Universitatea din Pitești

Facultatea de Științe ale Educației, Științe Sociale și

Psihologie

Lucrare metodico-ştiinţifică
pentru obţinerea gradului didactic
I în învăţământ

Coordonator ştiinţific,
Conf. univ. dr. Maria Pescaru

Candidată,
Iuliana Turbatu (Nauiu)
Școală Gimnazială Nr.2, Caracal, Jud. Olt

Pitești
1
 2023
Universitatea din Pitești
Facultatea de Științe ale Educației, Științe Sociale și
Psihologie

Management și cultură organizatională în

învățământul preșcolar

Coordonator ştiinţific,
Conf. univ. dr. Maria Pescaru

Candidată,
Iuliana Turbatu (Nauiu)
Școală Gimnazială Nr.2, Caracal, Jud. Olt

Pitești
2
 2023
Cuprins

Introducere 4
Capitolul 1. Aspecte teoretice 6
1.1. Componentele și continutul procesului de management 8
1.2. Modele strategice 11
1.2.1. Instrumente si metode aplicate ale managementului 12
1.3. Conceptul de cultură organizatională 13
1.3.1. Elementele și caracteristicile culturii organizaționale 15
CAPITOLUL 2. Particularitățile proiectării, desfășurării și evaluării activității
educaționale din grădiniță 23
2.1. Considerații preliminare 23
2.2. Obiectivele generale ale învățământului preșcolar 25
2.3. Obiectivele specifice ale învățământului preșcolar 27
2.4. Metode folosite în educația preșcolară 28
CAPITOLUL 3. Construirea mediului educational în grădiniță 34
3.1. Sala de clasă 34
3.1. Abordarea grupei de preșcolari 37
3.3. Forme de organizare a activității grupei de preșcolari 45
CAPITOLUL 4. Cercetare socio-pedagogică-Formarea de atitudini, valori,
norme la grupa mijlocie pentru realizarea unei culturi organizaționale adecvate
50
4.1. Scopul și obiectivele cercetării 16
4.2. Ipoteza de cercetare 16
4.3. Eșantionul de lucru 16
4.4. Metodologia cercetării 16
4.5. Analiza și interpretarea datelor 16
4.6. Concluziile cercetării 16
Concluzii 60
Bibliografie 62
3
Anexe 64

Introducere

Această lucrare vizează o analiză în unul din domeniile de maximă importanță pentru
societate, adică sistemul de educaţie și managementul școlii, la nivelul învățământului
preuniversitar, cu precădere cel preșcolar.
Odată cu schimbarea regimului politic în România a apărut și nevoia de reforma în sistemul
educaţional. Chiar dacă în aceasta perioada de timp s-a tot încercat acest lucru, este departe să
spunem că am ajuns la un model eficient.
Privind către managementul instituţiilor şcolare, suntem la începutul înţelegerii, însuşirii şi
aplicării unor principii acceptate şi aplicate la nivel internaţional, precum în statele dezvoltate din
punct de vedere economic, tehnologic, social şi cultural. În Romania, sistemul de învățământ nu
este încă perfecționat, chiar daca în ultimii ani au apărut mai multe strategii și politici educaționale
care să sporească calitatea instructiv-educativă.
Curba ascendentă pe care a luat-o sistemul, în schimb, în ultima perioada, se concetreaza
asupra totutor actorilor implicați în proces: elevi, părinți, cadre didactice, astfel, în prezent
managerii școlilor abordează diferite stiluri de conducere adaptate la nevoile colectivului, pe de-o
parte, iar pe de altă parte și dascălii caută sa adapteze mediul de predare ca sa fie cât mai eficient la
cerintele actualelor generații.
Cercetarea de față prezintă un model viabil de strategie managerială ce a reușit să răspundă
nevoilor societății actuale; acest model a pornit de la identificarea nevoilor copiilor, consultări cu
alte cadre didactice și aplicarea unor noi concepte în materie de predare și organizare a activităților
instructiv- educative. Se vă puncta importanta unei relații bune dintre mediul ambiental și dascăl în
atingerea ideluarilor educației în societate.
Având in vedere cele menționate mai sus, concluzionăm că este o urgentă nevoie de
adaptare a modelelor educaționale de succes la specificul educației care se aplica în instituțiile de
învățământ românești.
Lucrarea este structurata în patru capitole.
Primul capitol se concentrează pe delimitarea și înțelegerea conceptelor de management și
cultură organizatională. Acest capitol este unul teoretic și are ca scop însușirea celor doua concepte
ce au fost aplicate în activitățile de la grupa de preșcolari, în mod special în ceea ce privește relația
dintre dascăl, copil, părinți, mediu ambiental.

4
 Cel de-al doilea capitol se axează pe partea de metodologie a predării la grupa de preșcolari
și prezintă obiectivele generale și specifice caracteristice acestui ciclu de învățământ, cât și
metodele ce se folosesc în activitatea intructiv-educativă.
Al treilea capitol prezintă o abordare folosită în construirea mediului educational pentru
preșcolari, unde am ales sa prezentam formele de organizare și management folosite în activitățile
zi cu zi.
Al patrulea capitol reprezintă un studiu pe care l-am efectuat la grupa mijlocie, unde am
încercat să demonstram importanța folosirii culturii organizaționale în procesul de predare.

5
 CAPITOLUL 1. ASPECTE TEORETICE

Pentru a putea da un sens lucrării de față este important să explicam semnificația termenilor,
mai exact termenul de management. Acesta poate avea mai multe semnificații, poate fi știintă,
proces sau factor de decizie.
Intrucât „managementul este eficienţa în urcuşul pe scara succesului”, un vector de bază al
creşterii economice, în prezent el reprezintă un concept frecvent utilizat atât în România, cât şi pe
plan mondial, constituind obiectul de studiu pentru o serie de specialişti din ţară şi din străinătate,
aspect reliefat şi de numeroasele cercetări întreprinse în domeniu, cât şi de multiplele articole şi
publicaţii apărute în ultimele decenii.

Necesitatea apariţiei şi dezvoltării activităţii de management a constituit-o munca, mai

precis munca în comun a mai multor persoane, în vederea obţinerii unor rezultate superioare atât din
punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ.

Începuturile activităţii de management sunt strâns legate de constituirea primelor grupuri sau
colectivităţi umane (familie, gintă, trib, clan), în comuna primitivă, unde se exercitau o serie de
elemente specifice managementului, cum ar fi: desemnarea unui conducător al grupului respectiv,
adoptarea unor hotărâri sau decizii privind activitatea desfăşurată de acesta, existenţa anumitor
modalităţi de organizare şi conducere etc

Pe măsura evoluţiei societăţii omeneşti, a accentuării diviziunii sociale a muncii, a

colaborării şi cooperării în producţie, a creşterii complexităţii activităţii desfăşurate, s-a resimţit
nevoia apariţiei şi exercitării activităţii manageriale pe baza anumitor reguli, principii, instrumente,
mijloace, metode şi tehnici specifice, care au format, în final, conţinutul ştiinţei managementului.

Rezultă că activitatea de management este tot atât de veche ca şi civilizaţia umană, iar
trecerea de la un sistem economic la altul a însemnat nu numai un nivel calitativ superior al
activităţilor productive, ci şi o activitate managerială cu caracteristici mai bune din punct de vedere
structural şi funcţional.

Ca ştiinţă, managementul este un ansamblu organizat şi coerent de cunoştinţe, concepte,

principii, metode, tehnici şi instrumente prin care se explică în modsistematic fenomenele şi
procesele care se petrec în conducerea organizaţiilor .

Ca artă, managementul pune în valoare cea mai importantă resursă, singura cu caracter
creator, adică OMUL. Altfel spus, interpretat ca artă, managementul se bazează pe personalitatea

6
managerului, pe capacitatea acestuia de a se purta cu oamenii, cu salariaţii şi cu partenerii
întreprinderii (clienţi, furnizori, creditori etc.). Prin această prismă, managementul apare ca
îndeletnicire, ca pricepere, ce se diferenţiază în raport cu experienţa, vocaţia, talentul sau priceperea
managerului.

Esenţa ştiinţei managementului o reprezintă studiul proceselor şi relaţiilor de management,

care, prin conţinutul şi modul lor de manifestare, prezintă o serie de trăsături particulare, ce conferă
managementului o specificitate pronunţată.

„ Managementul este arta și stinta de a-i face pe alții să acționeze în așa fel încât să se
atinga obiectivele unei organizații, este procesul de statuare și îndeplinire a obiectivelor, prin
realizarea unor funcții de baza, specifice, în dirijarea și utilizarea resurselor umane, materiale și
financiare ale organizației.”1

Managerul este un angajat care este responsabil de planificarea, conducerea și

supravegherea operațiunilor și sănătății fiscale a unei unități de afaceri, divizii, departament sau a
unei unități de operare din cadrul unei organizații. Managerul este responsabil pentru supravegherea
și conducerea activității unui grup de oameni în multe cazuri.

Un bun manager este cel care, împreună cu angajații săi sunt dedicați să lucreze optim, din
respect și buna voință pentru strategia de îndeplinire a obiectivelor organizației. Un manager de
proiect bun va arăta întotdeauna un mare grad de respect și bunătate față de angajații săi.

Următoarele șase abilități esențiale de management pe care orice manager ar trebui să le

dețină pentru a-și îndeplini sarcinile sunt:

· Planificare - planificarea este un aspect vital în cadrul unei organizații;

· Comunicare - abilitatea de comunicare deosebite este crucială pentru un manager;

· Luarea deciziilor;

· Delegația

· Rezolvarea problemelor;

· Motivante.

1 Criveanu. Ion, Popescu. Daniela, Criveanu. Maria Magdalena, MANAGEMENT - manual universitar. Editura
Universitaria , Craiova, 2018, 10
7
 Managerul este persoana resposabilă de conducerea si coordoarea organizației cu scopul de
a orienta activitatea acesteia și capitalul uman atunci cand obiectivele grupului sunt condiționate de
resurse minime precum: materiale, efort, capital, etc. . Pe langă, acesta mai are și alte îndatoriri:

➢ planifică;
➢ organizează;
➢ motivează;
➢ coordonează;
➢ controlează.

Scopul managerului este atigerea obiectivelor manageriale produse de către membrii

organizației. Acesta decide cum se vor stabili obiectivele, metodele și resursele necesare pentru a
putea fi atinse de organizație.
Managementul strategic presupune stabilirea obiectivelor, analiza mediului concurențial,
analiza organizației interne, evaluarea strategiilor și asigurarea faptului că managementul
implementează strategiile din întreaga organizație.
Unul dintre rolurile majore ale managementului strategic este încorporarea completă a
diferitelor domenii funcționale ale organizației, precum și asigurarea armonizării și îmbinării bune a
acestor domenii funcționale. Un alt rol al managementului strategic este de a păstra un ochi
continuu asupra obiectivelor organizației.

1.1. Componentele și continutul procesului de management

Managementul strategic este procesul de utilizare a acestui tip de abordare pe scară largă,
orientată obiectiv prin utilizarea a trei componente majore: scanarea mediului, formularea strategiei
și implementarea și evaluarea strategiei.

Scanarea mediului este o componentă importantă a managementului strategic, care implică

colectarea și analiza informațiilor despre mediul extern în care operează o organizație. Această
analiză poate fi utilizată pentru a identifica oportunități și amenințări, precum și pentru a lua decizii
strategice informate.
Scanarea mediului constă în general în următoarele etape:
Identificarea factorilor externi relevanți care pot afecta performanța organizației, inclusiv factorii
politici, economici, sociali, tehnologici și legali.
Colectarea informațiilor despre acești factori din surse variate, precum rapoarte ale industriei,
analize de tendințe și cercetări de piață.
8
 Analiza datelor colectate și identificarea tendințelor și modelelor semnificative.
Interpretarea datelor analizate și formularea unor previziuni și scenarii pentru viitorul
organizației.
Identificarea oportunităților și amenințărilor și dezvoltarea unei strategii pentru a face față
acestora.
Scanarea mediului poate ajuta organizațiile să identifice oportunități noi și să se adapteze la
schimbările în mediul extern. De asemenea, poate fi utilă în prevenirea riscurilor și în evitarea
deciziilor eronate.
Strategia oferă o viziune a viitorului, confirmă scopul și valorile unei organizații, stabilește
obiective, clarifică amenințările și oportunitățile, determină metode de a susține punctele forte și de
a atenua punctele slabe. Ca atare, stabilește un cadru și limitele clare în cadrul cărora se pot lua
decizii

Cele cinci etape ale procesului sunt stabilirea obiectivelor, analiza, formarea strategiei,
implementarea strategiei și monitorizarea strategiei.

1. Clarificarea viziunii;

2. Adunarea și analizarea informațiilor;

3. Formularea strategiei;

4. Implementarea strategiei;

5. Evaluarea și control;

Pași pentru a începe procesul de planificare strategică sunt:

✓ Identificarea misiunii;

✓ Crearea unei viziuni despre viitor;

✓ Dezvoltarea valorilor de bază și a principiilor directoare;

✓ Crearea de obiective pe termen lung și obiective inteligente;

✓ Stabiliți unui parcurs de acțiune cu termene;

✓ Constructia unui plan de comunicare;

✓ Stabilirea unui plan de implementare și monitorizare.

Implementarea și evaluarea strategiei sunt două aspecte cruciale ale managementului

strategic, care sunt interdependente și necesită atenție și resurse adecvate.
9
 Implementarea strategiei implică transformarea planurilor strategice în acțiuni concrete, prin
definirea obiectivelor, alocarea resurselor, stabilirea unor termene și monitorizarea progresului.
Aceasta implică în mod obișnuit implicarea întregii organizații, de la nivelul executiv până la cel
operațional. Este important să se asigure o comunicare clară a strategiei și a obiectivelor, pentru a
asigura alinierea întregii organizații în vederea atingerii acestora. De asemenea, implementarea
trebuie să fie flexibilă și să țină cont de schimbările neașteptate care pot apărea în mediul extern.
Evaluarea strategiei este procesul prin care se monitorizează progresul implementării
strategiei și se evaluează performanța organizației în raport cu obiectivele stabilite. Aceasta implică
analiza datelor, precum și a altor indicatori relevanți pentru organizație, cum ar fi feedback-ul sau
implicarea părților . Evaluarea strategică poate fi efectuată periodic și poate fi folosită pentru a
detecta eventuale deficiențe în implementarea strategiei și pentru a dezvolta acțiuni corective. De
asemenea, evaluarea strategică poate fi folosită pentru a identifica posibile oportunități sau
amenințări și pentru a lua decizii corecte în timp util.
În ansamblu, implementarea și evaluarea strategiei sunt procese esențiale în managementul
strategic, care contribuie la asigurarea succesului organizației pe termen lung.
Managementul strategic al riscului este procesul de identificare, cuantificare și atenuare a
oricărui risc care afectează sau este inerent strategiei de afaceri a companiei, obiectivelor strategice
și execuției strategiei. Aceste riscuri pot include: modificări ale cererii și preferințelor
consumatorilor, modificări legale și de reglementare.

Gestionarea riscurilor și managementul riscurilor, în general, pot cuprinde o gamă largă de

riscuri cu care se confruntă orice organizație. Unele riscuri pot reflecta expuneri care, deși
dăunătoare, nu vor pune în pericol sănătatea generală a unei organizații sau capacitatea acesteia de
a-și îndeplini obiectivele. Alte evenimente de risc mai importante pot fi catastrofale, ducând la
pierderi care nu numai că pot afecta capacitatea unei organizații de a-și îndeplini obiectivele, dar pot
amenința și supraviețuirea organizației.2

2 Jaliu. D , Management strategic, Editura Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative, București, 2010, 43
10
 Figura 1.1. Schema procesului de management strategic
Sursă: Mironov, S. Proiectarea sistemului de management - Note de curs, Editura CEP USM,
Chișinău, 2017, p. 19

1.2. Modele strategice

Definiția „modelului de strategie” există în termenul în sine. Practic, un model de strategie

constituie un plan strategic, sau un model, conceput pentru a îmbunătăți un proces. Organizațiile
folosesc modele de strategie pentru îmbunătățirea operațiunilor și îndeplinirea obiectivelor.

Metodele de evaluare strategică sunt instrumente de evaluare a activității în desfășurare în

raport cu obiectivele pe termen scurt și lung.

Modelele strategice sunt utilizate în managementul strategic pentru a ajuta la definirea,

implementarea și evaluarea strategiilor organizației. Acestea sunt utilizate pentru a identifica
direcțiile posibile ale organizației, a analiza mediul extern și intern al organizației și pentru a stabili
obiectivele organizației.
Există mai multe tipuri de modele strategice, iar cele mai populare sunt:
1. Modelul SWOT - analizează punctele tari, punctele slabe, oportunitatile si amenintarile ale
organizației.
2. Modelul Porter - analizează forțele care influențează industria în care activează organizația,
inclusiv puterea furnizorilor, puterea cumpărătorilor, amenințarea noilor intranți, amenințarea
substituenților și rivalitatea dintre competitori.
Aceste modele sunt folosite pentru a dezvolta strategii eficiente și pentru a crește
performanța organizației prin identificarea și capitalizarea oportunităților și minimizarea
amenințărilor.

1.2.1. Instrumente si metode aplicate ale managementului

11
 Instrumentele de planificare a managementului strategic sau, pur și simplu, instrumentele de
gestionare strategică, includ instrumente precum o analiză SWOT și o analiză PESTE.
Întreprinderile și nu numai, folosesc instrumente de planificare strategică a managementului pentru
a determina exact unde se îndreaptă organizația lor în următorii câțiva ani dar și cum să ajungă la
obiectivele propuse.3

Lucrul cu instrumentele strategice potrivite poate oferi o imagine clară a oportunităților

disponibile și a pericolelor pentru care o organizatie se poate pregăti. Acestea sunt:

· analiză SWOT;

Analiza SWOT (sau matricea SWOT) este o tehnică de planificare strategică

folosită pentru a ajuta o persoană sau o organizație să identifice punctele forte,
punctele slabe, oportunitățile și amenințările legate de concurența de afaceri sau
de planificarea proiectului. Este proiectată pentru a fi utilizată în etapele
preliminare ale proceselor de luare a deciziilor și poate fi utilizată ca instrument
pentru evaluarea poziției strategice a unui oraș sau organizație. Se urmărește
specificarea obiectivelor proiectului de afaceri și identificarea factorilor interni și
externi favorabili și nefavorabili pentru atingerea acestor obiective.

· planificare strategică a grilei obiectivelor;

Un obiectiv este o declarație care descrie ce speră să obțină o persoană, o echipă

sau o organizație. Obiectivele sunt „SMART” dacă sunt specifice, măsurabile,
realizabile, realiste și, în atinse timp util (sau în timp).

· planificare strategică de analiză competitive;

O analiză competitivă este o strategie în carese identific concurenții majori și se

cercetează produsele, strategiile de vânzare și de marketing. Făcând acest lucru,
se pot crea strategii de afaceri solide care se îmbunătățesc în funcție de
concurentul. O analiză concurențială la indentificarea elementelor vitale ale
funcționării competiției.

· Grupul Focus;

Un grup focus este o metodă de cercetare de piață care reunește 6-10 persoane
într-o cameră pentru a oferi feedback cu privire la un produs, serviciu, concept

3 Gică. Oana Adriana, Procesul managementului strategic în întreprinderile mici şi mijlocii, Presa Universitară
Clujeană, Cluj Napoca, 2015, 21
12
 sau campanie de marketing. Un moderator instruit conduce o discuție de 30-90
de minute în cadrul grupului care este conceput pentru a aduna informații utile.
Cercetarea focus grup este utilizată pentru dezvoltarea sau îmbunătățirea
produselor sau serviciilor. Scopul principal este furnizarea de date pentru
îmbunătățirea, schimbarea sau crearea unui produs sau serviciu vizat unui grup
cheie.

1.3. Conceptul de cultură organizatională

Cultura organizațională se referă la valori, credințe, norme, așteptări și ipoteze comune care
conectează indivizii între ei. Unul dintre cele mai importante elemente ale existenț ei și identității
instituţiilor de învăţământ este cultura particulară.

Cultura este o modalitate de a distinge societățile unele de altele și de a identifica existența

unei anumite societăți. Cel mai înalt element care identifică existența oricărei societăți este cultura
acelei societăți. Cultura organizațională este sursa capacității și dizabilității personalului, factorul de
inovare sau bariera ce oferă o oportunitate de succes și eșec.

În organizațiile educaționale în care relațiile umane sunt importante, conceptul de cultură

organizațională devine mai important astfel, o anumită cultură organizațională specifică școlii își
poate menține originalitatea. Misiunea managementului organizațiilor educaționale este de a
exploata experiențele, talentele, capacitatea intelectuală a resurselor umane.

Scopul principal al cercetărilor în acest domeniu este de a identifica dimensiunile acestor

organizații ca o cheie pentru succes și să modeleze performanța acestor organizații în educația
emergentă. Cultura școlară este un factor de colaborare pe care trebuie să-l îndeplinească
profesorii, părinții și managerii.

Cultura școlii include convingeri comune, priorități și orientări pentru gândirea și acțiunile
indivizilor din cadrul școlii. Aceste valori, credințe și norme ghidează comportamentul și acțiunile
agenților educaționali.4

Studierea culturii organizaționale a școlilor eficiente este importantă, deoarece progresul

școlilor necesită accentuarea acestei culturi și punerea ei în practică atât în școală, cât și în afara
școlii. Deoarece școlile au și propria lor cultură organizațională specifică, trebuie să vedem, așadar,

4 Bezede. Rima, Cultura organizaţională, Revista Didactica, revistă de teorie şi practică educaţională 110, no. 4-5,
2018, 8-12.
13
pentru a realiza o predare eficientă, care valori, norme și elemente culturale ar trebui să fie în
școală.

Există mulți factori care determină cultura organizațională a școlilor eficiente. Cultura
școlară este influențată de toate elementele din cadrul acesteia. Poziția și caracteristicile școlii,
istoria ei, fondatorii ei, profesorii, administratorii, absolvenții, elevii, părinții școlii, spațiul fizic al
școlii, onorurile școlare și orice afectează percepțiile indivizilor asupra instituției.

Potrivit lui Van den Hooff și Huysman, școala se formează ca un grup social de oameni din
medii diferite, cu experiențe diferite, cultură specifică și personalitate (subcultură) și diverse alte
dimensiuni. Interacțiunea dintre membrii unei școli este în mare măsură influențată de climatul care
domină școala. Școala nu este doar o organizație educațională, ci în primul rând o comunitate mică.
Atmosfera de interacțiune socială la nivelul școlii poate fi văzută ca atmosfera școlii sau a culturii.5
Rezultatele sondajelor indică faptul că cultura organizațională a școlilor eficiente afectează
înclinația generală a elevilor, socializarea, rolul școlilor în ceea ce privește planificarea și
performanța, precum și abordarea educațională bazată pe cercetare. Pentru că aceste tipuri de școli,
prin adoptarea unui proces științific adecvat, încearcă să creeze o atmosferă și o cultură progresivă
cuplată cu educație și învățare de calitate.

În cazul culturii organizaționale, ar trebui să se bazeze pe ea într-un element specific și

specific la orice vârstă. Pentru că aceste școli urmează noi perspective și abordări. În ultimele
decenii, abordările educaționale ale școlilor de succes au fost în concordanță cu punctele de vedere
comportamentale și cognitive, dar astăzi, opiniile constructiviste determină succesul în aceste școli.

Cultura școlară este afectată de toate elementele din cadrul școlii. Poziția și atributele școlii,
istoria ei, fondatorii ei, profesorii, managerii, absolvenții, elevii, părinții școlii, atmosfera fizică a
școlii, onorurile școlare și orice afectează percepția indivizilor asupra instituției, toate contribuie la
formarea conținutului culturii școlare. Despre eficiența școlii, trebuie spus că școala funcționează în
raport cu un anumit set de standarde.

În același timp, există mai multe fundamente și diferite puncte de valoare pentru stabilirea
criteriilor de eficacitate, pe care aceste criterii le pot oferi. De exemplu, poate fi considerat de către
profesori ca rezultatele școlare importante pot să nu fie în concordanță cu opiniile părinților,
oamenilor de stat, comunităților locale, guvernului sau mass-media. În general, recunoașterea
culturii organizaționale a școlilor eficiente pare a fi benefică în acest sens, ceea ce asigură că școlile
realizează o învățare eficientă prin cultura și valorile școlii care asigură condițiile și caracteristicile

5 Hudrea. Adrian, Studiul și analiza culturii organizaționale, Revista Transilvană de Ştiinţe Administrative 16, no. 35,
2014, 29-39
14
necesare pentru ca acest tip de școală să devină modelul de școală. alte scoli. Prin urmare,
recunoașterea componentelor culturii organizaționale și a valorilor școlilor eficiente îi conduce pe
profesioniști să-și atingă obiectivele.

Prin urmare, școlile eficiente sunt considerate a fi un fel de organizație și, prin urmare, au
propria lor cultură organizațională specifică. Dacă putem identifica componentele culturii
organizaționale ale școlilor eficiente care au reușit să învețe în curriculumul lor, atunci putem folosi
experiențele acestui tip de școală ca model pentru alte școli și îmbunătățim nivelul și calitatea
educației elevilor.

1.3.1. Elementele și caracteristicile culturii organizaționale

Cele cinci elemente cheie ale culturii organizaționale sunt prețuirea în mod egal a
respectului și a rezultatelor , concentrarea continuă pe încredere, validare și creștere, măsurarea
eficientă și diligentă a comportamentelor umane și folosirea vocii ca lider pentru bine.
O cultură este compusă din valorile comune, obiceiurile, tradițiile, ritualurile,
comportamentele și credințele împărtășite de un grup social (național, etnic, organizațional etc.). De
asemenea, culturile împărtășesc limbi sau moduri de a vorbi. Din perspectiva comunicării, culturile
sunt făcute și refăcute prin cuvintele pe care le folosim pentru a ne descrie lumea. Cultura reprezintă
un set comun de valori (sensuri comune), împărtășite de membrii unei populații, o organizație, o
unitate de proiect/program sau o profesie (de exemplu, ingineri versus oameni de știință). Cultura se
schimbă odată cu vremurile, dar viteza cu care se schimbă cultura diferitelor instituții variază foarte
mult.
Cultura a fost definită anterior ca simbolurile, limbajul, credințele, valorile și artefactele care
fac parte din orice societate. După cum sugerează această definiție, există două componente de bază
ale culturii: ideile și simbolurile pe de o parte și artefactele (obiectele materiale) pe de altă parte.
Primul tip, numit cultură nematerială, include valorile, credințele, simbolurile și limbajul
care definesc o societate.
Al doilea tip, numit cultură materială, include toate obiectele fizice ale societății, cum ar fi
uneltele și tehnologia acesteia, îmbrăcămintea, ustensilele, mâncarea și mijloacele de transport.
Aceste elemente ale culturii sunt discutate în continuare.

Cultura organizațională joacă mai multe roluri importante.

cultura unește (reunește) angajații oferind un sentiment de identitate cu organizația.
cultura permite organizațiilor să se diferențieze unele de altele.
cultura generează adesea angajament, depășind interesele personale.

15
 cultura stabilește norme, reguli și standarde de organizare. Prin urmare, cultura le permite
angajaților să funcționeze într-o organizație, învățându-i cum să se comporte.
cultura devine deosebit de importantă într-o organizație bazată pe programe/proiecte. Într-o astfel
de organizație, ierarhia este plată și luarea deciziilor este mutată în unitățile și departamentele cu
scopul proiectului/programului.

Organizațiile își dezvoltă propria cultură. Cultura unei organizații constă din elemente care
sunt apreciate și practicate. Provocările emergente pentru comunicarea și organizarea într-un mediu
operațional global/local (gândește global, acționează local) se bazează pe înțelegerea interrelațiilor
dintre diferențele culturale, comportamentele de comunicare și relațiile organizaționale atât în
interiorul cât și în afara organizației. Provocarea pentru un manager este să examineze cultura și
stilul actual de comunicare care operează în cadrul unei organizații și să dezvolte abilități de
comunicare care să permită perspicacitatea, sensibilitatea, viziunea, versatilitatea, concentrarea,
răbdarea și localismul global necesar în complexul de astăzi. mediu de lucru. 6

Următoarea listă prezintă câteva dintre elementele cheie ale culturii organizaționale:
1. Valori: scopurile, opiniile și filozofiile pe care o organizație le împărtășește.
2. Rituri și ritualuri: Sărbători, spectacole și activități care încurajează și întăresc munca în echipă,
spiritul și sentimentul de incluziune.
3. Eroi: Membrii organizației care îi personifică valorile și îi evidențiază viziunea.
4. Rețele de comunicare: canale informale care transmit atât mesaje de lucru, cât și mesaje sociale.
Aceste rețele nu numai că transmit informațiile necesare pentru a duce treaba la bun sfârșit, dar
oferă și interacțiunea socială necesară. Chiar dacă sarcina principală în orice organizație este să
ne facem treaba, organizația este și o priză socială. Este important să recunoaștem și chiar să
cultivăm interacțiunea socială care face parte din orice cultură organizațională.
5. Norme: moduri de a face lucrurile într-o organizație; regulile, sarcinile și standardele
organizației.
6. Povești, mituri și legende: Istoria organizației și alte povești care întruchipează cultura
organizațională și subliniază ceea ce apreciază organizația. .
7. Climatul organizațional/de comunicare: atmosfera fie de susținere, fie de defensivă pe care
oamenii o simt în cadrul organizației însăși. Se simt în siguranță? Protejați? Apreciati? Sunt ei
încrezători că opiniile lor contează? Știu ei că atunci când au ceva de spus, au o modalitate de a
spune astfel încât să fie auziți? Climatul organizațional general include, de asemenea, climatul

6 Călin. Iuliana, Cultura organizaţională a şcolii–expresie a stilului de conducere eficient, Revistă de știinţe
socioumane 46.3, 2020, pp. 111-118
16
 de comunicare al organizației, cât de liberi se simt oamenii să comunice la locul de muncă, în
special despre vești proaste sau informații negative. Când oamenii simt că nu pot comunica
vești proaste de teama represaliilor, organizația pierde informații valoroase despre modul în
care funcționează.

Atât părțile interesate interne, cât și externe beneficiază de o cultură organizațională

puternică. În sensul cel mai general: o cultură organizațională puternică oferă identitate comunității,
un sentiment de unicitate și un sentiment de conexiune pentru toți membrii organizației.
Părțile interesate interne beneficiază de o cultură organizațională puternică, deoarece oamenii sunt
cea mai mare resursă a unei organizații, iar modalitatea de a gestiona este folosirea de indiciile
subtile ale culturii. O cultură puternică favorizează o mai bună motivare a angajaților, deoarece
părțile interesate interne sunt mai capabile să înțeleagă ce se așteaptă de la ei și sunt capabili să se
identifice mai puternic cu organizația atunci când cultura este puternică.
Cunoștințele despre o cultură organizațională – din nou, când aceasta este sănătoasă și
puternică – oferă membrilor interni și externi un sentiment de scop și importanță în cadrul
organizației, deoarece adoptă sensul comun al organizației. Pe măsură ce o organizație suferă
schimbări, problema culturii devine și mai critică, deoarece este în general pusă sub semnul
întrebării. Cu toate acestea, managerii se confruntă încă cu provocarea de a oferi o oarecare
continuitate culturală pe măsură ce schimbarea este inițiată și pe măsură ce organizația crește.
Organizațiile cu culturi puternice pun un mare accent pe valorile valorilor și au câteva
caracteristici fundamentale în comun.
Organizația reprezintă ceva. Are o filozofie clară și explicită despre modul în care își atinge
obiectivele programului. Valorile explicite în filosofie ajută la crearea identității organizației și o
caracterizează și o diferențiază de alte organizații.
Managementul concentrează o mare atenție pentru determinarea și reglarea fină a acestor valori.
Acest lucru se face astfel încât valorile organizației să se conformeze mediului său de
proiect/program. O astfel de concentrare ajută și la comunicarea acestor valori către oamenii care
lucrează în organizație.
Valorile sunt înțelese și împărtășite de toți oamenii care lucrează pentru organizație. Toată
lumea este familiarizată și acceptă valorile organizației. Valorile organizației creează o realitate
pentru cei care lucrează în organizație. Această realitate permite angajaților să coopereze și să
colaboreze pentru a face ca valorile comune să fie eficiente în interacțiunile lor și în modul în care
își îndeplinesc sarcinile.

17
 Fundamental pentru definirea și managementul valorii este abordarea dezvoltării
organizației și concentrarea acesteia pe învățarea în organizație, climatul de comunicare și
modalitatea de a genera un spirit de echipă în rândul angajaților de la diferite niveluri.
Culturile puternice favorizează o mai bună motivare a angajaților, deoarece angajații sunt
mai capabili să înțeleagă ce se așteaptă de la ei și sunt mai capabili să se identifice puternic cu
organizația. Ei sunt parte din ceva mai mare decât ei înșiși. În plus, știu din ce fac parte și cum
contribuie la operațiunile și obiectivele generale, li se oferă un sentiment de scop și importanță în
cadrul organizației, deoarece adoptă valorile organizației.

1.3.2. Tipuri de cultură organizatională

În timp ce orice cultură organizațională va evolua în timp – mai ales pe măsură ce echipa
crește și integrează noi membri – putem lua măsuri pentru a adapta cultura pentru a se potrivi mai
bine cu valorile și misiunea organizației, dar mai întâi, trebuie să înțelegem tipul de cultură
organizațională care există în prezent într-o organizație.
O concepție greșită comună este că valorile de bază, avantajele angajaților și altele
asemenea sunt piatra de temelie a unei culturi organizaționale puternice. În realitate, valorile tale de
bază ar trebui să ghideze cultura organizațională, dar nu reprezintă în niciun caz un efort exhaustiv,
iar pachetele de beneficii ar trebui să fie un produs secundar al muncii deliberate pentru a crea un
mediu plăcut.
Crearea unei culturi organizaționale câștigătoare necesită mult timp și efort - cultura trebuie
să reflecte cu acuratețe valorile și să se alinieze cu misiunea generală.
Acum, să ne aprofundăm în cele patru tipuri principale de cultură organizațională.
Robert E. Quinn și Kim S. Cameron de la Universitatea din Michigan au investigat calitățile
care fac afacerile eficiente. Dintr-o listă de 39 de atribute, cercetătorii au identificat două polarități
cheie:

(1) focalizare internă și integrare vs. focalizare externă și diferențiere și

(2) flexibilitate și discreție vs. stabilitate și control.

Aceste calități sunt reprezentate vizual în Cadrul de Valori Concurente, care face parte din
Instrumentul de Evaluare Culturală Organizațională validat și utilizat pe scară largă.

TIP 1: CULTURA CLAN

18
 Obiectivul principal: mentorat și lucru în echipă.
Motto: „Suntem cu toții în asta împreună.”

O cultură de clan este axată pe oameni, în sensul că organizația se simte ca o familie. Acesta
este un mediu de lucru extrem de colaborativ în care fiecare individ este apreciat și comunicarea
este o prioritate de top. Cultura clanului este adesea asociată cu o structură orizontală, care ajută la
înlăturarea barierelor și încurajează oportunitățile de mentorat. Aceste organizații sunt orientate spre
acțiune și îmbrățișează schimbarea, dovadă a naturii lor extrem de flexibile.
Beneficii: culturile clanurilor se laudă cu rate ridicate de implicare a angajaților, iar angajații
fericiți fac clienți fericiți. Datorită mediului său extrem de adaptabil, există o mare posibilitate de
creștere a pieței în cadrul unei culturi de clan.
Dezavantaje: O cultură corporativă în stil de familie este dificil de menținut pe măsură ce
compania crește. În plus, cu o structură de conducere orizontală, operațiunile de zi cu zi pot părea
aglomerate și lipsite de direcție.
Pentru a cultiva o cultură de clan în cadrul organizației, primul pas este adresarea
angajaților, ce prețuiesc aceștia, ce și-ar dori să se schimbe, ce idei au pentru a ajuta organizația,
pasul doi: acțiunea în concordanță cu ideile.

TIP 2: CULTURA ADOCRAȚIEI

Obiectivul principal: asumarea de riscuri și inovație.

Motto: „Riscă să iei biscuitul”.

Despre cultura adhocrației: culturile adhocrației sunt înrădăcinate în inovație și

adaptabilitate. Acestea sunt organizațiile care sunt de vârf în industria lor - caută să dezvolte
următorul lucru important înainte ca cineva să înceapă chiar să pună întrebările potrivite. Pentru a
face acest lucru, trebuie să-și asume riscuri. Culturile adhocrației valorează individualitatea în
sensul că angajații sunt încurajați să gândească creativ și să-și aducă ideile la masă. Deoarece acest
tip de cultură organizațională se încadrează în categoria de focalizare externă și diferențiere, ideile
noi trebuie să fie legate de creșterea pieței și de succesul organizației.
Beneficii: O cultură a adhocrației contribuie la marje mari de profit și la notorietate.
Angajații rămân și în plus, cu accent pe creativitate și idei noi, oportunitățile de dezvoltare
profesională sunt ușor de justificat.
Dezavantaje: Riscul este un risc, așa că culturile adhocrației pot, de asemenea, să favorizeze
competiția între angajați, pe măsură ce presiunea de a veni cu idei noi crește.
19
 În funcție de industria, poate fi dificil să se dezvolte o cultură autentică a adhocrației care să
includă o strategie cu risc ridicat. Cu toate acestea, implementarea strategiei și sesiunile de
brainstorming oferă angajaților posibilitatea de a împărtăși idei mari care pot ajuta la propulsarea
organizației în continuare. Recompensarea ideilor de succes încurajează echipele să gândească și în
afara sferei tradiționale.

TIPUL 3: CULTURA DE PIAȚĂ

Obiectiv principal: concurență și creștere.

Motto: „Suntem în ea pentru a câștiga.”

Despre cultura de piață: cultura de piață acordă prioritate profitabilității. Totul este evaluat
având în vedere rezultatul final; fiecare poziție are un obiectiv care se aliniază cu obiectivul mai
mare al organizației și există adesea mai multe grade de separare între angajați și rolurile de
conducere. Acestea sunt organizații orientate spre rezultate care se concentrează mai degrabă pe
succesul extern decât pe satisfacția internă. O cultură de piață subliniază importanța îndeplinirii
cotelor, atingerii obiectivelor și obținerii de rezultate.
Beneficii: Companiile care se laudă cu culturi de piață sunt profitabile și de succes, deoarece
întreaga organizație este orientată spre exterior, există un obiectiv cheie pe care angajații pot să se
concentreze și la care pot lucra.
Dezavantaje: Pe de altă parte, deoarece există un număr legat de fiecare decizie, proiect și
poziție în cadrul organizației, poate fi dificil pentru angajați să se implice în mod semnificativ în
munca lor și să-și atingă scopul profesional. Există, de asemenea, riscul de epuizare în acest mediu
agresiv și cu ritm rapid.
Scopul unei organizații de cultură de piață este să fie cea mai bună din industria sa. Din
acest motiv, acestea sunt adesea organizații mai mari care sunt deja lideri ai pachetului. Ei caută să
concureze și să învingă pe oricine altcineva cu care se poate compara.

TIPUL 4: CULTURA IERARHIEI

Obiectiv principal: Structură și stabilitate.

Motto: „Fă-o bine”.

Despre cultura ierarhiei: Organizațiile cu culturi ierarhice aderă la structura corporativă

tradițională. Acestea sunt organizații axate pe organizarea internă printr-un lanț de comandă clar și
20
mai multe niveluri de management care separă angajații și conducerea. Pe lângă o structură rigidă,
există adesea un cod vestimentar pe care angajații trebuie să-l urmeze. Culturile ierarhice au un mod
stabilit de a face lucrurile, ceea ce le face stabile și neclintite față de riscuri.
Beneficii: Cu organizarea internă ca prioritate, culturile ierarhice au o direcție clară. Există
procese bine definite care răspund principalelor obiective ale companiei.
Dezavantaje: rigiditatea culturilor ierarhice lasă puțin loc pentru creativitate, făcând aceste
organizații relativ slabe.

CAPITOLUL 2. Particularitățile proiectării, desfășurării și evaluării

activității educaționale din grădiniță

2.1. Considerații preliminare

De îndată ce indivizii își deschid ochii asupra lumii, ei fac un efort să învețe, au dorința de a
învăța punând la îndoială mediul înconjurător cu simțul înnăscut al curiozității, totuși, dacă această
dorință a indivizilor nu este susținută de stimuli, din păcate, acest efort de învățare nu va dura mult.
În timp ce această curiozitate și dorință de a învăța este datoria îngrijitorilor în primii ani de viață,
se depun multe eforturi pentru a realiza această muncă într-un mod mai sistematic ulterior.
Educația, care era sarcina familiei, la început, a devenit mai sistematică și societățile și-au
asumat responsabilitatea în acest sens. Această ocupație a fost un factor care a scos la iveală
conceptul de educație.
Învățământul preșcolar este o perioadă care acoperă copilăria timpurie. Expunerea la stimuli
bogați de către familie in primii ani de viață are o mare influență asupra gradului în care un copil se

21
poate dezvolta sau nu. Personalitatea, atitudinile și credințele viitoare ale copilului sunt modelate de
interacțiunile pe care le experimentează în această perioadă.
Conform perspectivelor neurobiologice și comportamentale, constituirea valorilor,
caracterului, personalității de bază și a dezvoltării intelectuale se realizează până la vârsta de 7 ani.
Dezvoltarea cognitivă este cea mai importantă în primii patru ani. Se afirmă că jumătate din
inteligența umană se dezvoltă între 0 și 4 ani, două treimi din jumătate dintre 4 și 8 ani, iar restul
între 8 și 17 ani. În perioada preșcolară se fac multe conexiuni în creier. În timp ce conexiunile
susținute de stimuli continuă să fie stabilite, conexiunile neutilizate se pierd, din păcate.7
O bază solidă pentru dezvoltarea cognitivă, a limbajului, motor, social și emoțional a
copilului este asigurată de dezvoltarea creierului. Din acest motiv, copiii cresc foarte rapid în primii
șase ani de viață, și anume în perioada preșcolară, și dobândesc competențe într-un ritm uluitor în
toate domeniile de dezvoltare. Când luăm în considerare dezvoltarea limbajului, copilăria timpurie
este o perioadă critică. Cercetătorii susțin că o întârziere în structura limbajului în timpul copilăriei
poate afecta întreaga viață.
Având în vedere că dezvoltarea este holistică, se pot spune lucruri similare pentru toate
zonele de dezvoltare. Învățământul preșcolar este de mare importanță pentru a se asigura că această
educație, începută în familie, continuă în condiții egale pentru toți copiii. Educația preșcolară iese în
prim-plan pentru copiii din medii socio-economice diferite pentru a atinge egalitatea de șanse în
educație.
Acum se știe clar că copiii care au terminat învățământul preșcolar au o abordare pozitivă
atunci când încep școala primară.
Educația preșcolară are multe efecte pozitive asupra copiilor. S-a stabilit că copiii care au
urmat învățământul preșcolar și au început școala primară au reușit o integrare mai ușoară
dobândind competențe în domenii precum citit-scris, matematică și cooperare.
De asemenea, s-a observat că aceștia au dezvoltat emoții importante, cum ar fi utilitatea,
creativitatea și responsabilitatea. Educația preșcolară prin stimulente cu conținut bogat oferite în
medii educaționale, a demonstrat că indivizii au posibilitatea de a compara noile medii de învățare
cu învățarea anterioară, de a stabili relații și de a crea noi cunoștințe.
În plus, educația preșcolară poate avea efecte semnificative asupra dezvoltării abilităților
academice, sociale, lingvistice, psihomotorii și de autoîngrijire ale copiilor, în special ale copiilor
defavorizați.8

7 Duminică. Stella, Dascal. Angela, ”Valențele formative ale abordării integrate a curriculumului în Educația
timpurie." Univers Pedagogic 54.2, 2017, 20-28
8 Țocu. Rodica, Influenţa mediului parental asupra formării şi dezvoltării stereotipurilor de gen la preşcolari.
Psihologie. Pedagogie Specială. Asistenţă Socială, 2012, 29: 47-57
22
 Scopurile și îndatoririle educației preșcolare sunt precizate ca fiind asigurarea dezvoltării
fizice, mentale și emoționale a copiilor și dobândirea de bune obiceiuri, pregătirea acestora pentru
învățământul primar, crearea unui mediu de creștere comun pentru copiii defavorizați și asigurarea
faptului că copiii vorbesc limba corect și bine.
Prin experiențele bogate și active de învățare ale copiilor care frecventează instituțiile de
învățământ preșcolar a fost elaborat un program de educație preșcolară pentru a se asigura că
dezvoltarea lor atinge cel mai înalt nivel în domeniile dezvoltării motorii, sociale și emoționale,
lingvistice și cognitive, că dobândesc abilități de autoîngrijire și că sunt pregătiți pentru
învățământul primar. Acest program pregătit de Ministerul Educației Naționale, este flexibil și în
spirală, are caracteristica de a fi echilibrat și bazat pe joc, prioritizează învățarea prin descoperire,
ține cont de dezvoltarea creativității, ține cont de experiențele de viață de zi cu zi și de participarea
familiei și a adoptat un proces de evaluare versatil.9

2.2. Obiectivele generale ale învățământului preșcolar

Primii ani de viață sunt esențiali în formarea bazelor unei dezvoltări sănătoase pentru a oferi
copiilor oportunitatea de a-și atinge potențialul maxim, aceștia fiind considerați ca fiind perioada de
dezvoltare rapidă a ființelor umane.
Programul își propune să susțină dezvoltarea psihomotorie, social-emoțională, lingvistică și
cognitivă a copiilor de 36-72 de luni care frecventează instituțiile preșcolare, dezvoltarea abilităților
de autoîngrijire și pregătirea copilului pentru învățământul primar.10
Vizând copiii de 36-72 de luni, programul este unul de dezvoltare. Cu alte cuvinte, cuprinde
toate domeniile de dezvoltare. Este holistic ca program și spiralat în ceea ce privește abordarea
proiectării. Realizările avute în acest program cuprind toate competențele comune adoptate de
programele de învățământ primar. Rezolvarea problemelor, comunicarea, raționamentul,
conectarea, luarea deciziilor, asumarea și îndeplinirea responsabilității, investigarea,
antreprenoriatul, consumul informat, conștientizarea mediului, creativitatea și multe alte abilități

9 Mihăilescu. Natalia, Metodologia evaluării în învățământul preșcolar, Buletinul ştiinţific al Universităţii de Stat”
Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul, Seria” Stiinte Umanistice”, 2020, 11.1: 239-246.
10 Burcă. Ana, Haheu-Munteanu, Eufrosinia. Aspecte psihopedagogice privind teoria inteligențelor multiple și
instruirea personalizată a copiilor. Probleme ale științelor socioumanistice și modernizării învățământului, 2020, 421-
427
23
vor fi transmise ușor și firesc către copii prin situații și medii de învățare oferite și activități bazate
pe joc cu participarea activă a informației auto-structurate.11
Răspunzând nevoilor de dezvoltare, programul urmărește avansarea, diversificarea și
îmbogățirea comportamentului copilului în toate domeniile de dezvoltare prin sprijinirea
interacțiunii dinamice a diferitelor domenii de dezvoltare. Ca atare, este, de asemenea, în
concordanță cu argumentele și accenturile „Teoriei Inteligenței Multiple”.12
În conformitate cu obiectivele generale ale educației naționale și principiile sale de bază,
educația preșcolară urmărește următoarele obiective:

1. Asigurarea dezvoltării fizice, psihice și emoționale fără probleme la copii și dobândirea de

obiceiuri pozitive;
2. Pregătirea copiilor pentru învăţământul primar;
3. Crearea unui mediu comun de educație și dezvoltare pentru copiii care provin din familii și
medii defavorizate;
4. Asigurarea faptului că copiii vorbesc limba corect și fluent.

Caracteristicile generale de dezvoltare ale unui anumit grup de vârstă sunt comune pentru
toți cei din acel grup; cu toate acestea, nu trebuie uitat că fiecare copil este unic în sine. E ducaţia
preşcolară se bazează pe nişte principii. Aceste principii pot fi enumerate după cum urmează:

Educația preșcolară ar trebui să ia în considerare nevoile copiilor și diferențele individuale.

Educația preșcolară ar trebui să susțină dezvoltarea psihomotorie, social-emoțională, lingvistică
și cognitivă a copilului, să construiască abilități de autoîngrijire și să pregătească copilul pentru
învățământul primar.
Pentru a răspunde nevoilor copiilor, instituțiile de învățământ preșcolar ar trebui să ofere medii
educaționale în concordanță cu o înțelegere a educației democratice.
La organizarea activităților, pe lângă nevoile și domeniile de interes ale copiilor ar trebui luate în
considerare mijloacele comunității și ale școlii.
Procesul de educație ar trebui să înceapă de la ceea ce copiii știu deja și să ofere o cameră pentru
învățare prin încercare și experimentare.
Ar trebui să se acorde importanță utilizării corecte și fluente a limbii române de către copii.

11 Burcă. Ana, Cunoașterea preșcolarilor–condiție primordială pentru aplicarea teoriei inteligențelor multiple,
Învățământul preșcolar. Învățământul primar, 2022, 24-30
12 Chiciuc. Constantin, Teoria inteligențelor multiple: argumente și aplicații, Univers Pedagogic, 2021, 70.2: 14-22.
24
 Educația oferită în faza preșcolară ar trebui să contribuie la dezvoltarea copiilor în termeni de
afecțiune, respect, cooperare, responsabilitate, toleranță, solidaritate și împărtășire.
Educația ar trebui să transmită copiilor respect de sine, încredere în sine și autocontrol.
Jocul este cea mai bună metodă de învățare pentru copiii din această grupă de vârstă. Toate
activitățile trebuie aranjate pe baza jocului.
În comunicarea cu copiii nu trebuie adoptat niciun comportament care să le afecteze
personalitatea și nu trebuie să existe loc pentru intimidare sau restricții.
Copiii ar trebui să fie sprijiniți în dezvoltarea unui comportament independent, iar sprijinul
adulților, îndrumarea și proximitatea reconfortantă ar trebui să existe atunci când au nevoie de
ajutor.
Copiii ar trebui sprijiniți în recunoașterea emoțiilor proprii și ale celorlalți.
Copiii ar trebui să fie sprijiniți în dezvoltarea imaginației, a abilităților de gândire creativă și
critică, a puterilor de comunicare și de auto-expresie.
La elaborarea programelor, ar trebui să se țină seama de circumstanțele din familie și din mediile
apropiate.
Copilul și familia sa ar trebui să ia parte activ la procesul de educație.
Dezvoltarea copilului și programul de educație preșcolară ar trebui să fie evaluate în mod regulat.
Rezultatele evaluării în educația preșcolară ar trebui să alimenteze eforturile pentru dezvoltarea în
continuare a copilului, a profesorilor și a programului
2.3. Obiectivele specifice ale învățământului preșcolar
Conținuturile specifice ale activității preșcolarilor sunt împărțite în domenii de conținut după
cum urmează:
a) Limbă și comunicare
- se urmărește capacitatea de exprimare orală, înțelegerea și utilizarea corectă a structurilor verbale
- exprimarea corectă din punct de vedere fonetic, sintactic și lexical
- creativitate și expresivitatea orală
- capacitatea de înțelegere și transmitere a intențiilor, gândurilor

b) Știinte
- se urmărește capacitatea de a formula operații prematematice
- capacitatea de a înțelege și utiliza numere, cifre, unități de măsură
- recunoașterea, construirea formelor geometrice
- curiozitatea fata de lumea înconjurătoare
25
- dezvoltarea capacității de a formula strategii adecvate în diverse situații
- dezvoltarea spiritului de observație

c) Om și societate
- respectarea normelor comportamentale în societate și în relația cu ceilalți
- formarea unei atitudini pozitive
- conturarea cooperării prosocial și proactive
- abilități de acceptare și recunoaștere
- însușirea unor elemente istorice, geografice specifice culturii române

d) Estetic și creativ
- deprinderea pentru realizarea unor desene, modelaje, picturi etc.
- stimularea creativității și expresivității
- receptarea lumii prin muzică

e) Psihomotric
- formarea deprinderilor motrice de bază
- deprinderi igienico-sanitare
2.4. Metode folosite în educația preșcolară

La suprafață, poate părea că primii ani de educație pur și simplu îi ajută pe copii să se
adapteze la viața ca parte a unui colectiv și le oferă posibilitatea de a socializa. Când vine vorba de
educația preșcolară, există mai multe metode de predare pe care educatorii le pot folosi pentru a se
potrivi stilurilor de învățare ale copiilor individual. Acestea includ învățarea interactivă, programele
curriculare axate pe conținut și stilurile de predare centrate pe copil.
Accesul preșcolarilor la concepte abstracte se realizează doar datorită aspectelor psihologice
ale perioadei preșcolare, actul educațional formal trebuind axat pe principiul intuiției.
Deci, în procesul de predare și învățare a conceptelor, strategia didactică, adică sistemul de
metode și procedee care au fost utilizate, este strâns legată de aspectul intuitiv.
Principalele metode folosite sunt:

26
 Observația ca metodă intuitivă este folosită la grădiniță, în special ca observație ghidată, iar
mai târziu, creează observația independentă potențială. Observația dirijată este importantă prin
natura sa organizată, prin integrarea ei într-un sistem de abordare a cunoașterii realității
înconjurătoare și prin direcționarea preșcolarului spre descifrarea lumii.

Explicația ca metodă verbală, este centrată pe acțiunea profesorului și este folosită atât ca
metodă, cât și ca procedeu în orice demers explicativ. Trebuie să fie accesibil ca limbaj bazat pe
aspecte intuitive și capabil să ofere o anumită ordine logică în însuşirea conceptelor.

Demonstrația ca metodă de tip intuitiv însoțește, cel mai adesea, explicația și determină
observarea directă a realității înconjurătoare. În activități se realizează pe baza materialului
didactic intuitiv, sub formă de demonstrație pe bază de exemple și demonstrații în direct.

Conversația ca metodă de tip verbal din categoria celor interogative presupune implicarea
activă a copilului, prin formularea unor întrebări clare și precise. Dacă este folosită corect, susține
teoria, contribuie la sistematizarea cunoștințelor și la asimilarea lor temeinică.

Exercițiul ca metodă activă, se bazează pe acțiunea reală a copilului și se adresează în mod

explicit principiului legării teoriei de practică și facilitează respectarea tuturor celorlalte principii
didactice. Printr-o acţiune practicată în mod repetat, conştient şi sistematic, preşcolarul
dobândeşte o oarecare abilitate, o oarecare deprindere iar folosirea ei în diverse condiţii
transformă abilitatea în pricepere. Ansamblul deprinderilor și abilităților dobândite și exersate
prin exerciții din cadrul activităților duce la automatizarea și interiorizarea acestora,
transformându-le treptat în abilități.

Problematizarea este o metodă de învățare bazată pe construirea de situații-problemă și este

una dintre cele mai utile metode în predarea și învățarea conceptelor datorită potențialului său
euristic. Situația-problema este o situație contradictorie din punct de vedere cognitiv și este creată
de existența simultană a două realități: experiența trecută și elementul de noutate cu care se
confruntă preșcolarii.

Jocul didactic ca metodă intervine asupra unei secvențe specifice de antrenament ca o serie
de acțiuni și operații care sunt organizate în forma specifică a jocului și în cadrul activităților;
conţinutul apare ca exerciţiu sau ca problemă – situaţie. Prin urmare, atunci când jocul este
utilizat în procesul educațional, acesta capătă funcții psihopedagogice semnificative, asigurând
27
 participarea activă a copiilor la activități, sporind interesul pentru cunoașterea conținutului
acestora. Activitățile integrate presupun un anumit grad de integrare între diferitele domenii de
cunoaștere și între diferite abordări, precum și utilizarea unui limbaj comun, permițând schimburi
conceptuale și metodologice. Activitatea integrată presupune și transferul metodelor de la o
disciplină la alta, transfer cu diferite grade de implicare sau completare.
Didactica modernă înțelege metoda de predare ca un sistem omogen de procedee, acțiuni și

Fig. 2. 4. Schema proiectării, pe teme anuale de studiu, a activităților tematice/pe domenii

experiențiale

Sursa: Ministerul Educației, Curriculum pentru Educație Timpurie, 2019, pg. 25

operații, structurat într-un grup de activități bine corelate, în funcție de o serie de factori.
Diversificarea metodologiei didactice este impusă de necesitatea corelării cerințelor teoriilor
învățării cu posibilitățile reale pe care le au copiii. O anumită metodă de educație corelează doar
anumite variabile ale procesului didactic și ascunde o ipoteză despre mecanismul de învățare al
copilului.13
Modernizarea metodologiei didactice este un element fundamental al reformei pedagogice
deoarece, în formarea copilului, metodele joacă rolul unor instrumente prețioase de cunoaștere a
realității, de acțiune reală, de integrare în societate. Ele nu privesc doar educatorul care le vorbește,
13 MARINESCU, Valeriu. Literatura pentru copii Ghid teoretic și aplicativ destinat actualelor și viitoarelor cadre
didactice din învățământul preșcolar și primar. Editura Universității din București-Bucharest University Press, 2018
28
ci și copilul, care devine prin metodele moderne principalul beneficiar al propriei activități de
descoperire, al activității reale sau fictive, dobândind cu cunoștințe, aptitudini, deprinderi și
modalitatea de a ajunge la ele, pentru a le folosi în situații noi, pentru a face transferuri între diferite
categorii de cunoștințe sau de la teorie la practică și invers. Din acest motiv amintim și:

1. Metoda Playway - După cum sugerează și numele, copiii sunt cei mai fericiți când se joacă,
iar jocul nu numai că îl face pe copil fericit, ci îi învață și lecții importante, dezvoltându-și
abilitățile motorii și îmbunătățindu-și abilitățile mentale și cognitive. Dacă un profesor este
inovator, poate inventa jocuri care îi pot ajuta pe copii să învețe diverse lucruri, cum ar fi
culorile, alfabetul etc.
Exemplu: Jocul asociativ începe de obicei în jurul vârstei de trei sau patru ani. La fel ca
jocul paralel, prezintă copii care se joacă separat, dar în acest tip de joacă, copiii sunt implicați în
ceea ce fac alții.
Gândindu-ne la un grup mic de copii care construiesc un oraș cu blocuri, pe măsură ce își
construiesc clădirile individuale, ei vorbesc unul cu celălalt, dar lucrează în primul rând pe cont
propriu.
Această etapă a jocului îi ajută pe cei mici să dezvolte o serie întreagă de abilități, cum ar fi
socializarea (ce ar trebui să construim acum?), luarea pe rând (pot avea cea albastră acum?),
rezolvarea problemelor (cum putem face acest oraș mai mare? ?), cooperarea și dezvoltarea
limbajului.

2. Metoda Reggio Emilia - Evoluată în Italia, această metodă se concentrează pe oferirea unui
spațiu și experiențe pentru a dezvolta abilitățile, încurajează copilul să-și creeze propria relație
cu societatea, creându-și un spațiu. Această metodă vede copilul ca participând activ la ceea ce
ar trebui predat, în loc să primească doar câteva instrucțiuni aleatorii.
Exemplu: Dacă aș putea fi orice animal din junglă
În sălile de clasă inspirate din Reggio-Emilia copiii își dau seama cum să-și construiască
experiența.
Cântecul „Dacă aș putea fi...” este un exemplu grozav, oferindu-le copiilor mai multe
oportunități pentru a-și oferi contribuția, fiind încurajați să modifice și să manipuleze cântecul după
pofta inimii lor.
Fiecare copil din clasă are ocazia să împărtășească mai multe idei despre un animal - poate
decide:
1) ce fel de animal să fie,
2) cum să se descrie,
29
3) ce activitate ar face în junglă și
4) ce mișcarea va reprezenta acea acțiune.

3. Metoda Waldorf - Metoda a fost concepută în Germania de Rudolf Stenier. Această metodă
se concentrează pe dezvoltarea puterii imaginative a unui copil spunând povești, creând artă din
materialele disponibile, plimbându-se și făcând activități distractive care vor ajuta la
dezvoltarea cognitivă a copilului. Această metodă nu se concentrează doar pe copiii preșcolari,
este eligibilă și pentru școlile primare și învățământul superior.
Exemplu: În cadrul orei le arătam copiilor cum ar trebui sa își curețe pantofii. Între timp,
pregătim o cârpă moale, o perie, un burete, o soluție pentru spălarea pantofilor (ideal ar fi un burete
special pentru a evita contactul direct cu și un covoraș.
Stând pe covor, arătăm copiilor o mică "demonstrație" (cu un singur pantof) în următoarea
succesiune: lustruim cu o cârpă sau o perie (în funcție de materialul și gradul de murdărie al
pantofului), apoi aplicam soluția specială. Acest lucru îi va ajuta să se obișnuiască cu rutina vieții de
zi cu zi (îngrijirea pantofilor) și să își dezvolte abilitățile.

4. Metoda Montessori - Această metodă a fost dezvoltată de Maria Montessori, care a fost
medic și a fost unul dintre primii pionieri ai educației moderne. Ea credea că este ușor să
modelezi mintea unui elev atunci când este încă mic și această predare se concentrează pe
dezvoltarea cumulativă a copilului, în principal urmând cinci principii care sunt formulate
pentru a îmbunătăți abilitățile cognitive și sociale ale elevilor. Această metodă de predare se
învârte în jurul respectului copiilor, ajutându-i să învețe din mediul înconjurător și oferindu-le
timp pentru auto-studiu. Mediul Montessori este conceput special pentru a sprijini învățarea
prin repetare și practică. De fapt, repetiția este un simptom cheie al „perioadelor sensibile”, pe
care Montessori le-a caracterizat ca fiind un moment în care copiii sunt cel mai probabil și
dispuși să învețe cu ușurință un domeniu de cunoștințe sau o abilitate cheie.
Exemplu: Un exemplu de modul în care Montessori susține repetiția este ciclul de lucru
Montessori. Acest ciclu de trei ore oferă copiilor posibilitatea de a-și alege singuri munca, de a-și
urma interesele și de a lucra neîntrerupt.
În timpul ciclului de lucru, este obișnuit ca copiii să revină cu frecvență la aceeași activitate,
repetând-o până o perfecționează.
Această perioadă susținută de activitate repetitivă încurajează copiii să dezvolte concentrarea și
autodisciplina necesare pentru o muncă mai avansată.
În plus, materialele Montessori, care sunt instrumente de învățare multi-senzorială, îi învață
pe copii cum să rezolve probleme și să se autocorecteze prin repetare și practică.
30
 Lucrând cu materialele Montessori, copiii dezvoltă o înțelegere a conceptelor abstracte, cum
ar fi știința și matematica, prin experiențe practice.
În plus, repetarea activităților din zona de curriculum îi ajută pe copii să dezvolte
coordonarea și conștientizarea corpului de care au nevoie pentru a întreprinde o gândire mai
complexă.

CAPITOLUL 3. Construirea mediului educational în grădiniță

3.1. Sala de clasă

Construirea unui mediu educațional eficient într-o grădiniță este esențială pentru a ne
asigura că copiii au fundația de care au nevoie pentru a se dezvolta din punct de vedere academic,
social și emoțional. Factori cheie pe care trebuie să îi luam în considerare atunci când creăm un
mediu educațional pozitiv în grădinițe sunt diverși și de cele mai mule ori centrați pe fiecare
colectiv în parte.14
Ca educator, responsabilitățile pe care le am nu sunt nu se rezumă doar la planificare și
curriculumului, printre responsabilitățile pe care le am, cele mai importante sunt legate de
dezvoltarea armonioasă a copiilor având în vedere respectarea regulilor în sala de clasă dar, și a
valorilor și a unei atmosfere cat mai optime care să promoveze creșterea socială și emoțională a
copiilor . Pentru a crea un mediu vizual stimulant, am folosit postere și hărți cu imagini relevante
pentru materiile de studiu. De asemenea, am ales să amenajez peretele din fața clasei cu o tablă
neagră, pentru a putea scrie cu cretă și a face desene mai mari. Am asigurat și o varietate de
accesorii colorate, cum ar fi creioane colorate, carioci, foi de desen și cartonase didactice, pentru a
face activitățile mai atractive și pentru a-i ajuta pe copii să-și dezvolte creativitatea ș i abilitățile de
comunicare.
Grupa mea este formată din 24 copii,12 fete și 12 băieți, iar pentru a da ideea de apartenența
la grup am decis împreună cu aceștia sa ne numim grupa Albinuțele vesele. Numele a fost ales din 3
opțiuni. Acestea fiind: grupa fluturașilor, grupa buburuzelor, grupa albinutelor. Fiecare varianta a
fost prezentata , și i-am lăsat pe copii sa aleagă prin ridicarea mâinii ce caracteristici sunt mai în
comun cu aceștia. Aceasta decizie a fost luată la începutul anului școlar prin consultarea celor mici,
fapt ce a dus la includerea lor in luarea deciziilor, și a conferit pe lângă respect, și oportunitatea sa

14 Rusov, Veronica. Organizarea mediului incluziv în unitatea de învățămînt, Tradiţii şi valori în

formarea profesională a cadrelor didactice în învăţămîntul preşcolar şi primar. 2015. p. 315-320.
31
învețe sa se exprime liber atunci când își doresc un lucru. Astfel fiecare copil are câte un ecuson pe
care și l-a personalizat și pe care îl poarta de-a lungul zilei petrecute la grădiniță.
Pentru a fi mai ușor de manageriat comportamentul copiilor de-a lungul activităților pe care
le-am desfășurat la clasă, în fiecare zi reamintim un set de reguli pe care le avem, astfel încât să ne
putem desfășura mult mai eficient activitățile, dar și să introducem o cultură organizațională care să
sprijine conturarea unui comportament adecvat al copiilor. Regulile sunt simple și pentru a fi mai
interactive și ușor de reținut, acestea sunt amintite in fiecare zi sub forma de cântec, astfel încat
experiența și percepția copiilor asupra lor sa fie ca regulile sunt distractive și folositoare.
Cele 5 reguli pe care le folosim sub forma de cântec, se referă la respectul față de ceilalți
colegi, la empatie și respect reciproc, dar și fata de obiectele folosite la activități, cât și la
importanta păstrării mâinilor curate în timpul petrecut în grădiniță, astfel încât sănătatea copiilor sa
fie cât mai protejată.

„Ascultam și ne respectam mereu

Jucării împărțim și când e greu
Întrebăm și spunem, lucrurilor pe nume
Nu ne supărăm pe bune
Ca noi mâini curate avem”

Pentru că un manager bun isi cunoaște foarte bine organizația, aceiași regula am aplicat-o și
ca educator, de aceea la începutul anului am realizat analiza SWOT a grupei, unde am avut în
vedere mediul de la grădiniță dar și cel din familie.

32
 ANALIZA SWOT - ALBINUȚELE VESELE
Puncte tari Puncte slabe

-Relaţiile interpersonale favorizează un climat deschis şi -Preşcolari cu probleme de stabilitate emoţională.

stimulativ.
-Familia nu se implică suficient în educarea copiilor.

-Existenţa unor familii monoparentale sau a unor părinţi

-Tinereţea părinţilor crează premise pentru realizarea unui
plecaţi în străinătate, copiii fiind lăsaţi în grija bunicilor
parteneriat eficient grădiniţă-familie. sau a unor rude.

-Nivelul scăzut de cultură şi instruire a unor părinţi.

-Nivelul bun de cultură şi instruire al unor părinţi ai
acestor copii ajută la o mai bună înţelegere a demersului
declanşat de cadrul didactic.
-Starea materială precară a unor familii.
-Neimplicarea unor părinţi în activităţi desfăşurate la
nivelul grădiniței.

-Necunoaşterea de către părinţi a

preocupărilor,dorinţelor,aptitudinilor propiilor copii.

-Necunoaşterea de către unii părinţi a programului de

lucru al copiilor,a grupului de prieteni .

-Lipsa de comunicare a părinţilor cu copiii, dar şi cu

partenerii lor de viaţă sau cu cadrele didactice, care poate
avea repercursiuni asupra dezvoltării ulterioare a copiilor.

-Părinţii sunt prea ocupaţi şi pierd din vedere

comunicarea cu copiii lor şi cu cadrele didactice.

Oportunități Amenințări

-Diversificarea activităţilor extraşcolare şi implicarea -Creşterea instabilităţii emoţionale şi lipsa de comunicare

a preşcolarilor cu părinţii, educatorii şi colegii.
părinţilor alături de preșcolari şi dascăli în desfăşurarea şi
pregătirea acestora. -Izolarea copiilor cu probleme comportamentale de către
colegii de grupă.

-Consilierea părinţilor de către dascăli, pentru

cunoaşterea copiilor şi înţelegerea problemelor dintre
părinţi şi copii.

-Dezvoltarea personalităţii complexe a copiilor prin

implicarea acestora în proiecte educaţionale diferite,
concursuri, festivaluri.

-Contactul permanent al instituţiilor şcolare cu colectivele

de părinţi şi alţi factori educaţionali din comunitate.

-Realizarea de parteneriate eficiente intre instituţiile

educaţionale şi familie.

33
 3.1. Abordarea grupei de preșcolari

Abordarea grupei preșcolare constă în utilizarea mai multor strategii și tehnici astfel încât să
crem un mediu pozitiv de învățare, prin urmare,t rebuie să abordăm această grupă într-un mod care
să satisfacă nevoile de dezvoltare încurajând dragostea pentru învățare și sentimentul de curiozitate .
Este important să înțelegem caracteristicile de dezvoltare ale copiilor cu vârsta de trei – cinci ani,
aceștia folosind simțurile și experiențele pentru a înțelege lumea înconjurătoare, au o atenție limitată
și sunt ușor distrași cu toate că sunt motivați de joacă și explorare .
În activitățile pe care le-am desfășurat la grupa mijlocie am încercat în abordarea pe care am
folosit-o să mă focusez pe cultura organizațională și să conturez cat mai puternic în comportamentul
copiilor cu valori precum:

1. Respect: Copiii ar trebui să învețe să își respecte colegii, profesorii și mediul înconjurător.

Exemplu:
Una din activitățile preferate de către copii este aceea de a spune a învăța și a recita poezii .
Iar pentru a le explica mai bine ce este respectul, am ales poeziile „Prieteni” și „ Voi fi mai bun”,
unde aceștia au înțeles că trebuie să ne respectăm între noi si să împărțim jucăriile pentru A creea un
mediu în care nici un copil să nu fie supărat și să fie tratat în mod egal, astfel încât toți copiii să
poată să se joace cu aceeași jucărie dacă ace dacă își doresc acest lucru .
Prieteni
„Zi de zi la grădiniță
Mă-ntâlnesc cu o fetiță,
E colega mea cea bună
Ce mă ține- ades de mână.
Îmi zâmbește , îmi dăruiește
Jucariile le- mparte ,
O răsplată nu așteaptă.
Eu aș vrea să-i mulțumesc,
Un tablou să-i dăruiesc,
Un tablou pictat ,
Cu mânuța mea lucrat.
Ea va spune: “-Ce frumos!”
Și- mi va mulțumi,
34
Eu... n-am să pot auzi
Fiindcă sunt mai diferit
Dar am un suflet nemaipomenit!”

Voi fi mai bun

„ Sunt un băiețel frumos ,
Dar uneori cam furios ,
Pe copiii îi cam lovesc
Și nu știu cum să-i iubesc .

La GRĂDINIȚĂ eu am învățat
Să mă port civilizat .
Bun prieten- eu voi fi ,
Pe copii îi voi iubi!

Voi DĂRUI și voi ZÂMBI ,

Voi REUȘI să fiu mai BUN ,
Pentru că la gradiniță
Am prieteni buni !

Iar dacă uneori – eu mai greșsesc ,

Înțelegere la cei din jur am să găsesc ! ”

2. Empatie: Copiii trebuie să înțeleagă că fiecare persoană are nevoi și sentimente diferite și să
învețe să îi înțeleagă și să îi susțină pe ceilalți.

Exemplu:
Pentru a dezvolta sentimentul de empatie al copiilor, am ales ca exemplu povestea „Magia
Florilor” din revista Inițiative didactice, din anul 2010. În contextul folosirii metodelor activ-
participative propun povestirea “Magia florilor”, povestire pe care am utilizat-o în cadrul DOS , ca
fiind activitatea cu care s-a început programul zilei şi ca pretext în imaginarea unui întreg
“scenariu al unei zile de toamnă”, dar şi ca puternică motivaţie pentru activitatea unei întregi
săptămâni de toamnă numită “Magia florilor ”. Povestea, metodele și procedeele se regăsesc în
anexa 3.1.
35
3. Colaborare: Copiii trebuie să învețe să lucreze împreună cu alți copii și să împărtășească
jucăriile și resursele.

Exemplu:
Pentru a arată cum am ajuns la o colaborare propice între copii, am ales cântecul
„Bondarul”, detaliile privind obiectivele operaționale fiind în anexa 3.1.
După ce toţi copiii au venit la grădiniţă ne pregătim pentru “Întâlnirea de dimineaţă”. Rog
copiii să işi ia scăunelul şi să se aşeze în spatele clasei în semicerc pentru a putea stabili un contact
vizual cu toţi membrii grupei.
Salutul porneşte de la educatoare şi este continuat de toţi copiii grupei.
Voi prezenta copiilor o planşă cu insecte. Copiii vor purta o discuţie cu privire la insectele
observate în curtea bunicilor. Apoi îi voi ruga să observe fiecare insecte în parte şi să îmi spună
câteva lucruri reprezentative despre fiecare.După realizarea convorbirii, vom face un joc, jocul
“Gândăceii şi florile”. Voi prezenta copiilor regulile jocului.
Copiii vor fi împărţiţi în două grupe, dar nu egale ca număr. Vor fi mai mulţi gândăcei decât
flori cu 1.
Copiii vor fi aşezaţi pe terenul de joc astfel încât fiecare gândăcel va sta în spatele unei flori.
Gândăcelul fără pereche va sta în preajma florilor. Un copil va avea rol de pasăre.
La comanda „Ascundeţi-vă că vine pasărea” toţi gândăceii încearcă să se ascundă în spatele
unei flori. Gândăcelul care nu a reuşit să se ascundă după o floare este prins de pasăre şi pus să
execute o pedeapsă.
Jocul se reia schimbându-se rolurile.
La finalul convorbirii , vom face câteva exerciţii de înviorare si vom completa calendarul
naturii.
Fac aprecieri cu privire la modul în care s-a desfăşurat activitatea şi îi evidenţiez pe cei mai
activi. La sfârşitul activităţii se va intona cântecul “Bondarul”.
Se prezintă apoi centrele de interes deschise pentru activităţile ce vor urma. După
prezentarea centrelor , copiii îşi aleg locul unde vor lucra.
La centrul Construcţii li se prezintă copiilor o albinuţă care doreşte să construiască mai mulţi
stupi pentru suratele ei; la centrul Ştiinţă, copiii vor avea de reconstituit din bucăţi fluturaşi coloraţi,
iar la centrul Artă vor avea de colorat buburuze.
Sunt anunţaţi că Buburuza îi roagă să fie cuminţi, să realizeze căt mai frumos lucrările.

36
4. Curiozitate: Copiii trebuie să fie deschiși și interesați de lumea înconjurătoare și să aibă dorința
de a explora și descoperi lucruri noi.

Exemplu:
În general, la vârsta specifică grupei mijlocii copiii sunt deschiși și curioși sa învețe lucruri
noi, dar în același timp, sunt ușor de distras și se plictisesc rapid. Din acest motiv, activitățile
trebuie sa fie scurte și cu trimitere la viață de zi cu zi. În acest sens, un exemplu potrivit unde copiii
au fost stârniți sa fie curioși a fost activitatea care a descris prin desen ce se afla în mod normal pe
strada, unde au putut sa îmbine atât creativitatea cât și curiozitatea. Activitatea pe larg este descrisă
în anexa 3.1.

5. Creativitate: Copiii trebuie să aibă oportunitatea să își exprime liber gândurile și ideile, să își
dezvolte imaginația și să găsească soluții neobișnuite la probleme.

Exemplu:
În ceea ce privește creativitatea, acesta se poate dezvolta foarte ușor, mai ales în cadrul
activităților unde copiii pot sa creeze sau sa se joace independent. Cu toate acestea, un exemplu
potrivit pentru creativitate, ar fi felicitările cu ocazia diverselor sărbători, în exemplul dat Felicitarea
de Paste. În cadrul lor, copiii desi pornesc cu aceleași
materiale, pot sa isi pună amprenta personală.

MATERIALE NECESARE:
- CARTON A5 DE CULARE ALBASTRĂ
- HÂRTIE VERDE PENTRU FRANJURAT.
- 3OUA DE CULORI DIFERITE (HÂRTIE GLASSE)
- CAPSATOR CU
MODEL
FLORICICĂ MICĂ

37
6. Responsabilitate: Copiii trebuie să învețe să își asume responsabilitatea pentru propriile acțiuni
și să înțeleagă consecințele acestora.

Exemplu:
Pentru aceasta valoare, am decis sa dam ca exemplu jocul „De-a călătoria cu autobuzul”.
Scopul acestui joc este de a responsabiliza copiii, oferindu-le indicații despre cum ar trebui să se
comporte într-un mijloc de transport în comun, astfel încât sa fie în siguranță. Detalii privind planul
de desfășurare al activității, se regăsesc în anexa 3.1.
Ca și reguli, călătorii trebuie să se urce pe o anumită uşă (cea din spate) şi se coboară pe
alta; călătorii pot călători numai după ce şi-au cumpărat bilete de călătorie; în timpul călătoriei, atât
personalul ce deserveşte mijlocul de locomoţie cât şi călătorii trebuie să se poarte politicos şi
disciplinat, să păstreze curăţenia.

7. Autonomie: Copiii trebuie să învețe să fie independenți și să își dezvolte abilitățile de a lua
decizii și de a acționa pe cont propriu într-un mediu sigur și supervizat.

Exemplu:
Una dintre metodele care dezvolta cel mai mult autonomia copiilor este fisa de lucru. În
cadrul acesteia copiii pot sa isi însușească capacitatea de a lucra individual, dar și capacitatea de a
rezolva probleme. Un exemplu potrivit ar fi fisa de lucru, precum cea atașată, unde aceștia trebuie
sa recunoscă și sa sorteze mai multe obiecte. Scopul acesteia este să întărească ideea ca cei mici pot
sa analizeze singuri diverse probleme apărute.

38
 Aceste valori sunt importante nu nu mai în timpul copilăriei dar și în perioada școlară cat și
în viața de adult, Pentru că pun bazele unui comportament social bine dezvoltat .
Pentru că și riturile și ritualurile sunt importante într-o cultură organizațională în cadrul
activităților, desigur că avem și anumite activități care încurajează și întăresc spiritul și sentimentul
de incluziune prin sărbători precum cele de Crăciun, cele de Paște, cele de 8 martie etc . Un
exemplu pe care îl putem da în această lucrare este organizarea activității pe care am avut-o cu
prilejul sărbătorilor de iarnă din acest an ce se regăsește în anexa 3.1. . Împreună cu copiii, și
celelalte grupe din grădiniță am avut o serbare unde aceștia au putut sa socializeze și sa expună în
fata familiei diverse obiceiuri și sa recite poezii cu specific perioadei Crăciunului. Activitatea a fost
benefică întrucât micuții au fost încântați sa fie actori și sa ofere un spectacol care sa le pună în
evidență capacitatea creativă dar și stăpânirea emoțiilor.
O altă componentă importantă din cultura organizațională o reprezintă membrii organizației,
în cazul nostru copiii și educatori, dar și părinții. Este important ca toți cei implicați să aibă o
conduită axată pe un comportament social pozitiv, astfel încât să fie un exemplu de urmat de către
ceilalți . Ca și educator încerc tot timpul să fiu atentă la nevoile copiilor, să le urmăresc emoțiile, să-
i ascult și mai ales să le dau un exemplu pozitiv de comportament în special în situațiile tensionate
care pot să apară în cadrul orelor petrecute în grădiniță. După cum am spus este importantă și
comunicarea dintre grădiniță și familie, motiv pentru care încerc să mențin o relație cat mai
apropiată și cu familiile copiilor astfel încât să reușim împreună să crem un mediu cât mai facil în
educarea micuților.
În cadrul grupei albinuțelor vesele am încercat să introduc o cultură clan în care, la grădiniță
ne simțim ca într-o familie. Fiecare copil este apreciat și este considerat o prioritate, motiv pentru
care înlăturăm barierele și încurajăm schimbarea dar și adaptabilitatea în ceea ce privește dorințele
și emoțiile copiilor . Fiecare copil este ascultat , fiecare copil este integrat în colectiv, astfel încât să
nu existe sentimentul de marginalizare. Încă de la începutul anului școlar am încercat să le induc
copiilor că suntem cu toții în această familie și că toți suntem egali și trebuie să fim tratați în mod
egal cu respect și să respectăm la rândul nostru.
Pentru că am încercat să introducem o cultură clan și în grădiniță, un alt aspect important a
fost colaborarea cu alte unități școlare din oraș, astfel încât să existe o comunicare constantă ce pe
viitor se va reflecta în adaptabilitatea copiilor momentul în care ei vor fi pornit cu același nivel de
cunoștințe în primii pași la grupa mare, respectiv la școală.

39
 3.2. Dimensiunile managementului grupei de preșcolari

Managerierea grupului preșcolar, ca educator cuprinde mai multe activități.

În primul rând este nevoie de dezvoltarea și implementarea unui curriculum adecvat care să
răspundă nevoilor și intereselor copiilor având în vedere programa elaborată de Ministerul Educației
ce se bazează pe principii pe precum abordarea holistică, învățarea prin joacă, prin colaborare și
centrată pe copil. În acest sens, mai jos prezint obiectivele pe care și le propune planificarea pe care
am făcut-o pentru Domeniul Om și Societate care se regăsește pe larg în anexa 3.2. .

Obiective de referinţă:
· O1: Să cunoască şi să respecte normele necesare integrării în viaţa socială, precum şi reguli
de securitate personală;
· O2: Să-şi adapteze comportamentul propriu la cerinţele grupului în care trăieşte (familie,
grădiniţă, grupul de joacă);
· O3: Să aprecieze în situaţii concrete unele comportamente şi atitudini în raport cu norme
prestabilite şi cunoscute;
· O4: Să trăiască în relaţiile cu cei din jur stări afective pozitive, să manifeste prietenie,
toleranţă, armonie, concomitent cu învăţarea autocontrolului;
· O5: Să descrie şi să identifice elemente locale specifice ţării noastre şi zonei în care locuieşte
(elemente de relief, aşezare geografică, obiective socio-culturale, istorice, religioase, etnice).

Pe lângă activitățile pe care le desfășurăm mai este importantă și evaluarea progresului

fiecărui copil și evaluarea generală a grupei . Evaluarea ajută în general pentru că oferă un feedback
valoros asupra copilului sau a grupei și oferă informații cheie ce pot fi mai departe utilizate să
identifice eventualele probleme sau întârzieri în dezvoltare .
Este de la sine înțeles că în funcție de aria de dezvoltare putem folosi mai multe tipuri de
evaluare, precum: evaluare individuală, evaluarea formativă, evaluarea sumativă sau evaluarea
continua. Mai jos avem un exemplu de fișă folosit-o într-o evaluarea sumativă. Fisa a dorit să
verifice dacă copiii și-au însușit anumite cunostiinte, dar și capacitatea de analiza și creativitate.

40
 EVALUARE SUMATIVĂ
DOMENIUL OM ŞI SOCIETATE

❖ Colorează imaginile care ilustrează corect locul unde ar trebui să ne

jucăm.

❖ Maria ar dori să patineze. Ajut-o să îşi găsească patinele.

41
 3.3. Forme de organizare a activității grupei de preșcolari

Ca educator am înțeles că organizarea activității grupei este un proces important, și este

nevoie de un mediu care să susțină învățare și dezvoltarea copilului astfel încât procesul educațional
să fie unul cat mai de calitate. Atunci când vorbim despre organizarea activității primul lucru pe
care l-am făcut a fost să organizez zone desemnate pentru fiecare arie de învățare unde copiii pot
individual și independent să experimenteze în propriul stil și propriul ritm diverse activități.
Astfel sală de clasă are spații unde copiii pot să găsească diverse jucării care să le prezinte
interes precum: forme geometrice, jocuri independente, rechizite pe care să le folosească în creație,
ilustrații etc . Timpul pe care copiii îl petrec în mod independent îi ajută să își dezvolte abilitățile
sociale cum ar fi sa asculte, să se exprime și să-i respecte pe ceilalți .
Desigur că în cadrul unui an școlar este necesar ca de fiecare dată activitățile să fie diverse
pentru a le păstra interesul copiilor, motiv pentru care marea majoritate activităților se bazează pe
joc, dar în același timp și excursiile la diferite puncte de interes sunt luate în considerare atunci când
am gândit planul de învățământ .
Când vorbim de activități bineînțeles că cel mai eficient în momentul în care avem o activitate
de instruire este activitatea frontală, dar și activitățile de grup sunt o modalitate valoroasă prin care
copiii, pe lângă faptul că cooperează unii cu ceilalți, învață și să facă parte dintr-o echipă .
Pentru a susține cele menționate mai sus, voi da câte un exemplu pentru activități frontale dar
și pentru activități de grup din sfera DOS unde am implementat cel mai bine principiile culturii
organizaționale .

1. Activitate cu forma de organizare frontală

Domeniii experiențiale: Domeniul om și societate

42
Categoria de activitate: Activitate practică
Tema anuală: Cu ce şi cum exprimăm ceea ce şimţim? Tema proiectului: „Eu simt, eu creez, eu
exprim!” Tema săptămânii: „Mamă dragă, te iubesc!”
Tema zilei: ”Mamă scumpă te iubesc, niciodată nu vreau să te necăjesc!” Subiectul: ”Tablou pentru
mama”

Scopul: Formarea deprinderii de a lipi diferite tipuri de hârtie pe o suprafață plană. Mijloc de
realizare: joc exerciţiu-lipire

Tipul activităţii: formare de priceperi şi deprinderi Obiective de referinţă:

· Să cunoască și să utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activități
practice

· Să efectueze operații simple de lucru cu materiale din natură și sintetice.

Obiective operaţionale:
Cognitive
Oc1- să denumească materialele şi instrumentele de lucru ;
Oc2- să descrie planşa prezentată drept model;
Oc3- să lipească fotografia în spațiul indicat;
Oc4- să realizeze rama tabloului lipind materialele puse la dispoziție ;
Oc5- să verbalizeze acțiunile întreprinse, folosind un limbaj adecvat;

Afectiv-atitudinale:
Oa1: să participe activ şi conştient la activitatea desfăşurată;
Oa2: să-şi exprime opinia față de lucrarea proprie sau/și față de lucrarea celorlalți ;
Psiho-motrice:
Oa3: să mânuiască corect materialele.

Forme de organizare: frontal, individual;

Strategii didactice:

· Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul, observarea,

demonstraţia, turul galeriei, schimbă locul.

43
 · Material didactic: planşă model, fotografii, decupaje flori, stelute , şerveţele, carton
colorat, CD cu melodia “Primăvara”- Antonio Lucio Vivaldi, panou,.
Durata: 15-20 min
Desfășurarea pe larg a activității se regăsește în anexa 3.3.

2. Activitate cu forma de organizare în grup

Tema anuală de studiu: „Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim?”

Tema săptămânii: „Magia sărbătorilor de iarnă”
Tema activității: „Renul şi Crăciunul”(activitate integrată)

Categorii de activităţi de învăţare:

· ACTIVITĂŢI PE DOMENII EXPERIENŢIALE
Domeniul Ştiinţe(DŞ): Activitate matematică- Joc didactic” Braduţul ”
Domeniul Om şi Societate(DOS): Activitate practică-Lipire „ Coronite de Crăciun ”

Mijlocul de realizare: activitate integrată(DŞ+DOS), joc didactic, cu secvenţe de convorbire,

observare,tranziţie şi dactilopictură.
Comportamente urmărite pe parcursul derulării activităţii integrate:
A.1.1. Își coordonează mușchii în desfășurarea unor activități diversificate, specifice vârstei.
C.2.1. Realizează sarcinile de lucru cu consecvență.
C.3.2. Demonstrează creativitate prin activități artistico-plastice, muzicale și practice, în conversații
și povestiri creative.
D.2.3. Demonstrează extinderea progresivă a vocabularului.
E.2.1. Demonstrează familiarizarea cu conceptul de număr şi cu numeraţia
E.2.4.Efectuează operaţii de seriere, grupare, clasificare, măsurare a obiectelor.

Obiective operaţionale:
Comportamente şi codificarea acestora
A.1.1. Își coordonează mușchii în desfășurarea
unor activități diversificate, specifice vârstei.
C.2.1. Realizează sarcinile de lucru cu
consecvență.
C.3.2. Demonstrează creativitate prin activități
artistico-plastice, muzicale și practice, în
conversații și povestiri creative.
D.2.3. Demonstrează extinderea progresivă a
vocabularului.
E.2.1. Demonstrează familiarizarea cu conceptul
de număr şi cu numeraţia
E.2.4.Efectuează operaţii de seriere, grupare,
clasificare, măsurare a obiectelor.
Obiective operaţionale
O1.Preşcolarul va fi capabil să execute exerciţiile
de încălzire a muschilor fini ai mâinii.
O2. Preşcolarul va fi capabil să aplice corect
tehnica pe baza explicaţiilor date de educatoare.
O3.Preşcolarul va fi capabil să respecte regulile
jocului,demonstrând consecvenţă.
O4.Preşcolarul va fi capabil să realizeze lucrarea
practică (Coronita de Craciun) utilizand tehnicile
învăţate-lipire.
O5.Preşcolarul va fi capabil să verbalizeze actiunile
O6.Preşcolarul va fi capabil să raporteze corect
numărul la cantitate şi invers
O7.Preşcolarul va fi capabil să formeze grupe după
criteriul dat

44
Scopul activităţii: Consolidarea şi verificarea cunoştinţelor matematice privind numeraţia în
limitele 1-3 , precum şi a deprinderilor practice însuşite în cadrul activităţiilor practice (lipirea)
Sarcina didactică:
Raportarea corect a numărului la cantitate şi a cantităţii la număr, în limita 1-3, precum şi ,
identificarea unor caracteristici ale acestora.

Regulile jocului:
-preşcolarul indicat va trebui să raporteze corect numărul la cantitate sau cantitatea la număr
-preșcolarii trebuie să fie atenți, să aștepte să fie numiți cu bagheta magică
- pentru fiecare sarcină îndeplinită corect se va aprinde ghirlanda şi se vor primi aplauzele
colegilor, iar greșelile vor fi corectate de către colegii lor.

Elemente de joc :, Bagheta magică, ghirlanda, aplauzele, recompensele.

Strategii didactice:

Metode și procedee didactice: jocul,conversația, explicația,demonstrația,exercițiul,tehnica mâna

oarbă, problematizare, turul galeriei.

Mijloace didactice : Renul, bagheta magică , săculeţ, jetoane,bradul, decoratiuni, cifre, suportul
coronitei, hartie creponată, decoratiuni, lipici.

Forme de organizare:Frontal, pe grupuri ,individual

Durata: 1 oră.
Evaluare:
-acurateţea răspunsurilor verbale oferite de copii la întrebările din cadrul jocului didactic.
-calitatea lucrarilor realizate prin tehnica lipirii.

Bibliografie:
Învăţământul preşcolar în mileniul III,2019,M.E.N.
Curriculum pentru educaţia timpurie(a copiilor de la naştere până la vârsta de 6
ani),2019,M.E.N.,Bucureşti
Piramida cunoaşterii,2014,Piteşti:Diamant

În anexa 3.3 se regăsește pe larg și scenariul activității.

45
 CAPITOLUL 4. Cercetare socio-pedagogică-Formarea de atitudini,
valori, norme la grupa mijlocie pentru realizarea unei culturi
organizaționale adecvate

4.1. Scopul și obiectivele cercetării

Primele părți subliniază obiectivul principal al lucrării, care este explorarea relației dintre
copii, grup și mediu în cadrul grădiniței. Introducerea subliniază, de asemenea, importanța etapei de
grădiniță în dezvoltarea copilului și nevoia de a crea un mediu sigur și stimulativ care să promoveze
dezvoltarea socială, emoțională și cognitivă pozitivă.
Mediul unui copil joacă un rol vital în modelarea dezvoltării acestuia, iar interacțiunile de
grup pot avea un impact semnificativ asupra bunăstării lor sociale și emoționale. Această parte a
lucrării va examina relația dintre copii, grupuri și mediu în cadrul grădiniței, explorând diferitele
moduri în care aceste elemente influențează dezvoltarea copilului.
Mediul unui copil este un factor critic în dezvoltarea lui și poate avea atât efecte pozitive,
cât și negative. Într-un cadru de grădiniță, mediul ar trebui să fie sigur, hrănitor și stimulant pentru a
promova dezvoltarea pozitivă. Spațiul fizic ar trebui conceput pentru a încuraja explorarea și
învățarea, cu oportunități pentru copii de a se angaja într-o varietate de activități. În plus, mediul ar
trebui să fie incluziv și receptiv din punct de vedere cultural pentru a sprijini nevoile diverse ale
tuturor copiilor.
Dinamica de grup poate avea un impact semnificativ asupra bunăstării sociale și emoționale
a copilului. Când copiii interacționează cu ceilalți, ei învață abilități importante precum
comunicarea, cooperarea și empatia. Într-un cadru de grădiniță, este important să se promoveze
dinamica pozitivă de grup pentru a sprijini dezvoltarea copiilor. Acest lucru poate fi realizat prin
46
activități structurate care încurajează colaborarea și munca în echipă, precum și oportunități de
joacă nestructurată în care copiii pot interacționa liber unii cu alții.
Jocul este o componentă critică a dezvoltării copilului, oferind oportunități de explorare,
creativitate și interacțiune socială. Într-un cadru de grădiniță, jocul ar trebui să fie o parte integrantă
a curriculum-ului, cu oportunități atât pentru joc structurat, cât și pentru joc nestructurat. Jocul
structurat poate oferi copiilor oportunități de a învăța abilități specifice, cum ar fi împărtășirea sau
luarea pe rând, în timp ce jocul nestructurat le permite copiilor să-și exploreze interesele și să-și
dezvolte imaginația.
Concentrându-se pe aceste elemente, profesorii de grădiniță pot oferi o bază pentru învățarea
pe tot parcursul vieții și succes.
Capitolele anterioare rezumă punctele cheie discutate în lucrare, subliniind faptul că relația
dintre copii, grup și mediu este esențială în modelarea dezvoltării unui copil în cadrul grădiniței.
Astfel subliniem faptul că, concentrându-ne pe crearea unui mediu sigur și încurajator, promovând
dinamica pozitivă de grup și oferind oportunități de joacă, educatorii pot oferi o bază pentru
învățarea pe tot parcursul vieții și succes.

4.2. Ipoteza de cercetare

Copiii care sunt expuși la dinamici de grup pozitive și la medii stimulatoare vor avea mai
multe șanse de a se angaja într-un comportament de joc interactiv și imaginativ în comparație cu
copiii care nu au aceste experiențe.
În perioada 12-16 decembrie 2022, am efectuat un studiu la grădinița din cadrul Școlii
Gimnaziale nr. 2 Caracal, care a implicat 24 de copii cu vârsta cuprinsă între 4 și 5 ani, din grupa
mijlocie Albinuțele Vesele, dintre care 12 au fost fete și 12 băieți. Scopul studiului a fost de a testa
ipoteza că dinamica pozitivă a grupului și medii stimulatoare pot juca un rol semnificativ în
promovarea angajării copiilor în comportamentul de joc interactiv și imaginativ.
Pentru a evalua comportamentul de joc al copiilor, s-a observat jocul lor timp de o
săptămână. Copiii au fost împărțiți în două grupe: un grup de copii care au fost expuși la dinamici
de grup pozitive și la medii stimulatoare și un grup de copii care nu au avut aceste experiențe.
Pentru a crea dinamica pozitivă a grupului, educatorii au încurajat cooperarea, respectul și
sentimentul de apartenență, iar pentru a oferi medii stimulatoare, au fost folosite jucării interesante
și captivante, activități adecvate vârstei și oportunități de explorare și descoperire.
Rezultatele pot arată că copiii din grupul expus la dinamici de grup pozitive și la medii
stimulatoare au avut mai multe șanse să se angajeze într-un comportament de joc interactiv și
imaginativ în comparație cu copiii din grupul care nu au avut aceste experiențe. Acești copii pot fi

47
mai deschiși să se implice în activități de joacă și să își exprime ideile și sentimentele. În contrast,
copiii din grupul care nu au avut experiențe pozitive de grup sau medii stimulatoare pot fi mai
retrași și mai puțin interesați de activitățile de joacă.
Aceste rezultate pot sugera că dinamica pozitivă a grupului și mediile stimulatoare pot juca
un rol important în dezvoltarea comportamentului de joc interactiv și imaginativ la copiii de
grădiniță. Implicațiile acestui studiu sunt importante pentru ca am putea utiliza aceste constatări
pentru a modela comportamentul de joacă al copiilor prin proiectarea mediilor și activităților de
grădiniță care să promoveze dinamica pozitivă a grupului și comportamentul de joc imaginativ.

4.3. Eșantionul de lucru

Studiul a inclus grupa mijlocie Albinutele Vesele, unde copiii au cu vârste cuprinse între 4-5
ani. Participanții au îndeplinit criteriile, pentru ca am avut o diversitate de fete și băieți având în
vedere că numărul a fost unul de 12 fete și 12 băieți .
Studiul a folosit un design în cadrul căruia fiecare participant a fost observat în două condiții
diferite, mediu dinamic de grup pozitiv și mediu stimulator versus mediu dinamic de grup negativ și
mediu nestimulant . Ordinea condițiilor va fi contrabalansată între participanți pentru a controla
efectele ordinii. Astfel grupa a fost împărțită in doua echipe, a câte 12 participanți pe echipa, 6 fete
și 6 băieți in fiecare.

Tabelul 4.3. Reprezentarea grupelor pe subiecți

Grup 1 Grup 2
Subiect 1 Subiect 13
Subiect 2 Subiect 14
Subiect 3 Subiect 15
Subiect 4 Subiect 16
Subiect 5 Subiect 17
Subiect 6 Subiect 18
Subiect 7 Subiect 19
Subiect 8 Subiect 20
Subiect 9 Subiect 21
Subiect 10 Subiect 22
Subiect 11 Subiect 23
Subiect 12 Subiect 24

48
 Tabelul 4.3. Reprezentarea grupelor pe subiecți

Grup 1 Grup 2

Sursa: Cercetarea autorilor

În condiția de mediu dinamic de grup pozitiv și stimulativ, mediul a inclus o varietate de

materiale de joacă care încurajează jocul imaginativ și interactiv, cum ar fi îmbrăcăminte, blocuri de
construcție și rechizite de artă . copiii au fost observați timp de 30 de minute, iar comportamentul
lor de joc a fost înregistrat folosind o schemă decodare care măsoară jocul imaginativ și interactiv .
În condiția de mediu dinamic de grup negativ și ne stimulant, copiii au fost plasați împreuna
cu colegi cu care au relații negative. Mediul avea materiale de joacă limitate iar copiilor nu i s-au
dat instrucțiuni specifice despre cum să se joace. Copiii au fost observații de 30 de minute, iar
comportamentul lor de joacă a fost înregistrat folosind aceeași schemă de codificare ca în condiția
de mediu pozitivă dinamică și stimulativa .

4.4. Metodologia cercetării

Termenul „metodologie a cercetării”, adesea cunoscut sub numele de „metodologia de

cercetare”, se referă la abordarea sistematică și logică utilizată pentru a investiga o problemă de
cercetare, a aduna și analiza date și a prezenta clar rezultatele cercetării.
Există multe tipuri diferite de metodologii de cercetare, cum ar fi cercetarea cantitativă și
calitativă, care diferă semnificativ în ceea ce privește modul în care sunt colectate și analizate
datele. În plus, metodologia de cercetare poate fi influențată de filozofiile actuale de cercetare și de
natura problemelor de cercetare.
Metodologia folosită în această lucrare a implicat folosirea metodei de experiment pe un
grup de copii de grădiniță din cadrul școlii nr. 2 Caracal, numit "Albinuțele vesele". Grupul a inclus
12 fete și 12 băieți, cu vârste cuprinse între 4 și 5 ani. Experimentul a constat în împărțirea
participanților în două grupuri, unul expus la un mediu stimulativ pozitiv, iar celălalt la un mediu
negativ.
Experimentul a urmărit să măsoare impactul mediului social asupra comportamentului de
joacă al copiilor și a fost realizat cu ajutorul unei scheme de codificare pentru a înregistra
comportamentul de joacă în ambele condiții.
Schema de codificare pentru observarea comportamentului de joacă a copiilor în cele două
condiții experimentale este următoarea:

49
 Categoria comportamentală: Joc imaginativ și interactiv
Subcategorii:
A. Utilizarea imaginativă a materialelor de joacă
B. Interacțiunea pozitivă cu colegii de grup
C. Schimbul de idei și cooperare în joc
Categoria comportamentală: Joc nestructurat și individual
Subcategorii:
A. Utilizarea repetitivă sau limitată a materialelor de joacă
B. Excluderea sau ignorarea colegilor de grup
C. Joc individual fără interacțiune sau cooperare cu colegii de grup
Pentru fiecare participant, fiecare comportament observat este marcat cu o cifra
corespunzătoare subcategoriilor de mai sus, pentru fiecare mediu. Fisa ce cuprinde comportamentul
fiecărui grup după cum urmează:

Tabelul 4.4. Schema de codare

Cod Descriere
1 Joc imaginativ
2 Joc interactiv
3 Joc solitar
4 Comportament agresiv
5 Comportament pasiv
6 Comportament de urmărire
7 Comportament de evitare
8 Comportament neadecvat
9 Comportament distructiv
10 Comportament de auto-stimulare

Sursa: Cercetarea autorilor

50
 Tabelul 4.4.1. Datele privind schema de codare pe subiecți

Subiect Mediu pozitiv Mediu negativ

Subiect 1 1, 2, 6 4, 5, 10
Subiect 2 1, 2, 6 7, 10
Subiect 3 1, 6 3, 7
Subiect 4 1, 6 3, 8

Subiect 5 1, 2, 6 3, 10
Subiect 6 1, 2, 6 1, 10
Subiect 7 1, 2, 6 2, 7
Subiect 8 1, 2, 6 8, 9
Subiect 9 1, 2, 6 3, 9
Subiect 10 1, 6 2, 8
Subiect 11 1, 2, 6 5, 10
Subiect 12 1, 2, 6 3, 7
Subiect 13 1, 2, 6 6, 8
Subiect 14 1, 2, 6 3, 10
Subiect 15 1, 2, 6 3, 10
Subiect 16 1, 2, 6 4, 5
Subiect 17 1, 2, 6 4, 7
Subiect 18 1, 2, 6 5
Subiect 19 1, 2, 6 6, 8
Subiect 20 1, 2, 6 5
Subiect 21 1, 2, 6 2, 10
Subiect 22 1, 2, 6 4, 5
Subiect 23 1, 6 3
Subiect 24 1, 6 4, 10

Sursa: Cercetarea autorilor

4.5. Analiza și interpretarea datelor

51
 Conform esantionului ales, mai jos prezentam datele colectate din timpul celor doua
experimente.După cum am amintit anterior, pentru a vedea impactul pe care mediul îl are asupra
copiilor, cele 2 grupuri au fost supuse unui mediu dinamic pozitiv și stimulativ, dar și unui mediu

Sursa: Cercetarea autorilor

negativ și nestimulant.
Pentru experimentul nostru am folosit ca și tema a activității „Magia sărbătorilor de iarnă”,
ce a fost prezentată anterior și în anexa 3.3. .
Pentru mediul dinamic pozitiv și stimulativ grupele de copii au primit mai multe culori
tempera, palete colorate, nisip colorat, baloane colorate, buline colorate la alegere și au avut și
fundal muzical .
Pentru mediul dinamic negativ și nestimulant grupele de copii au primit doar o fisa de lucru
și 3 culori.
Pentru a putea centraliza datele și a le folosi in reprezentările grafice, am notat manifestările
comportamentelor pozitive și negative. Mai jos prezentăm comportamentul fiecărui grup.
În urma testelor pe cele 2 grupuri de copii supuse atât mediului dinamic pozitiv și negativ,
am putut observa ca comportamentul acestora a fost influențat de felul în care s-a desfășurat
activitatea, cât și de mediu.

52
 În primul grup, atmosfera de dinainte expunerii în cadrul mediului dinamic pozitiv s-a
finalizat cu observația ca aceștia au avut un comportament adecvat, fără a da semne de anxietate sau
irascibilitate, putem spune ca comportamentul copiilor a fost unul pozitiv. În timpul activității din
mediul pozitiv aceștia au fost mult mai sociabili și curioși, de asemenea, au fost proactivi. După
finalizarea activității, s-a putut observa ca aceștia au fost relaxați și au păstrat un interes față de
subiectul activității.
Înainte de expunerea la mediul dinamic negativ, am observat cum copiii au fost distrași, iar
interesul în momentul organizării activității a fost redus. În timpul activității, aceștia nu au fost

Sursa: Cercetarea autorilor

implicați și au găsit foarte ușor alte distrageri, fisa de lucru fiind rezolvată cu dificultate. După
activitate, aceștia au început sa socializeze, fapt ce arată că mediul negativ a avut un impact asupra
stării lor de bine.
Pentru grupul I, s-a observat ca în mediul dinamic pozitiv au fost atinse comportamentele
pozitive specifice obiectivelor temei, copiii simțindu-se mai în largul lor.

53
 Sursa: Cercetarea autorilor

Sursa: Cercetarea autorilor

În al doilea grup, s-a putut observa că atmosfera dinainte de expunerea la mediul dinamic
negativ a fost una tensionată, iar copiii au avut un comportament retras și neliniștit. În timpul
activității, aceștia au fost mult mai puțin implicați și au manifestat semne de iritare și frustrare,
având dificultăți în a rezolva sarcinile propuse. După încheierea activității, copiii au rămas agitați și
neliniștiți, evidențiind o stare de disconfort.
În schimb, în mediul dinamic pozitiv, copiii au fost mai deschiși și mai implicați în
activitate, manifestând un comportament proactiv și interesat. Au fost curioși și au interacționat mai
mult cu ceilalți copii și cu profesorii, dezvoltându-și abilități sociale și de comunicare. După
finalizarea activității, aceștia au fost relaxați și mulțumiți, continuând să discute despre subiectul
abordat în cadrul activității.
Pentru grupul doi, mediul dinamic pozitiv a avut un impact pozitiv asupra comportamentului
și stării de bine a copiilor, în timp ce mediul dinamic negativ a avut un efect negativ asupra
acestora, generând stres și anxietate. Este important să se creeze un mediu pozitiv și sigur pentru
copii, care să le permită să își dezvolte abilitățile și să se simtă confortabil în cadrul activităților
școlare și sociale.

54
 Înainte de a fi expuși la mediul dinamic neutru, copiii au avut un comportament relaxat și
natural, manifestându-și interesul pentru activitatea propusă. În timpul activității, aceștia au fost
implicați și au lucrat cu plăcere la rezolvarea sarcinilor, fără a manifesta semne de iritare sau
frustrare. După încheierea activității, copiii au rămas pozitivi și relaxați, făcând schimb de idei și
impresii cu colegii.
În mediul dinamic pozitiv, copiii au fost și mai implicați și entuziasmați, manifestându-și
interesul și curiozitatea pentru subiectul activității. Au colaborat eficient cu ceilalți copii,
dezvoltându-și abilitățile sociale și de comunicare. După finalizarea activității, aceștia au fost
încântați și au păstrat un interes crescut față de subiectul abordat.
În schimb, în mediul dinamic negativ, copiii au avut un comportament inhibat și stresat,
manifestând semne de anxietate și frustrare. Au avut dificultăți în a se concentra și a lucra la
sarcinile propuse, iar la finalul activității au rămas neliniștiți și tensionați.
În concluzie, mediul dinamic neutru a permis copiilor să își manifeste comportamentul
natural și să lucreze eficient la sarcinile propuse, în timp ce mediul dinamic pozitiv a stimulat
implicarea și dezvoltarea abilităților sociale și de comunicare, iar mediul dinamic negativ a generat
stres și anxietate. Este important ca mediul în care copiii își desfășoară activitățile să fie unul
pozitiv și sigur, care să le permită să își dezvolte abilitățile și să se simtă confortabil în cadrul
activităților școlare și sociale.

Concluzii

Pornind de la punctele discutate in capitolele anterioare, se poate concluziona că

managementul strategic este esențial în ceea ce privește gestionarea preșcolarilor în mediul
educațional. Pentru ca o grădiniță să funcționeze eficient și să asigure o educație de calitate, este
important ca aceasta să aibă o viziune clară asupra obiectivelor și valorilor sale, precum și să
implementeze strategii și planuri de acțiune adecvate.
De asemenea, cultura organizațională joacă un rol crucial în grădinițe, deoarece aceasta
influențează modul în care sunt percepute și implementate valorile și obiectivele educaționale. O
cultură organizțională puternică și pozitivă poate sprijini învățarea și dezvoltarea copiilor,
încurajând comportamente și atitudini adecvate pentru dezvoltarea lor armonioasă.
Un mediu educațional pozitiv într-o grădiniță trebuie să ofere copiilor o experiență de
învățare atractivă, interactivă și stimulativă, care să încurajeze explorarea, descoperirea și
dezvoltarea abilităților și cunoștințelor. Este important ca mediu să fie plăcut, confortabil și sigur,
oferind copiilor posibilitatea de a învăța și de a se dezvolta într-un cadru pozitiv și armonios.
Cu alte cuvinte, un management strategic adecvat, o cultură organizațională puternică și un
mediu educațional pozitiv sunt cheile pentru o educație de calitate într-o grădiniță. Este important
55
ca profesorii și personalul educațional să fie bine pregătiți și să ofere copiilor un cadru adecvat
pentru învățare și dezvoltare, astfel încât aceștia să poată crește și să se dezvolte într-un mod
sănătos și armonios.
Managementul strategic este important pentru gestionarea preșcolarilor în mediul
educațional. Acesta implică stabilirea unei viziuni clare, definirea obiectivelor și a valorilor
educaționale și implementarea unor strategii adecvate pentru a le atinge. Prin intermediul
managementului strategic, grădinițele pot asigura o educație de calitate, adaptată nevoilor și
dezvoltării copiilor, și pot fi mai eficiente în gestionarea resurselor și a personalului.
Cultura organizațională joacă un rol crucial în grădinițe, deoarece aceasta influențează
modul în care sunt percepute și implementate valorile și obiectivele educaționale. O cultură
puternică și pozitivă poate sprijini învățarea și dezvoltarea copiilor, încurajând comportamente și
atitudini adecvate pentru dezvoltarea lor armonioasă. De exemplu, o cultură care promovează
colaborarea, respectul și implicarea poate sprijini dezvoltarea socială și emoțională a copiilor,
încurajându-i să interacționeze cu ceilalți într-un mod pozitiv și constructiv.
Un mediu educațional pozitiv într-o grădiniță trebuie să ofere copiilor o experiență de
învățare atractivă, interactivă și stimulativă, care să încurajeze explorarea, descoperirea și
dezvoltarea abilităților și cunoștințelor. Pentru a crea un astfel de mediu, este important ca
grădinițele să ofere resurse educaționale adecvate, cum ar fi jucării, materiale de artă și carte,
precum și spații de joacă și de învățare plăcute și sigure. Un mediu educațional pozitiv ar trebui, de
asemenea, să încurajeze comunicarea și interacțiunea pozitivă între copii și personalul educațional,
precum și să ofere oportunități de explorare și experimentare într-un mod sigur și controlat.
În general, prin abordarea unei strategii de management adecvate, dezvoltarea unei culturi
organizaționale pozitive și crearea unui mediu educațional adecvat, grădinițele pot oferi copiilor o
educație de calitate și pot sprijini dezvoltarea lor armonioasă și sănătoasă. Este important ca
profesorii și personalul educațional să fie bine pregătiți și să ofere un cadru adecvat pentru învățare
și dezvoltare, astfel încât copiii să poată crește și să se dezvolte într-un mod adecvat și sănătos.

56
 Bibliografie

1. Burcă. Ana, Haheu-Munteanu, Eufrosinia. Aspecte psihopedagogice privind teoria

inteligențelor multiple și instruirea personalizată a copiilor. Probleme ale științelor
socioumanistice și modernizării învățământului, 2020, 421-427.
2. Burcă. Ana, Cunoașterea preșcolarilor–condiție primordială pentru aplicarea teoriei
inteligențelor multiple, Învățământul preșcolar. Învățământul primar, 2022, 24-30.
3. Bezede. Rima, Cultura organizaţională, Revista Didactica, revistă de teorie şi practică
educaţională 110, no. 4-5, 2018, 8-12.
4. Bratu, Veronica, Rolul parteneriatului familie-grădiniţă în vederea creşterii eficienţei educaţiei,
Familia–factor existențial de promovare a valorilor etern-umane, 2017. p. 207-215.
5. Călin. Iuliana, Cultura organizaţională a şcolii–expresie a stilului de conducere eficient,
Revistă de știinţe socioumane 46.3, 2020,111-118.
6. Chiciuc. Constantin, Teoria inteligențelor multiple: argumente și aplicații, Univers Pedagogic,
2021, 70.2: 14-22.
7. Criveanu. Ion, Popescu. Daniela, Criveanu. Maria Magdalena, MANAGEMENT - manual
universitar. Editura Universitaria , Craiova, 2018, 10.
8. Duminică. Stella, Dascal. Angela, ”Valențele formative ale abordării integrate a
curriculumului în Educația timpurie." Univers Pedagogic 54.2, 2017, 20-28.
57
9. Dumitrana, Magdalena, Construirea spaţiului educaţional–Componentă a managementului
procesului educaţional, Studia Universitatis Moldaviae (Seria Ştiinţe ale Educaţiei), 2008, 19.9:
55-59.
10. Isac. C, Dura. C, Strategii de Afaceri- Note de curs, Editura INFOPLUS, .Petrsoani, 2019, p.
28.
11. Jaliu. D , Management strategic, Editura Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative,
București, 2010, 43.
12. Gică. Oana Adriana, Procesul managementului strategic în întreprinderile mici şi mijlocii,
Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca, 2015, 21.
13. Hudrea. Adrian, Studiul și analiza culturii organizaționale, Revista Transilvană de Ştiinţe
Administrative 16, no. 35, 2014, 29-39.
14. Marinescu, Valeriu. Literatura pentru copii Ghid teoretic și aplicativ destinat actualelor și
viitoarelor cadre didactice din învățământul preșcolar și primar. Editura Universității din
București-Bucharest University Press, 2018.
15. Stiegelbauer, Laura-Rebeca, Păcurari, Andreea Elena, Administrarea clasei: Abordări moderne
versus abordări tradiționale, LIBRI IMPRINT, 2017, 68.
16. Sterpu, Nina, Educația digitală a copiilor de 5-7 ani: configurări praxiologice, Cultura
cercetării pedagogice: provocări şi tendinţe contemporane, 2021, p. 194-205.
17. Truică, Alexandra, Managementul grădiniței, Management educațional la nivel european,
2020. p. 109-110.

58
 Anexe
Anexa 3.1.

“Undeva trăieşte o fetiţă cu un nume frumos, dar pe care cineva a numit-o Singurica.
Ea nu are prieteni. Doreşte să se îmbrace doar în haine negre. Nu iubeşte pe nimeni, nu vrea să
iasă din casă, stă mai toată ziua uitându-se în tavan . Chipul ei este mereu înnegurat, picioarele o
dor, mâinile nu o ascultă2.
Mama se uită cu îngrijorare la fetiţă. O iubeşte nespus de mult!
Se temea că o va pierde, aşa că a mers la medici. I-au dat fel de fel de leacuri, dar copila tot nu se
înveselea, parcă devenea din ce în ce mai tristă, mai bolnavă.
Ce frumos cânta copila altădată!! Păsările parcă se opreau să o asculte, apoi ciripeau, îngânând-o!
Ce bujori avea în obrajii dolofani, acum atât de palizi! Îi era dor să-i audă glasul printre pomii din
livadă ori pe aleile străjuite de crizanteme cu lujere lungi . Ce frumos vorbea, mângâind petalele ca
de spumă ale florilor, flori ca nişte bulgăraşi coloraţi! Ii era dor să o vadă afară, cu părul lung
zburlit de vântul şăgalnic, de toamnă!
Într-o zi, când adieri reci desprindeau frunzele din pomi3 , mama se uită pe fereastră, adâncită în
gânduri. Văzu nişte fetiţe ce se zbenguiau pe o alee din parcul de peste stradă . Alergau, săreau
zglobii într-un picior, băteau palmele una cu alta, în jocuri de ele ştiute. În apropiere, bunica
zâmbea, încântată de jocul lor nevinovat.

59
Se opriră şi mama Singuricăi nu le auzea ce spuneau, dar le admiră în timp ce ele discutau,
privindu-se cu prietenie. Luând cutia întinsă de bunicuţa, scriseră în culori vesele, ca un titlu:
“Magia florilor”.
-“Iţi place cum am scris, bunico?” Bunica dădu din cap, cu încântare.
Pe asfaltul lucios apăru un tablou. Fetiţele , cu cretă în culori calde şi reci , dădeau viaţă unor
imagini doar de ele văzute. Ce delicate erau florile, ce minunate culorile, ce pline de viaţă fetiţele!
Iar crizantemele parcă se legănau în bătaia uşoară a vântului. Frunzele lor crestate parcă se
prefăceau în palme cu degeţele ca de copil care făceau semn ca o chemare fără de glas.
În mijlocul fiecărei flori apărură ochi zâmbitori şi o guriţă ce chema o fetiţă pe nume:
“Singuricaaaaaaaaaa!” Mulţi ochi şi guriţe, tot mai multe, strigau: “Singuricaaaaaaaaaa,
Singuricaaaaaaaaa, Singuricaaaaaaaaaa, Singuricaaaaaaaaa!”
Dar fetiţa nu le auzea chemarea. Însă mama se lumină , ca trezită dintr-un vis ciudat. A vrut să
coboare să stea de vorbă cu fetiţele, dar acestea dispăruseră, ca şi cum nici n-ar fi fost. Dar desenul
era încă pe aleea din parc. Şi gândul de a cere ajutor nu îi mai dădu pace. “Magia floooorilor, magia
floooorilooooor”, repeta şoptind în neştire....Da, da! Stia ce va face! Oamenii mari , bătrâni sau
tineri , nu au putut-o ajuta! Dar copiii? Lor nu le ceruse ajutorul, nu se gândise! Ce-ar fi ?!?
Cu sufletul plin de speranţă se uită la Singurica. Gemea, privind în tavan.
Pe hârtia ce strângea durerea din sufletul mamei se aşternu povestea fetiţei, a Singuricăi.
Mama spunea: “Eu vă privesc pe voi, copiii cum vă duceţi la grădiniţă. Ce frumoşi sunteţi , cu
feţele luminoase! Vă rog să mă ajutaţi să înţeleg. De ce e aşa supărată fetiţa mea? Cum am putea
să aducem zâmbetul pe chipul fetiţei mele? Aştept .... o magie!
Vă imbrăţişez!”

Mama Singuricăi,
Elena

Intrebări, metode şi procedee folosite în activitate:

- Ce aţi simţit, ascultând povestirea?
- Ce moment din poveste este ilustrat de fiecare imagine? – “conversaţia”
- De ce oare era supărată Singurica? - “Brainstorming” pentru a afla părerile copiilor.
- Mama Singuricăi spunea: “Aştept...o magie”. Ce înseamnă “o magie”?
- Ce cuvinte v-au atras atenţia vouă?( Joc de grup pentru ca fiecare grup să numească diferite
cuvinte întâlnite în text: ”îmbujorată”, ”înnnegurat”, ”culori calde şi culori reci”, ”pline de
viaţă”, ”se lumnină”, etc.
- Cum oare o puteţi ajuta voi, copiii? “Brainstorming” pentru a afla soluţiile date de copii.
60
Valorificarea textului ca motivaţie în desgăşurarea Jocurilor şi activităţilor didactice alese :
O parte din soluţiile date de copii vor fi puse în practică imediat pe centrele de interes, în cadrul
Jocurilor şi activităţilor didactice alese. (Joc de masă, “Cuvinte cu sens opus”, Artă:”Pictură”-
Flori magice”-(culori calde / reci), decupare şi lipire realizarea pe echipe a 2 postere cu “flori
magice” , ce va fi “trimis” Singuricăi să o bucure, să o înveselească; Bibliotecă : “Intâmplări
vesele în desene făcute chiar de copii/ poze hazlii din jocurile copiilor în grădiniţă”, va fi făcut un
album şi va fi trimis Singuricăi , Ştiinţă : “Flori , culori şi cifre magice” – colorarea florilor in
culorile din model, atâtea câte arată cifra de pe fiecare floare. Joc de rol: “Shooting”, realizarea de
poze în timpul dansului “Samba florilor” pentru albumul clasei, să trimitem şi Singuricăi, să vă
cunoască şi poate va dori să vină la noi la grădiniţă.
- Vedeţi ce înseamnă să citiţi? Dacă n-aş fi citit nu aş fi ştiut că cineva are nevoie de ajutor!
- Simţiţi că e greu să ajutaţi pe cineva?
- Ce simţiţi ştiind că ajutaţi pe cineva care v-a cerut ajutorul?
Evaluarea:, metoda “Turul galeriei” , câte un “raportor” spune ce a lucrat.
Fiecare grup primeşte “flori magice”,o floare pentru grupul care a pictat, au folosit culori “calde /
reci” , o altă floare pentru grupul care a decupat pe contur, au lipit şi realizat posterul; o floare
pentru grupul care a recunoscut cifrele 1, 4, 5, şi au împodobit chipul fetiţei din desen cu flori
colorate; o floare pentru grupul care a găsit perechea de cuvinte cu sens opus , aşezând cartonaşele
în pereche, etc. (florile pot fi lipite chiar pe poster (autocolante), pentru a completa posterul. (poate
fi o floare realizată din chipurile copiilor care au lucrat la realizarea acestuia. Toate realizările vor fi
aplaudate de către toţi copiii.

TEMA ANUALA DE STUDIU: “Când, cum şi de ce se întâmplă?”

TEMA SĂPTĂMÂNII: “În lumea minunată a insectelor”’
TIPUL ACTIVITĂŢII: consolidarea şi verificarea cunoştinţelor
FORMA DE REALIZARE: Activitate integrată
SCOPUL ACTIVITĂŢII:
· Aprofundarea cunoştinţelor si reprezentărilor despre caracteristicilor mediului înconjurător;
· Dezvoltarea capacităţii de exprimare si a vocabularului
· Dezvoltarea capacităţii de aplicare a cunoştinţelor referitoare la insecte, a priceperilor si
deprinderilor dobândite anterior;
· Educarea abilităţii de a intra in relaţie cu ceilalţi, de a comunica si coopera, de a participa în
spirit de fair-play la acţiunile realizate individual şi în echipă.

61
STRATEGII DIDACTICE:
· Metode si procedee: explicaţia, exerciţiul, conversaţia, problematizarea, demonstraţia, jocul,
aprecieri verbale, observarea spontană si dirijată.
· Materiale didactice: imagini cu insecte, jetoane, ecusoane, serveţele, imagine cu o buburuză
suparată.

MATERIAL BIBLIOGRAFIC: Curriculum pentru invăţămăntul preşcolar (3-6/7ani) 2018;

Activitatea integrată din grădiniţă, Editura Didactica Publishing House, Bucureşti, 2008

ACTIVITATE DE DEZVOLTARE PERSONALĂ

· Salutul:”Bună dimineaţa, albinutelor!”
· Prezenţa copiilor
· Calendarul naturii
· Noutatea zilei
· Tranziţii: Cântec:”Bondarul”, “Luaţi seama bine”

ACTIVITATE DE DEZVOLTARE PERSONALĂ

· Intâlnirea de dimineaţă: “Gâze din curtea bunicilor”, joc: “Gândăceii şi florile”
MIJLOC DE REALIZARE: convorbire

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
· Să utilizeze formule de salut adecvate momentului zilei;
· Să respecte regulile jocului;
· Să sesizeze absenţa sau prezenţa unui coleg;
· Să numească zilele saptămănii, luna, anotimpul “citind”calendarul naturii;
· Să raspundă adecvat la comenzile motrice date.

ETAPELE ACTIVITĂŢII:
· Gimnastica de inviorare;
· Salutul;
· Completarea calendarului naturii;
· Reactualizarea cunoştinţelor despre insectele invăţate si distribuirea ecusoanelor – albinuţe
si fluturaşi.
Categoria activitatii: Activitate artistico-plastică/ pictură
62
Subiectul activităţii: „Pe stradă”
Forma de realizare: pictura
Tipul activităţii: Consolidare de priceperi si deprinderi
Scopul activităţii: -îmbogăţirea cunoştintelor despre materiale şi caracteristicile lor precum şi
despre utilizarea unor tehnici de lucru în scopul realizării unor produse;
-exersarea deprinderilor tehnice specifice picturii (aplicarea culorii pe suprafaţa
dată) redarea unor teme plastice;
Obiective operaţionale:
cognitive:
➢ să recunoască şi să denumească materialele folosite precum si tehnica de lucru - pictura;
➢ să folosească cuvinte şi expresii specifice picturii;
➢ să aplice culoarea pe suprafaţa dată;
b)psihomotorii:
➢ să parcurgă în ordine etapele de lucru în vederea realizării temei.
➢ să execute mişcări pentru exersarea muşchilor mâinii
➢ să execute corect tehnica picturii
c)afective:
➢ să manifeste interes faţă de esteticul din mediul înconjurător
➢ să trăiască satisfacţia reusitei prin rezolvarea corectă a sarcinilor
➢ să analizeze şi să aprecieze lucrările.
Strategia didactică:
Metode si procedee: conversaţia; explicaţia; demonstraţia; exerciţiul; analiza produselor
activităţii.
Material didactic: coli A4, pensule, acuarele, vas cu apă, modelul educatoarei, permis de
bun pieton
Forme de organizare: frontal, individual, pe grupuri.
Durata: 20-25 minute
Material bibliografic:
Curriculum pentru educatie timpurie – 2019
Maria Bojneag ,,Pictura – mai mult decât o joacă” Editura Didactica 2002

63
 DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

Etapele Activitatea educatoarei Activitatea Strategii Evaluare

activităţii copiilor didactice
Moment Se asigura conditiile Se pregătesc coli colorate;
organizatoric optime pentru pentru activitate. palete; acuarele Observarea
desfasurarea activitatii: modelul comportament
aerisirea salii de grupa, educatoarei ului
pregatirea mobilierului si
a materialelor didactice
necesare desfasurarii
activitatii.
Copiii se aşează pe
scăunele in faţa măsuţelor.

Captarea Se realizează prin Observă Frontal Observarea

atenţiei elementul surpriza- semaforul - Conversaţia comportament
semaforul. - Explicatţia ului
semaforul
Reactualizarea Se identifică Numesc - Conversaţia Capacitatea de
cunoştinţelor materialul de pe măsuţele materialul, - Explicaţia a răspunde la
de lucru. răspund la întrebări
Se adresează intrebări întrebări
copiilor despre activităţile
plastice anterioare (teme)
Anunţarea Se anunta tema Ascultă Explicaţia Capacitatea de
temei şi a
obiectivelor activitatii: “Pe stradă” si Conversaţia recepta idei
modalitatea de lucru pe sarcini
care o vor folosi (tehnica
picturii) . Se enumera
obiectivele propuse: sa
lucreze curat, fara a depasi
spatiul dat si sa nu-si
deranjeze colegii.

64
Dirijarea Intuirea materialului
-Ce aveți voi pe măsuțe
activităţii -Ce activitate vom Răspund Răspunsul
desfășura cu aceste
materiale? (activitate de copiilor
pictură)
Prezentarea şi analiza
modelului:
Se prezinta si se
recomanda analizarea
modelului.
Voi analiza împreună cu
copiii modelul cu ajutorul Analizează Frontal
următorelor întrebări: modelul, ascultă -Conversaţia
-Ce am pictat eu?
-Ce culoare am folosit? cu atenţie -Explicaţia
Cu ce am pictat? explicaţiile date
Explicarea şi Modelul
demonstrarea tehnicii de
lucru: educatoarei
Le voi explica copiilor
modul de lucru prin
prezentarea specificului
tehnicii de pictura
Le voi arăta copiilor
cum vom picta: vom
înmuia în culoare vârful
pensulei, după care vom Comportament
aplica această culoare pe
suprafața foii. Trebuie să -Demonstratia ul copiilor şi
luaţi suficientă culoare -Exerciţiul atenţia
pentru a acoperi bine
suprafeţele. Se explică şi coli;
se demonstrează tehnica
de pictură folosită. pensule;
Exerciții pentru acuarele;
încălzirea mușchilor
mici ai mâinii: modelul
Aceste exerciții le vom
efectua executând ceea ce educatoarei
spune poezia ritmata:
,,Umerii îi vom mişca
Spatele-l vom indrepta.
Mâna lebădă o fac
Care dă mereu din cap
Lebedele-n jur privesc
Mâinile le învârtesc.
Palmele nu stau deloc
Şi se pregătesc de joc.
Degetele-mi sunt petale
Le deschid ca pe o floare
Plaia cade ne-ncetat
Vârful degetelor bat
Iar apoi le răsfirăm
Si la pian noi cântăm.”
Realizarea propriu-
zisă a lucrării: Execută mişcări
După efectuarea
exer-cițiilor copiii voi da de încălzire
semnalul de începere a Executarea
lucrului. În timp ce corectă a
pictează, se va
supraveghea modul de exerciţiilor
lucru, vor fi date
explicații individuale
acolo unde este cazul.
După ce timpul alocat
picturii a trecut se va
anunta pregatirea pentru
finalizarea picturii
Se mentine o
atmosfera placută în
timpul activităţii,
urmărindu-se modul de
aplicare a tehnicii.
Pictează

Capacitatea de
a aplica tehnica
de pictură

65
 Evaluarea Se analizează împreună Analizează - Observatia Capacitatea de
activităţii cu copiii lucrările, apoi se lucrările - Conversatia a-şi analiza
vor face aprecieri lucrările
colective asupra modului Evaluarea
cum au lucrat si cum s-au modului în
comportat. care au fost
îndeplinite
instructiunile.
Încheierea Toţi copiii cântă Cântă Capacitatea de
activității cântecul ,,La plimbare” Primesc -Permis de bun a-şi exprima
după care vor primi recompense pieton bucuria
recompense.

TEMA: Primăvara
SUBTEMA: Păsări călătoare vin din depărtare
CATEGORIA DE ACTIVITATE: Educaţie pentru societate
SUBIECTUL ACTIVITĂŢII: „De-a călătoria cu autobuzul”
MIJLOC DE REALIZARE: joc didactic
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:
❖ să cunoască şi să respecte normele necesare integrării în viaţa socială, precum şi reguli de
securitate personală;
❖ să-şi adapteze comportamentul propriu la cerinţele grupului;
❖ să aprecieze în situaţii concrete unele comportamente şi atitudini în raport cu normele
prestabilite şi cunoscute.
SARCINA DIDACTICĂ:
❖ executarea corectă de către călător a tuturor acţiunilor implicate de călătoria cu mijloace
de locomoţie în comun.
REGULILE JOCULUI: călătorii trebuie să se urce pe o anumită uşă (cea din spate) şi se coboară
pe alta; călătorii pot călători numai după ce şi-au cumpărat bilete de călătorie; în timpul călătoriei,
atât personalul ce deserveşte mijlocul de locomoţie cât şi călătorii trebuie să se poarte politicos şi
disciplinat, să păstreze curăţenia.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
O1– să enumere diferite mijloace de locomoţie folosite de către călători;
O2– să folosească în timpul jocului, în situaţii create, formulele de politeţe potrivite;
O3– să respecte normele de comportare civilizată în autobuz;
O4– să dovedească cunoaşterea normelor de comportarea civilizată în autobuz, în situaţiile create în
complicarea jocului.

66
OBIECTI ACTIVITĂŢI DE METODE MIJLOACE
VE ÎNVĂŢARE CONŢINUTURI ŞI DE EVALUARE
OPERAŢI PROCEDE ÎNVĂŢĂMÂ
ONALE E NT

O1 - exerciţii de „Cu ce vin şi pleacă unii copii de la conversaţia -jucării– Corectitudi-nea

exprimare orală grădiniţă?” explicaţia maşină, răspunsuri- lor la
(…maşina, autobuzul, tramvaiul) autobuz, tren întrebările adresate
„Părinţii voştri cu ce merg la serviciu?” de propunătoa-re
(…maşină, tramvai, autobuz)
„Cu ce mai călătoresc oamenii?”
(…cu avionul, vaporul, metroul, trenul
trolebuzul, motocicleta, bicicleta)
„Pe unde circulă avionul?”
(…prin aer)
„Pe unde circulă vaporul?”
(…pe apă)
„Dar maşina, autobuzul, tramvaiul, trenul,
motocicleta, bicicleta?”
(…pe uscat)
„Cu ce călătorim în afara oraşului pentru a
merge la munte sau la mare?”
(…cu trenul, autobuzul)
„De unde pleacă trenurile?”
(…din autogară)

„Astăzi, împreună vom porni într-o

călătorie cu autobuzul. Jocul se numeşte
„De-a călătoria cu autobuzul”” Însuşirea temei
„Cum se numeşte jocul?”
(…De-a călătoria cu autobuzul)
Voi aşeza împreună cu copiii scăunelele
imitând autobuzul.
„Unul dintre voi va fi şoferul autobuzului,
un alt copil va fi vânzătorul de bilete, iar
un alt copil va fi controlorul de bilete,
ceilalţi copiii vor fi călătorii. Călătorii Însuşirea corectă a
cumpără politicos biletul, aşteaptă sosirea regulilor jocului
autobuzului după care, fără să se
înghesuie urcă în mijlocul de transport, îşi explicaţia
compostează biletul şi se aşează pe -„autobuzul”
demonstra- -bani(de
scaune.” ţia
Pentru a vedea dacă au fost însuşite corect carton)
regulile jocului, execut un joc de probă. -bilete
Fixez cele câteva roluri: casier, controlor -compostor
şi şofer de autobuz şi prind în piept
ecusoane cu funcţiile pe care le
îndeplinesc.
Călătorul soseşte la casierie salută şi cere
politicos biletul spre destinaţia unde
doreşte să ajungă, apoi plăteşte biletul. Folosirea
„Bună ziua! Vă rog să-mi daţi un bilet la formulelor de
Şiria.”
Călătorii care deţin bilete urcă fără să se politeţe
înghesuie pe uşa din spate a autobuzului,
compostează biletele şi se aşează pe
scaune. În timpul călătorie călătorii pot Însuşirea normelor
lectura un ziar sau o revistă. În momentul de comporta-rea
- exerciţii de apariţiei controlorului de bilete călătorii civilizată
trebuie să prezinte acestuia biletele pentru conversaţia -bani de carton
O2 adresare a le controla. La coborâre călătorii vor exerciţiul -bilete
coborî pe uşa din faţă.
Voi numi alţi copii care să îndeplinească
rolurile de: casier, şofer şi controlor şi se
- exerciţii de procedează la fel. Vor fi solicitaţi pentru conversaţia
îndeplinirea rolurilor de casier, şofer şi exerciţiul -„autobuzul”
O3 comportare controlor cât mai mulţi copii. -bilete
civilizată -compostor
În complicarea jocului se va simula -ziare
situaţia în care un călător circulă fără -reviste
bilet, situaţia în care un călător intră în
posesia biletului fără să-l plătească şi
situaţia în care un călător aruncă hârtii pe Rezolvarea
jos. situaţiilor create

Voi face aprecieri asupra comporta-

mentului disciplinar al copiilor şi a
modului în care s-a desfăşurat jocul.

- exerciţii de conversaţia
soluţionarea a problemati-
O4 zarea
situaţiilor create
67
 A VENIT IARNA
(Serbare de Craciun)

Pe melodia unui vals (sau orice melodie lenta) fulgii de nea vin in mijloc si danseaza

Dansul fulgilor de nea

Iarna : Iarna sunt si am sosit

Cu stelute-n frunte
Zapada am presarat
Sus in varf de munte.

Florile le-am invelit

Cu alba plapumioara
Gerul rece a sosit
Ce placut e-afara.

Fulgul unu : A sosit in haina alba

Turturi stau la stresini
Se pornesc copiii-acusi
Veseli toti la saniusi.

Si cand fulgii-ncep sa cearna

Aranjati pomul de iarna.
Bate vantul nu va pasa
Ca e cald la voi in casa.

Fulgul doi: A sosit pe drum de-oadata

Mustacioasa si-nghetata
Pune fulgisori pe geamuri
Si ii impleteste-n ramuri
Si se aseaza-ncet ,incet
Si-n gradina , si-n bradet.

‘Cantec’: Ninge, ninge

Fulgul trei: Iarna cea geroasa

A sosit acum
Bulgari de zapada
Isi fac loc pe drum

Veselia-i mare
Pentru noi cei mici
C-alergam pe strada
Ca niste voinici.

Fulgul patru: Iarna-i un vestit dulgher

Ca ea poate cand voieste
Peste rauri pod sa puie
Fara lemn si fara cuie
68
 Fara nici un pic de fier
Si gateste –asa deoadata
Pod intreg dintr-o bucata.

Fulgul cinci: Iarna-i gradinar cand vrea

Pune albe flori pe geamuri
Fara frunze si covoare
Fara doar sa aibe soare
Numai cum le stie ea.
Mie-mi plac ca sunt de gheata
Dar cand sufli pier din fata.

‘Cantec’: Fulgii de nea

Fulgul sase: Este frig si este ger

Cad fulgii albi de sus din cer
Vajaie si sufla vantul
Iarna a cuprins pamantul.

Ura ! Ninge ca-n poveste

Timpul e de sanius
Hai copii ca si-altadata
S-a facut alunecus.

Fulgul sapte: Ninge peste tara mea

Totu-n alb se-mbraca
Pomii au cojoc de nea
Si de promoroaca

Ninge-n tara mea frumos

Ca in nici o tara
De pe deal coboara-n jos
Prima sanioara.

‘Cantec’: Pe zapada zboara , zboara

Fulgul opt: A-nceput sa cearna

Friguroasa iarna
Hai babuta cerne
Fulgi de nea asterne.

Pune flori pe geamuri

Chiciura pe ramuri
Si mai fa-mi draguta
Drum de saniuta.

Fulgul noua: Uite saniuta mea

Zboara ca un fulg de nea
Cand o sui pe derdelus
Trage spre alunecus.

69
 Cand se vede sus ei bine
Ar zbura si fara mine
Dar n-o las! Pe gheata buna
Lunecam doar impreuna.

‘Cantec’: Clopotei ,clopotei

Dansul oamenilor de zapada

( melodie ritmata )

Omu unu: Norii cu caciuli pe frunti

Au adus iarna din munti
Ea coboara de pe creste
Frumoasa ca o poveste.

Mai intai a pus pe strada

Un covor alb de zapada
Dalbe flori a pus in ramuri
A pictat stelute-n geamuri.

Omul doi: Cu copiii-i darnica

Iarna-i foarte harnica
Punti dureaza de cristal
Peste râu din mal in mal.

Caci copiii tare-i plac

Patrinoare fac din lac
Ea le-asterne derdelus
Loc de joaca , la sanius.

Omul trei: Ura! Ninge ca-n poveste

Timpul e de sanius
Hai copii ca-si- altadata
S-a facut alunecus .

Scoateti saniile-afara
Lasati alte jucarii
Dealul va asteapta , jocul
Nu veti fi mereu copii.

‘Cantec’: Omul de zapada

Omul patru: Bradulet bradut dragut

Ninge peste tine
Haide , haide-n casa mea
Unde-i cald si bine .

Pom de Craciun am sa te fac

O ce bucurie
Cu beteala-am sa te-mbrac
Si stelute-o mie .

70
Omul cinci: Si fetite si baieti
Batand din manute
Ti-om canta si ti-om dansa
Cantece dragute .

Braduletul nostru este gata

Hai in jur sa facem roata
Sa-i cantam in cor copii
Si sa-i spunem poezii.

Omul sase: Dragi copii din tara asta

Va mirati voi cum se poate
Mos Craciun din cer de-acolo
Sa le stie toate , toate.

Uite cum va spune badea

Iarna-n noapte pe zapada
El trimite cate-un inger
La fereastra sa va vada.

Omul sapte: Ingerii se uita-n casa

Vad si spun iar Mosul are
Colo-n cer la el in tinda
Pe genunchi o carte mare.

Cu condei de-argint el scrie

Ce copii si ce purtare
Si de-acolo stie Mosul
Ca-i siret el lucru mare .

‘Cantec’: Mos Craciun cu plete dalbe

Omul opt: Prin nameti in fapt de seara

A pornit catre oras
Mos batran c-un iepuras
Inhamat la sanioara.

Uite-o casa colo-n vale

Cu ferestre luminate
Mosul s-a oprit din cale
Cu toiagu-n poarta bate.

Omul noua: Se apropie Craciunul

Vin sa te rogi cu mine
Iisus se naste astazi
Copile pentru tine.

Se-apropie Craciunul
Cu bradu-mpodobit
Iisus ne cere-n taina
Sa-ngenunchem smerit.
71
‘Cantec’: Astazi s-a nascut Hrisos

Omul zece: Din an in an sosesc mereu

La geam cu Mos Ajun
E ger cumplit, e drumul greu
Dar e obicei strabun.

E sabatoare si e joc
In casa ta acum
Dar sunt si case fara foc
Si maine-i Mos Ajun.

‘Cantec’: Steaua sus rasare

Toti copii : Bucurie sanatate

Tuturor noi va uram
Spor la munca , la bucate
Sa dea Domnu ne rugam.

Un copil: Liniste! Cred ca a sosit ( se uita spre usa )

(sau educatoarea) Mos Craciun , sa-i cantam
,,Bun venit” sa ii uram !

‘Cantec’: A venit , a venit

Anexa 3.2.

An scolar: 2022 – 2023

Nr. activităţi pe săptămână: 1 activitate la 2 săptămâni
Nr. activităţi pe an: 18
Obiective de referinţă:
· O1: Să cunoască şi să respecte normele necesare integrării în viaţa socială, precum şi reguli
de securitate personală;
· O2: Să-şi adapteze comportamentul propriu la cerinţele grupului în care trăieşte (familie,
grădiniţă, grupul de joacă);
· O3: Să aprecieze în situaţii concrete unele comportamente şi atitudini în raport cu norme
prestabilite şi cunoscute;
· O4: Să trăiască în relaţiile cu cei din jur stări afective pozitive, să manifeste prietenie,
toleranţă, armonie, concomitent cu învăţarea autocontrolului;
· O5: Să descrie şi să identifice elemente locale specifice ţării noastre şi zonei în care locuieşte
(elemente de relief, aşezare geografică, obiective socio-culturale, istorice, religioase, etnice).

72
 Unitatea de Ob. Continuturi Nr. de ore/mijloace
invatare ref. de realizare

Identitatea moral - O1 Prezentare, propria persoana in raport cu 4

civica ceilalti Jocuri didactice;
Mediul de provenienta si apartenenta: Povestiri.
- Familia
- gradinita

Relatii socio- O1 Norme de convietuire in grup: 6

umane O2 - politetea; Jocuri didactice;
O3 - ordinea; Povestiri;
O4 - igiena; Memorizari.
- respectarea unor reguli;
Valori morale:
- prietenie;
- respect;
- adevar/minciuna;
- harnicie;
- bunatate.

Relatiile copil – O1 Protejarea mediului inconjurator; 4

mediul inconjurator O
2 Norme de prevenire a accidentelor Activitati practice;
O3 Povestiri

Evenimente pe O5 Sarbatori religioase; 2

intelesul copiilor Evenimente socio – cultural. Povestiri;
Memorizari

Evaluare finala O4 Valori morale. 2

O1 Protejarea mediului inconjurator. Jocuri didactice
O2
O3
O5

Anexa 3.3.

73
Secvenţele Ob. Strategii
Conţinut instructiv-educativ Evaluare
didactice op. didactice

Crearea condițiilor necesare bunei

desfășurări a activității.
1.Moment Amenajarea spațiului de desfășurare a
organizatoric activității.

Pregătirea materialelor necesare.

Primim o scrisoare în care se află

fotografii cu copiii și mămicile lor. Le
2.Captarea
propun copiilor să le facem o surpriză Scrisoarea
atenţiei
mămicilor pentru a le mulţumi fiindcă
au grijă de ei.

Le spun copiilor că astăzi vom face un

tablou pentru mama, folosindu-ne de
3.Anunţarea temei
fotografiile care au ajuns la noi și de
materiale de pe mese.

74
 Copiii sunt împărțiți în patru grupuri.
Fiecare grup are pe mese: flori, inimi,
fluturi sau stelute.
Prezint copiilor lucrarea model.Copii ce
observaţi în tablou? Ce observați în
mijloc?(o fotografie) Dar pe rama
tabloului?( flori, inimi, fluturi sau
stelute) Cu ce materiale am realizat
aceast tablou?(lipici, fotografie, stelute,
etc.)
Conversaţia Evaluez
Voi explica și demonstra etapele de
O1 lucru: 1. Lipește fotografia în mijloc pe Explicaţia capacitatea
4.Prezentarea
O2 preşcolarilor de
conţinutului şi Demonstraţia
spațiul alb. a denumi
dirijarea învăţării O3 2. Lipește ornamentele pe rama materialele de
Exerciţiu
Explicația lucru,
tabloului.
Copiii vor explica ce trebuie să facă
pentru a face tabloul și vor așeza pe
carton fotografia după planșa model. Ei
vor sesiza că pe mese sunt doar un
singur fel de ornamente de lipit. Le voi
explica că trebuie să lipească câteva
ornamente pentru că mai apoi vor
schimba locurile cu colegii de la altă
echipă și vor putea lipi și celelalte
ornamente.

75
 Se cere copiilor să respecte anumite
criterii.(ex. ordinea și acuratețea
lucrării, să ia puțin lipici pe bețișor, să
nu murdărească cu lipici planşa sau
masa, să lucreze îngrijit.) Copiii vor
aplica lipici pe partea albă a obiectelor
apoi le vor lipi respectând etapele de
lucru. Voi ajuta și încuraja copiii să
termine lucrarea.
Înainte de începerea lucrului vom face
cateva exerciții pentru încălzirea
mânuțelor și voi explica normele de
lucru.(nu băgăm lipiciul sau alte
materiale în gură, folosim bețișorul doar
pentru a întinde lipiciul pe partea albă a
hârtiei, nu mai punem lipici pe
materialele pe care deja le-am lipit)
Spor la lucru!

Copiii lipesc ascultând melodia

O5 “Primăvara” de Antonio Lucio Vivaldi. Evaluez
5. Obţinerea O4 După ce copiii au finalizat prima etapă. Problematizarea deprinderea de
performanţei Le cer să se oprească pentru că etapa a lipi folosind
O2 bețișorul.
următoare o vom face împreună prin
metoda schimbă locul. Copiii vor
schimba grupurile. Astfel se vor roti
până vor ajunge înapoi la masa lor. La
final fiecare copil trebuie să aibă lipite
pe rama tabloului toate elementele: flori,
inimi, stelute și fluturi.
În timpul executării lucrării voi trece pe
la fiecare, le voi da îndrumările
necesare, voi ajuta unde este cazul şi voi
semna lucrările.

Turul galeriei

Spun copiilor să înceteze lucrul apoi le

voi cere să meargă pe rând(mai întâi
grupa inimioarelor) să observe lucrările
celorlalţi şi să facă aprecieri privind
acurateţea lucrărilor, dacă au lipit toate
modele de ornamente pe marginea
ramei și să ofere copiilor care nu au lipit
pe ramă ornamentele pe care le au ei.

76
 Apoi copiii se întorc la locurile lor şi
mai au voie timp de câteva minute să
facă corecturile necesare conform cu
indicaţiile primite de la colegi.

6. Asigurarea Voi cere copiilor să se oprească din

retenţiei şi a lucru și-i voi întreba
transferului ce au făcut, cum au făcut și pentru cine.

De asemenea îi voi întreba ce ar mai

putea realiza folosind aceste materiale.
(ex.:o felicitare pentru mama , un
mărțișor, un peisaj de primăvară)

Evaluarea orală
Examinarea
Se face fixarea titlului lucrării practice.
7.Încheierea
Voi face aprecieri generale și
activităţii prin analiza
individuale şi voi oferi recompensele. produselor
activităţii

Scenariul activităţii integrate „Renul şi Crăciunul”

1.Captarea atenţiei
Se va realiza cu ajutorul unui ren, care are nevoie de ajutorul copiilor pentru a se pregăti de
Crăciun-â.
Apoi se vor prezenta sub formă de surpriză materialele pregătite de educatoare.
2.Anunţarea temei şi a obiectivelor urmărite
Educatoarea va anunţa tema jocului didactic „Renul şi Crăciunul”,care va fi repetată de
către copii,pentru a fi însuşită.
Apoi, se vor anunţa obiectivele operaţionale urmărite pe parcursul activităţii,într-un limbaj adaptat
nivelului de înţelegere al copiilor:
Astăzi la activitate, vom desfăşura un joc foarte interesant în care vom decora bradul
Renului, după cerintele primite de la Moş Crăciun. Apoi vom realiza o coroniţă decorativă foarte
frumoasă.
3.Reactualizarea cunoştinţelor dobândite anterior

O6.Preşcolarul va fi capabil să raporteze corect numărul la cantitate şi invers

77
Se vor prezenta pe tabla magnetică cifrele învăţate, iar preşcolarii vor aseza atatea elemente cat
arata cifra, apoi vom număara elementele din grupele prezentate şi vom ataşa cifra corespunzătoare
4.Dirijarea învăţării

O3.Preşcolarul va fi capabil să respecte regulile jocului,demonstrând consecvenţă.

Explicarea regulilor jocului şi a modului de desfăşurare Un copil ales cu baghet magică va

veni în fața , va număra elementele din prima grupă şi va aşeza cifra corepunzatoare .Răspunsurile
corecte vor fi aplaudate şi se va aprinde ghirlanda, iar răspunsurile greşite vor fi corectate de către
colegi.

b.Executarea jocului demonstrativ de către educatoare

O7.Preşcolarul va fi capabil să formeze grupe după criteriul dat

Educatoarea alege din saculet o sarcină, şi asaza decoraţiunile pe brad după cerinţa dată.Se
vor fixa regulile jocului.Copiii sunt anunţaţi că vor veni pe rând, iar fiecare copil care răspunde
corect va fi aplaudat.
c.Executarea jocului de probă
Se desfășoară un joc de probă pentru verificarea înțelegerii regulilor jocului de către copii
5.Obţinerea performanţei şi asigurarea transferului
Educatoarea va chema pe rând câte un copil care va urma indicaţiile educatoarei în
desfăşurarea jocului.
-Se va alege o sarcina din saculeţ, se va indica cifra scrisă pe această sarcină,apoi copilul va aşeza
atăatea elemente pe brad cât arată cifra
Răspunsurile corecte vor fi recompensate cu aplauze şi ştampile cu feţe zâmbitoare.
Variante de joc
Un alt copil va dechide următorul plic, în care va găsi cizmuliţe de diferite mărimi ( mare-mic) .
Aceste cizmuliţe va trebui să le grupăm după criteriul mărimi.

Pe panou se află două dulăpioare, unul mic şi unul mare, şi pe rând va veni câte un copil , işi va
alege o cizmuliţă şi o va aşeza in dulapul adecvat.

Răspunsurile corecte vor fi aplaudate, iar răspunsurile incorecte vor fi corectate.

După ce toate cizmuliţele au fost aşezate la locul lor .

78
În săculeţ găsim o ultimă cerinţă.Renul ne roagă să realizam „Coroniţe de Craciun „pentru a ne
putea decora casuteţe, după cerintă lui Mos Craciun .

Tranziţie:Pe următoarea tranziţie copiii se aşeaza pe scăunele la măsuţe:

Eu sunt Renul lui Moş Crăciun
Se intuieşte materialul de pe măsuţele copiilor: coroinita, hartie creponată verde şi
decoraşiuni roşii.

O2. Preşcolarul va fi capabil să aplice corect tehnica pe baza explicaţiilor date de educatoare.

Se explică şi se demonstrează procedeele de lucru:

Vom lipi bucaţele de hârtie creponata pe coroniţa, apoi vom lipi decoratiuni după cerinta
primita de la Moş Craciun.
-trebuie să intindem lipiciul pe hartia creponata, respectiv pe decoartiuni
-daca ne murdarim , vom folosi servetelele umede, iar la sfarsitul activitaţii ne vom spala pe
maini
Modelul educatoarei rămâne expus pe tablă.

O1.Preşcolarul va fi capabil să execute exerciţiile de încălzire a muschilor mici ai mâinii.

Se vor executa exerciţii pentru încălzirea muşchilor mici ai mâinii:

Eu strâng pumnii şi-i desfac,
Degetelor fac pe plac,
Plouă,plouă neîncetat,
Vârful degetelor bat,
Degetele-mi sunt petale
Le deschid ca pe o floare.

O4.Preşcolarul va fi capabil să realizeze lucrarea practică (Coronita de Craciun) utilizand tehnicile

învăţate-lipire.

Educatoarea va face unele recomandări privind modul de lucru: să lucreze îngrijit, să încerce
să nu murdărească masa.
La semnalul educatoarei,copiii vor începe să lucreze.

79
 În timp ce copiii lucrează educatoarea va da indicaţii, va ajuta acolo unde este cazul şi va
scrie numele copiilor pe lucrări.
Turul galeriei:
Cu ajutorul acestei metode,copiii vor forma un şir şi se vor deplasa prin interiorul careului
de mese pentru a vedea toate lucrările şi le vor aprecia în ceea ce priveste corectitudinea aplicării
tehnicii de lucru.
6.Încheierea activităţii
La finalul activităţii educatoarea va oferi bulinuţe colorate cu feţe zâmbitoare.
Lucrările vor fi expuse la panoul grupei.

80