatate anterior.
Copiii vor reproduce oral structurile ritmice audiate.
Ca soldatii – Muzica: Elena Schmitzer (fragment)
=&2=D==F==D==F==!== B==B==R==!==C³==D==E=
=G==!==V==V==.
Mamei – Muzica: Martian Negrea (fragment)
=&2=V==I==!==G==H== I==V==!==E==C==C==C== !
==D==C==R==.
Broscutele – Muzica: C. Meres (fragment)
&¨2=G==9==G==9=!==G ==H==G==F==V=!
==B==F==B==F =!==F==G==F==E==U==.
Vioara – Popular (fragment)
&=2=I==I==I= =I==! = X==X==! = W==W== ! = f==)
Fiecare copil din lotul de subiecti va scanda oral formula ritmica

auzita. Scandarea structurilor se realizeaza cu silaba „la”,
concomitent cu batai ritmice in instrumente de percutie. Se vor
acorda cate 5 puncte pentru reproducerea corecta fiecarei
formule ritmice.
Proba nr. 2 – Citeste sunetele!
CERINTA: Copiii vor citi ritmic cu silaba „ta” un exercitiu ritmic:

Proba se va aplica individual. Duratele sonore vor fi prezentate
prin linii de lungimi diferite (lungi sau scurte). Exercitiile combina
fiecare cate cinci durate sonore. Pentru fiecare durata citita corect
se vor acorda 2 puncte..
Proba nr.3 – Acompaniaza cantecul!
CERINTA: Acompanierea ritmica a cantecului Drag mi-e jocul

romanesc cu ajutorul instrumentelor de percutie.
Proba se va aplica individual. Se repeta cantecul invatat cu

intreaga grupa. Fiecare copil va fi solicitat sa acompanieze
interpretarea vocala a colegilor cu ajutorul unu instrument de
percutie: tobita. Pentru fiecare fraza muzicala acompaniata corect
vor primi cate 5 puncte.
Punctaj maxim: 20 puncte
Drag mi-e jocul romanesc! – Din folclorul copiilor
&=2==B==D ==F==F==! = F==F==F = 9=!
XXXX
& = =G==O ==I==G==!=G==F ==F==9!

XXXX
&==I==9==O ==G=!==G==F==F==9!
XXXX
&==F==E==D==C=!== B==B==B==9=.
XXXX
Proba nr. 4 – Canta si bate pe pauza
CERINTA: Copiii trebuie sa identifice aparitia pauzei in

cantecul Sunt roman.
Proba se va aplica individual. Copiii au ca sarcina marcarea in

cant a patru pauze. Pentru fiecare pauza marcata corect se vor
acorda cinci puncte.
Sunt roman – Muzica: G. Breazul; N. Saxu
=&=2==I==F== D==B==!==C==D==E+==F==!==T==C==
B=!==V¶==9==)==B² = 9=!
Sunt roman roman voi- nic Tra, la, la, la, la.
Si n-am tea-ma de ni- mic Tra, la, la, la, la.

=&(=D==D==C==B= =!==D==E==F+==E==!==T==C==B=
=!==F+==F==:==)==R==:=.
Ro- ma- ni- a-i tara mea Tra, la, la, la, la.
Drag mi-e sa tra- iesc in ea Tra, la, la, la, la.
II. PROBE SCRISE
Proba nr.5 – Asculta sunetele si traseaza liniile potrivite!
CERINTA: Copiii trebuie sa redea in scris semnele de durata

neconventionale corespunzatoare duratelor sonore demonstrate
de educatoare cu onomatopee.
Se vor imparti fise individuale de lucru. Pe fiecare fisa se vor afla

imagini cu animale care emit sunete lungi sau sunete scurte.
Educatoarea va demonstra cu onomatopee sunetele
corespunzatoare imaginilor prezentate.

Sub fiecare imagine, copilul va trebui sa traseze linia

corespunzatoare sunetului audiat. Pentru fiecare sunet identificat
corect se vor acorda doua puncte.
Proba nr. 6 – Cati iepurasi s-au ascuns ?
CERINTA: Copiii trebuie sa identifice aparitia pauzei in

cantecul Iepurasii.
Se vor imparti fise individuale de lucru. Fiecare fisa va contine

mai multe imagini cu iepurasi. Se prezinta sarcina de rezolvat:
identificarea pauzelor din cantec si reprezentarea lor in scris prin
intermediul imaginilor incercuite.
Educatoarea va intona cantecul, iar copiii vor bate din palme pe
pauze. Apoi vor incercui pe fisa tot atatea imagini cate pauze au
sesizat. Vor fi patru pauze si fiecare pauza identificata va fi notata
cu cinci puncte.
Iepurasii – Din folclorul copiilor
&2=F==G==F==E==! ==D==D==T==!==F==G==F==E== !
==T==:! = F==G==F==E==!
Ie- pu- rasi, fu- giti a- cum, ie- pu- rasi- lor, Hai la crang nu
&==D==D==T==! ==F==G==F==E==!==T = :! = G==G

==G==G==! = G==G==G==G=!
Stati in drum ie- pu- rasi- lor Va- na- to- rul daca vine
&=F==G==F== E=!==T==:!==G==G==G==G=!=
=G==G==G==G=!=F==G= =F==E=!=T=:.
Ie- pu-rasi- lor N-a- re sa va fi- e bine ie- pu- rasi- lor.
4.5.2.Prezentarea rezultatelor obtinute la evaluarea finala
In urma probelor aplicate, am putut constata nivelul final de

dezvoltare a deprinderilor ritmice ale copiilor la aceasta varsta si
am sesizat inregistrarea unor progrese semnificative de
identificare, memorare si redare a duratelor sonore.
Tabelul nr. 3 – Prezentarea rezultatelor obtinute de copii la

evaluarea finala
N Nume Proba 1 Proba 2 Proba Proba Proba Proba Punc

r. si prenu taj
Pct. maxi Pct. ma Pct. maxi Pct. ma Pct. ma Pct. ma
me
cr m 20 p. xim 10 m 20 p. xim 20 xim 10 xim 20 total
t. p. p. p. p. obtin
ut
A. M
B.M. A.
C. M. C.
C. A.
C. A.
C. Al.
G. I.
I. A.
M. St. C.
M. R. P.
M. S.
M. M. I.
M. A.
O. C.
P. O. M.
P. A. M.
S. S. M.
S. V. M.
S. A.
T.D.
T. M.
T. C.
T. G. A.
V. St. L.
V. L..
V. M.
Punctaj
realizat
Punctaj
maxim
Procentaj
5. ANALIZA SI INTERPRETAREA REZULTATELOR

CERCETARII
Analiza si interpretarea constituie operatii esentiale intro

cercetare, caci, prin acestea se formuleaza noile teze care sunt,
de fapt, raspunsuri la ipoteza formulata initial. Prelucrarea si
interpretarea datelor implica operatii logice, rationamente,
precum si o solida cultura psiho-pedagogica, care ii ajuta pe
cercetatori sa patrunda in esenta fenomenelor, sa le inteleaga si
sa le dea explicatia stiintifica, stabilind diagnoze si prognoze in
domeniul investigat.
Dupa colectarea si masurarea datelor cercetarii am trecut la
prelucrarea cantitativa a lor, in vederea efectuarii unor evaluari si
interpretari calitative, privitoare la desfasurarea actiunii
experimentale si randamentul obtinut.
Pentru o mai clara evidentiere a rezultatelor cercetarii, am

procedat la prezentarea comparativa a rezultatelor obtinute la
cele doua testari – Tabelul nr. 4
Rezultatele obtinute de catre copii la cele doua evaluari: initiala si

finala
Tabelul nr. 4
Nr. Numele Proba 1 Proba 2 Proba 3 Proba 4 Proba 5 Proba 6

E.I. E.F. E.I. E.F. E.I. E.F. E.I. E.F. E.I. E.F E.I. E.F.
crt. prenumel .
e
copilului
A. M.
B. M. A.
B. M. C.
C. A.
C. A.
C. Al.
G. I. C.
I. A.
M. St.
M. R. P.
M. S.
M. M. I.
M. A.
O. C.
P. O. M.
P. A. M.
S. S. M.
S. V. M.
S. A.
T. D.
T. M.
T. C.
T. G. Al.
V. St. L.
V. L.
V. M.
Punctaj
realizat
Punctaj
maxim
Procentaj
Pentru o mai buna evidentiere a progresului inregistrat la probele

de evaluare a deprinderilor muzicale vizate, voi prezenta
histograma urmatoare ce vizualizeaza comparativ procentele
obtinute la cele sase probe de catre lotul de subiecti, la cele doua
evaluari – initiala si finala.
Fig. nr. 9
Dupa cum se poate remarca, copiii au atins, la nivelul sfarsitului
de an scolar (grupei mijlocii), performante superioare celor pe
care le-au inregistrat la inceputul anului scolar.
Cele mai semnificative rezultate s-au obtinut la proba de citire a

duratelor sonore (84,61%), rezultate ce dovedesc ca desi proba e
dificila, in urma demersului parcurs, copiii au fost capabili sa
diferentieze duratele sonore.
Cele mai scazute rezultate s-au inregistrat la proba de identificare

a aparitiei pauzei in cant si de redare in scris a numarului de
pauze identificate (64,42%), dar cu progres semnificativ fata de
evaluarea initiala.
Se poate remarca faptul ca la toate categoriile de deprinderi
ritmice evaluate s-au inregistrat progrese semnificative, dupa
cum urmeaza.
Se evidentiaza progresul in ceea ce priveste capacitatea de

executie ritmica si totodata un nivel optim de dezvoltare a
perceperii sunetelor muzicale. Structurile ritmice exemplificate au
fost retinute si reproduse in general cu usurinta, fara a se
inregistra abateri majore de la linia ritmica a acestora.
Copiii care au prezentat dificultati la testarea initiala si-au

imbunatatit simtitor capacitatea de a executa ritmic structuri
muzicale audiate.
Rezultatele evaluarii finale se regasesc in tabelul cu frecventa

punctajelor.
Nu s-au inregistrat copii cu punctaj la limitele inferioare.
Procentajul obtinut la nivelul probei nr.1 a fost de 75,96 %, cu

doar 5,77 % fata de rezultatele obtinute anterior la evaluarea
initiala.
Figura nr. 10
Tabelul urmator prezinta frecventa punctajelor acumulate de copii
la proba nr. 1. la cele doua testari, in care se poate vedea
absenta sau scaderea numarului de copii la punctajul minim si
cresterea numarului de copii catre punctajul maxim.
Figura nr.11 prezinta histograma ce vizualizeaza comparativ

procentele obtinute la aceasta proba.
Proba 1.
Nr. de puncte Evaluarea initiala Evaluarea finala

Frecventa Frecventa
Figura nr.11
Este evidenta deplasarea spre dreapta a curbei de distributie a
rezultatelor si totodata o inaltime diferentiata ce indica o evolutie
ascendenta clara, a rezultatelor obtinute la cele doua evaluari.
Prin comparatie cu proba similara a testarii initiale, rezultatele

inregistrate s-au dovedit net superioare. Am constatat progrese
semnificative realizate de toti copiii, ceea ce confirma valoarea si
eficienta demersului didactic derulat in directia diferentierii
duratelor sonore.
Progresul este evidentiat de procentajul general al probei – 84,61

% care se situeaza cu 17,69 procente peste procentajul probei
similare din cadrul testarii initiale. Este proba care a inregistrat
cele mai bune rezultate la aceasta evaluare.
Rezultatele obtinute se regasesc in tabelul cu frecventa
punctajelor.
Figura nr. 12
Proba 2
Nr. de puncte Evaluare initiala Evaluare finala

Frecventa Frecventa
Figura nr.13
rezultatelor, si totodata o inaltime diferentiata, ce indica o
evolutie ascendenta clara a rezultatelor obtinute la cele doua
evaluari.
Proba de evaluare a deprinderilor de acompaniere ritmica a unui

cantec intonat a dovedit faptul ca s-au inregistrat progrese si in
formarea acestor deprinderi.
Astfel, copiii s-au perfectionat si au depasit o serie de dificultati

de percepere a ritmului manifestat prin nesincronizari intre sunet
si ritmul de producere al acestuia, pe care le intampinau la
evaluarea initiala.
Acest lucru s-a datorat si atentiei pe care am acordat-o pe
parcursul activitatilor de educatie muzicala la alegerea unor jocuri
si exercitii didactice eficiente specifice temei. Am constatat de
asemeni imbunatatirea memoriei auditive a copiilor.
Punctajul realizat mi-a confirmat valoarea si eficienta demersului

didactic derulat in directia formarii capacitatii de acompaniere
ritmica a unor piese muzicale.
Procentajul obtinut la aceasta proba a fost de 76,92 %, cu

12,50%mai mult decat la evaluarea initiala.
Vizualizarea rezultatelor se prezinta astfel:
Figura nr. 14
Proba
3
Nr. de puncte
Figura
nr.15

Rezultatele obtinute la aceasta proba au evidentiat nivelul de
identificare si marcare a pauzei in cant.
Imbucurator este faptul ca la punctajul minim nu s-a inregistrat

nici un copil, iar punctajele obtinute sunt peste 10 puncte, ceea
ce confirma eficienta demersului didactic in directia formarii
capacitatii de a identifica si marca pauza in cant
Procentajul obtinut este de 71,15 % si evidentiaza un progres de

7,69 %.
Fig. nr.16
Proba 4

Frecventa Frecventa
Figura nr.17
REZULTATELE OBTINUTE LA PROBA NR 5
Progresul fata de testarea initiala este evident. In urma aplicarii

probei am constatat ca din cei 26 de copii, 8 au obtinut punctaj
maxim, restul situandu-se intre 10 si 15 puncte. Un aport
deosebit in formarea deprinderilor de identificare scrisa a
duratelor sonore l-au avut jocurile si exercitiile muzicale variate
desfasurate pe parcursul experimentului. Copiii au fost implicati in
variante diferite de interpretare ritmica: pe grupe, individual, cu
acompaniament ritmic, cu miscari sugerate de text si melodie si
cu negativ.
Punctajul obtinut este de 73,84 %, ceea ce evidentiaza un

progres de 13, 08 % fata de testarea initiala.

Fig. nr. 18
Proba 5

Frecventa Frecventa
Figura nr.19
La proba scrisa de evaluare a nivelului de dezvoltare a deprinderii

de identificare a pauzelor in cant, copii au demonstrat intelegerea
sarcinii , au identificat pauzele prin numarare si apoi in scris prin
incercuire a tot atatia iepurasi.
Evaluarea acestui aspect evidentiaza faptul ca rezultatele s-au

imbunatatit vizibil comparativ cu rezultatele evaluarii initiale.
Din 26 de copii, doar un copil a avut punctajul de 5 puncte,

majoritatea incadrandu-se intre 10-15 puncte, si trei copii cu
punctajul maxim.
Procentajul obtinut la aceasta proba a fost de 64,42 %, cu un

procent de 15,39% mai mult decat la evaluarea initiala.

Fig. nr. 20
Proba 6

Frecventa Frecventa
Figura nr.21
Pentru a evidentia nivelul individual de dezvoltare a deprinderilor
muzicale ritmice voi prezenta, in continuare, punctajele totale
individuale acumulate:
Tabelul nr. 5 – Nivelul individual de dezvoltare a deprinderilor

ritmice
Nr. crt Numele si prenumele Punctaj obtinut la Punctaj obtinut la

evaluarea initiala evaluarea finala
copilului
A. M.
B. M. A.
B.M. C.
C. A.
C. A.
C. Al.
G. I. C.
I. A.
M. St. C.
M. R. P.
M.S.
M.M.I.
M.A.
O.C.
P.O.M.
P. A. M.
S. S. M.
S. V. M.
S. A.
T. D.
T. M.
T. C.
T. G. A.
V. St. L.
V. L.
V. M.
Punctaj realizat
Punctaj maxim
Procentaj
Prelucrarea acestor punctaje individuale prin gruparea acestora in

functie de amplitudinea scarii de notare (10-19; 20-29; 30-39;
40-49; 50-59; 60-69; 70-79; 80-89; 90-100) si frecventa s-a
finalizat cu urmatoarea histograma ce plaseaza pe ordonata
frecventa, in cifre absolute (de jos in sus), iar pe abcisa
intervalele de masurare, in ordine crescatoare (de la stanga la
dreapta) evidentiind, sintetic, rezultatele globale ale cercetarii. Se
poate constata o deplasare spre dreapta a curbei de distributie a
rezultatelor si, totodata, o inaltime diferentiata ce indica o
grupare a subiectilor in intervalul 50-59 puncte la evaluarea
initiala, iar la evaluarea finala in intervalul de 60-69 puncte.
Intervale de grupare a Frecventa
punctajelor E.I. E.F.
TOTAL
Figura nr.22

rezultatelor si totodata, o inaltime diferentiata ce indica o evolutie
ascendenta clara a rezultatelor obtinute de copii la cele doua
evaluari.
Rezultatele obtinute vin sa confirme ipoteza ca:
Selectionarea si valorificarea unei game extinse de mijloace

didactice muzicale ( exercitii si jocuri, cantece si auditii,
instrumente si jucarii, mijloace audio, materiale ilustrative etc.)
in stransa concordanta cu obiectivele si continutul , cu metodele
si procedeele specifice activitatilor de formare a deprinderilor
muzicale va conduce la optimizarea rezultatelor obtinute in planul
formarii deprinderilor muzicale ritmice la varsta prescolara.
CONCLUZII
Muzica este una din expresiile cele mai sensibile si mai elevate
ale naturii umane ce influenteaza profund latura afectiva a
psihicului uman.
Unitatea dintre afectiv si intelectual se explica nu numai prin

mecanisme psihice corelative , ci si prin unitatea dintre afectiv si
intelectual in relatiile dintre adulti si copii. Practica instructiv-
educativa a demonstrat ca fiecare copil este unic, este o lume in
sine de care trebuie sa te apropii cu multa grija, cu dragoste,
imaginatie si rabdare.
Educatoarea trebuie sa gaseasca cai si mijloace pentru a se

apropia de sufletul copilului, dar si calm, rabdare si multa
afectiune pentru a-i castiga increderea. Fara o pregatire
temeinica psihopedagogica , rezultatele in studierea si aplicarea
notiunilor muzicale nu se vor produce in structurile si functiile
psihice ale copiilor, iar rezultatele nu vor avea loc. Cu cat copilul
va fi mai atras de muzica, cu atat mai mult el va deveni
beneficiarul emotiilor artistice.
Ca arta, muzica ii ajuta pe copii sa sesizeze frumosul din natura,

sa-l perceapa si sa-l inteleaga. Ea joaca un rol important in
fiecare etapa a varstelor umane, dar mai cu seama in anii
copilariei. Ea raspunde nevoilor copiilor de: exprimare,
comunicare, afectivitate, frumos, integrare sociala si definire a
propriei identitati.
Scopul educatiei muzicale consta in dezvoltarea gustului estetic al

tuturor copiilor, indiferent de aptitudinile lor muzicale, mai mult
sau mai putin evoluate, precum si formarea culturii generale, care
sa le asigure dezvoltarea dragostei pentru frumosul din natura si
respectul pentru traditiile populare.
In cuprinsul lucrarii am incercat sa determin formarea

deprinderilor ritmice a copiilor de varsta prescolara, prin
valorificarea unei game extinse de mijloace didactice muzicale.
In realizarea acestui demers am pornit de la o documentare

preliminara, studiind literatura de specialitate, ceea ce s-a realizat
pana in prezent in plan teoretic si aplicativ in procesul formarii
deprinderilor ritmice.
Am ajuns la concluzia ca o pregatire de specialitate temeinica,

constituie o calitate esentiala a actului educativ si a rezultatelor
acestuia. Am adaugat materialelor studiate, Planul de
Invatamant si Programa pentru invatamantul prescolar ( la
capitolul educatie muzicala) si am reusit sa evidentiez
principalele obiective si mijloace didactice muzicale, cat si
importanta deprinderilor ritmice in contextul deprinderilor
muzicale.
Am raportat permanent mijloacele didactice, din perspectiva

pedagogica a lucrarilor existente pe aceasta tema si am tras
concluzia ca exista o diversitate de mijloace didactice muzicale,
din care am putut sa selectionez cele mai potrivite mijloace, care
sa fie in concordanta cu obiectivele si continutul, cu metodele si
procedeele specifice activitatilor de formare a deprinderilor
muzicale ritmice.
In cadrul experimentului am constatat impactul acestora asupra

copiilor: sunt mai antrenati, mai activi si curiosi in aflarea
cunostintelor noi si exersarea lor, se inlatura crisparea, iar
activitatile devin mai placute.
In urma testarii initiale si a interpretarii rezultatelor am putut

constata nivelul cunostintelor si deprinderilor ritmice ale copiilor
in acel moment, problemele si lacunele cu care se confruntau,
fapt care mi-a indrumat pasii in derularea programului
experimental.
Prin intermediul prezentei cercetari consider ca am realizat in

totalitate obiectivele cercetarii:
analizarea in contextul teoretic si practic a problematicii

educatiei muzicale ritmice la varsta prescolara – am studiat si
analizat programa educatiei muzicale, obiectivele de referinta
pentru grupa mijlocie;
m-am documentat asupra realizarii unei cercetari pedagogice.
stabilirea bazelor teoretice de construire a programului

experimental de formare a deprinderilor ritmice din perspectiva
tendintelor actuale ale invatamantului prescolar – conform
programei am stabilit urmatoarele teme: 1.Durata sunetelor;
2. Pauza in cant;
3. Marcarea si reproducerea structurilor ritmice;
4.Acompaniere ritmica (cu miscari corporale, cu jucarii sonore).
elaborarea si validarea experimentala a modelului pedagogic

propus – am derulat programul experimental, care s-a finalizat cu
probele finale.
Am comparat rezultatele evaluarilor si am constatat ca:

valorificarea unei game extinse de mijloace didactice muzicale -
exercitii si jocuri, cantece si auditii, instrumente si jucarii
muzicale, mijloace audio si diverse materiale ilustrative a condus
la optimizarea rezultatelor obtinute in planul formarii deprinderilor
muzicale ritmice la varsta prescolara.
realizarea unor mijloace didactice auxiliare in scopul

eficientizarii procesului instructiv-educativ muzical la aceasta
varsta – pe langa materialul ilustrativ divers si atractiv am
confectionat cu copiii jucarii muzicale simple (zornaitoare) pe care
le-au folosit in activitati si jocuri libere.
Datorita unei corelatii eficiente intre mijloacele didactice

muzicale, a metodelor si procedeelor folosite, precum si a unei
stranse concordante cu obiectivele si continutul activitatilor de
formare a deprinderilor ritmice, demersul intreprins de mine a
condus la optimizarea rezultatelor obtinute in planul formarii
deprinderilor muzicale ritmice la varsta prescolara, fapt ce
confirma ipoteza.
Am sesizat cu bucurie schimbarea atitudinii copiilor fata de

muzica comerciala: au devenit mai atenti si exigenti in
selectionarea muzicii, ceea ce-mi confirma faptul ca au dobandit
capacitatea de a aprecia valorile artistice; si-au imbogatit
cunostintele referitoare la instrumente muzicale si chiar s-au
acompaniat singuri folosind instrumente si jucarii muzicale, si-au
format deprinderi de a se misca cat mai gratios in ritmul muzicii
etc.
Consider ca performantele muzicale ritmice ale copiilor grupei vor

progresa vizibil pe viitor, deoarece prin contactul direct nemijlocit
cu muzica am reusit sa le insuflu dragostea si interesul pentru
aceasta minunata arta.
Ioan, Nicola ; Domnica Farcas – Teoria educatiei si notiuni de
cercetare pedagogice, E.D.P., Bucuresti, R.A., 1995, p. 89.
Dumitru, Muster – Metodologia cercetarii in educatie si

invatamant, Ed. Litera, Bucuresti, 1985, p. 23.
Ion, Dragan; Ioan, Nicola – Cercetarea psihopedagogica, Ed.

Tipomur, Targu-Mures, 1993, p.9.
Ion, Dragan; Ioan, Nicola – Cercetarea psihopedagogica, Editura

Tipomur, Targu-Mures, 1993, p. 9.
Ioan, Nicola; Domnica, Farcas – Teoria educatiei si notiuni de

cercetare pedagogica, E.D.P. Bucuresti, R.A. 1995, p. 89.
Ibidem, p. 90.
Ion, Dragan; Ioan, Nicola – Cercetarea psihopedagogica, Editura

Elena, Joita, (coord.) – Pedagogie si elemente de psihologie

scolara, Editura Arves, Craiova, 2005, p. 397.
Elisabeta, Voiculescu– Pedagogie prescolara ,Editura Aramis,

Bucuresti, 2001, p.116, 117.
Ioan, Nicola – Tratat de pedagogie scolara, E.D.P. Bucuresti,
1996, p. 78.
Elena, Joita (coord) – Pedagogie si elemente de psihologie

scolara, Editura Arves, Craiova, 2005, p. 398.
Ioan, Nicola – Tratat de pedagogie scolara, Editura Aramis,

Bucuresti, 2000, p. 68, 69.
Elena, Joita , (coord.) – op. citata, p. 400.
Dumitru, Muster – Metodologia cercetarii in educatie si

invatamant, Editura Litera, Bucuresti, 1985, p. 28.
Ioan, Nicola – Tratat de pedagogie scolara, E.D.P. , Bucuresti,

1996, p. 69.

Ioan, Nicola – Tratat de pedagogie scolara, E.D.P., Bucuresti,

1996, p. 63.

Tipomur. 1993, p. 22.
Ion, Dragan ; Ioan, Nicola – Cercetarea psihopedagogica, Ed.

Tipomur,1993, p. 28.
Radu, I. T., - Evaluarea in procesul didactic, E.D.P., Bucuresti,
2000, p.225.

cercetare pedagogica,, E.D.P., Bucuresti, R.A. 1995, P.93.
Ibidem, p.94.
Marin, Manolescu – Evaluarea scolara, Ed. Meteor Press,

Bucuresti, 2006, p. 138, 139.

cercetare pedagogica, E.D.P., Bucuresti, R.A., 1995, P.96.
Video Player is loading.

Cercetare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cercetare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MIJLOACE DIDACTICE SPECIFICE ACTIVITATILOR DE FORMARE A

DEPRINDERILOR MUZICALE RITMICE A COPIILOR DE VARSTA

MIJLOACE DIDACTICE SPECIFICE ACTIVITATILOR DE

1. SPECIFICUL CERCETARII PEDAGOGICE

Educatia a fost si va fi intotdeauna o reala si importanta

Schimbarea presupune o noua strategie, un nou curriculum,

Cadrul didactic ce initiaza cercetarea trebuie sa aiba in vedere

In literatura de specialitate cercetarea pedagogica este abordata

Pentru a nu intampina dificultate in cercetare, dascalul cercetator

In organizarea, desfasurarea si finalizarea cercetarii dascalul

Ratiunea insasi a pedagogiei, ca disciplina socio-umana se

Putem spune „ca cercetarea pedagogica reprezinta un demers

Dezvoltand aceasta idee, autorii citati prezinta, cateva trasaturi

este un tip special al cercetarii stiintifice, care urmareste

este o actiune complexa, proiectata, organizata, coordonata,

urmareste achizitia de noi cunostinte, solutii de verificare, de

are un caracter prospectiv pentru ca proiecteaza modele

surprinde specificul fenomenului educational in complexitatea

este o actiune organizata, proiectata, sistematizata, pornind de la

insista in obiective, continut, solutionare, pe rezolvarea

cauta raspunsuri la principalele intrebari ale educatiei, prin actiuni

Putem spune ca: „cercetarea pedagogica este astfel o strategie

Solutiile pe care le impune cercetarea pedagogica, in urma

- si sa conduca la imbunatatirea ei” .

Din perspectiva operationala este „un complex de actiuni

cunoastere, explicare, interpretare, provocare, emitere ipotetica

verificare de ipoteze sau alte rezultate;

aplicare de programe noi de interventie educativa;

analiza a proceselor si relatiilor;

sesizare si argumentare a efectelor;

deducere si verificare a unor modele teoretice sau paradigme;

In raport cu nevoia de perfectionare a cunoasterii, intelegerii,

In plan praxiologic ea permite formularea unor ipoteze

In sens predictiv cercetarea propune modele, solutii privind

Cercetarea pedagogica „vizeaza ameliorarea procesului si a

„Finalitatea oricarei cercetari pedagogice nu poate fi alta decat sa

Functiile care contribuie la realizarea obiectivelor cercetarii (dupa

functia de prognoza a evolutiei viitoare a sistemului sau

functia de sprijinire a unor decizii la nivel macro- sau

functia de apropiere a invatamantului romanesc de standardele

functia de reglare-autoreglare a propriei activitati didactice

functia de orientare a educatiei spre viata, realitate, progresul

functia de identificare si promovare a factorilor extrascolari ce

functia de promovare a unor solutii de impulsionare a dezvoltarii

Evident functiile cercetarii pot fi multiplicate, situatiile practice le

Diversificarea tot mai accentuata a problematicii, a metodologiei,

Astfel, (dupa autoarea citata) se pot identifica urmatoarele tipuri

- dupa esenta: teoretico-fundamentale, practic-aplicative,

- dupa functie: descriptiv-analitice, explicative, operationale,

- dupa domeniu: specifica pentru fiecare disciplina pedagogica;

- dupa metodologia folosita: neexperimentala (observationala)

- dupa modelul de abordare: mono-, intra-, pluri-, inter-,

- dupa gradul organizarii: spontana, sistematica, cercetare-

- dupa agentii antrenati: individuala, in grup mic, colectiva;

- dupa complexitate: specifica (independenta), combinata (mixta)

- dupa directia abordarii: longitudinala, transversala.

Ioan Nicola ofera o alta modalitate de clasificare a cercetarilor de

Cercetarea observationala are urmatoarele elemente specifice:

se efectueaza de catre un observator, care de regula este si

gradul de obiectivitate al concluziilor este mai redus;

cercetarea are o valoare preponderent descriptiva;

demersul este inductiv, de la fapte la generalizari;

deoarece observatia empirica nu reuseste sa patrunda in