Program Formare

Proiect cofinanţat din Fondul Social European - Programul Operaţional Capital Uman 2014 – 2020
Axa Prioritară 6: Educaţie si competenţe / Operațiune compozită OS 6.5, 6.6. Îmbunătățirea

competențelor personalului didactic din învățământul preuniversitar în vederea promovării unor
servicii educaționale de calitate orientate pe nevoile elevilor și a unei școli incluzive
Titlu proiect: „Profesionalizarea carierei didactice - PROF”
Cod proiect: POCU/904/6/25/146587
Beneficiar: Ministerul Educației
Partener 3 - Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi - Departamentul pentru Pregătirea
Personalului Didactic
Perioada de implementare – 31 martie 2021 – 31 decembrie 2023
FIŞĂ APLICAŢII
Program: „PROF I - MENTORAT DE CARIERĂ DIDACTICĂ”
MODUL: „M6. Evaluarea și validarea competențelor profesionale didactice”
Nume și prenume cursant: DĂNĂILĂ VALENTINA

Unitatea de învățământ: ȘCOALA GIMNAZIALĂ ..ȘTEFAN CEL MARE” FOCȘANI
Grupa de formare: 4
1. Care sunt principalele aspecte de descriu competența docimologică?

 Să examineze obiectiv și consecvent randamentul școlar;
 Să supravegheze și să intervină constructiv în derularea secvențelor specifice
activităților educaționale;
 Sa-și construiască strategii evaluative adecvate unor situații diverse;
2. Având ca reper propria experiență didactică, precizați posibilele “capcane” ale

procedurilor de evaluare în procesul de învăţământ.
- Cea a obiectivității exagerate, când uităm că evaluarea nu poate fi un proces
exclusiv obiectiv;
1
- Cea a tehnicității, când considerăm că este de ajuns să ai competențe
instrumentale pentru a face o bună evaluare.Evaluarea eficientă este o îmbinare armonioasă
a obiectivului cu subiectivul.
În activitatea de evaluare îşi pot face simţită prezenta următoarele tipuri de erori:
- efectul halo-acesta constă în supraaprecierea rezultatelor sub influenta impresiei
generale, în realitate rezultatele fiind diminuate în raport cu evaluarea realizată;
- efectul pygmalion – în acest caz aprecierea rezultatelor angajatului este influenţată
de percepţia evaluatorului în ceea ce îl priveşte, opiniile evaluatorului tind să determine
apariţia fenomenului. Un exemplu relevant este conformarea evaluatului în timp la eticheta
pusă. Evaluarea în acest caz este centrată pe percepţia evaluatorului şi nu pe realitatea
existentă. O altă formă de manifestare a acestei erori este efectul primei impresii,
evaluatorul poate fi influenţat de impresia iniţial formată (cu ceva timp în urmă) şi aplicată
evaluării actuale. În timp există posibilitatea creşterii sau diminuării rezultatelor şi a
deplasării evaluării, în aceste condiţii de la obiectivitate.
- efectul blând - personale cunoscute fiind apreciate cu mai multă indulgenţă.
Această eroare apare în cazul evaluării formatorului, mai ales dacă acesta îşi desfăşoară
activitatea în cadrul companiei în care realizează şi formarea.
- efectul asprimii - se manifestă prin tendinţa de a aprecia orice acţiune ca fiind
lipsită de valoare, chiar greşită, fapt care conduce frecvent la scăderea motivaţiei, datorită
caracterului nedrept, incorect al evaluării.
- eroarea tendinţei centrale-evaluatorul elimina în acest caz tendinţele extreme şi
oferă calificativul mediu oricărei persoane /situaţii/sesiuni de formare, aceasta
întâmplându-se în timp ce statisticienii atestă că în orice grup evaluat există performanţe
foarte bune, bune, medii, slabe, şi foarte slabe.
2
- ecuaţia personală a evaluatorului – în cadrul acestei erori intervine
subiectivitatea persoanei care evaluează, diferenţele între evaluatori fiind făcute de
concepţiile şi manifestările personale ale acestora, concretizate în evaluare prin criteriile şi
modalităţile de interpretare. Unii evaluatori se dovedesc a fi mai generoşi, considerând
eforturile oamenilor, originalitatea lor şi alte aspecte complementare evaluării propriu-
zise, în timp ce alţii sancţionează cele mai mici erori.
- efectul de similaritate a standardelor subiective selective - în acest caz criteriile
folosite sunt unitare, identice pentru toţii subiecţii evaluaţi, dar gradul de indulgenţă sau
severitate tinde să fie diferit de la subiect la subiect, evaluările în acest caz sunt
dependente de similaritatea dintre evaluator şi evaluat.
- efectul de contrast - dacă o persoană este evaluată după un coleg care a avut
răspunsuri foarte bune, standardul de evaluare tinde să crească următoarea persoană fiind
defavorizată în aceste condiţii de poziţia sa în programul de evaluare. Această eroare are şi
varianta inversă celei anterior menţionate, atunci când evaluatul este apreciat în condiţiile
în care înaintea sa a fost evaluată o persoană care prin prestaţia avută a coborât standardul
de evaluare, situaţie în care cel evaluat în prezent este avantajat. Se poate întâmpla atunci
când se evaluează personalul unui departament şi acesta are răspunsuri excelente oferite de
marea majoritate a celor evaluaţi, aceasta impresie pozitivă poate favoriza un membru al
departamentului respectiv, chiar dacă răspunsurile acestuia nu s-au ridicat la nivelul
calitativ evidenţiat de majoritatea evaluată.
- evaluarea logică – se manifestă atunci când în procesul evaluării intervin aspecte
nesemnificative, pentru obiectivele de evaluare fixate (se evaluează ceva nesemnificativ).
Această eroare s-a dovedit a fi frecventă la evaluatorii externi.
3
3. Identificați principalele dificultăți pe care cadrele didactice le pot întâmpina în

realizarea evaluării inițiale, continue și finale.
Cadre Dificultăți
didactice Evaluare inițială Evaluare continuă Evaluare sumativă
Nu știu ce urmărește Nu cunosc probele de Nu cunosc instrumentele de
evaluarea inițială. evaluare și specificul lor. evaluare construite pe
Debutanți indicatori de performanță
din fișele de evaluare.
Se reduce la o simplă Nu știu să formuleze sarcini Nu cunosc instrumentele de
Non- conversație sau un test. cu indicatori ce permit o evaluare construite pe
debutanți cuantificare. indicatori de performanță
din fișele de evaluare.
4. Realizați o analiză obiectivă a particularităților metodelor tradiționale de

evaluare și stabiliți eventualele dificultăți și recomandări pentru utilizarea
eficientă a acestora în procesul de învățământ.
Cadre
Evaluare orală Evaluare scrisă Evaluare practică
didactice
Dificultăți: Dificultăți: Dificultăți:
-.dificultăți în a formula -în a emite judecăți de -în manipularea datelor,
întrebările valoare obiective, instrumentelor de lucru și
întemeiate pe criterii de interpretarea rezultatelor
Recomandări: evaluare clare
-pregătirea setului de întrebări Recomandări:
Debutanți cu posibilitate de a clarifica și Recomandări: -să cunoască tematica
corecta imediat eventualele -eficientizarea procesului lucrărilor practice și
neînțelegeri de instruire prin stabilirea baremele de notare
unor criterii de evaluare
concise
Non- Dificultăți: Dificultăți: Dificultăți:

debutanți -dificultăți în a alterna tipul - în a emite judecăți de -evaluarea este foarte
întrebărilor în funcție de valoare obiective, puțin pusă în valoare
calitatea răspunsurilor oferite întemeiate pe criterii de
evaluare clare Recomandări:
4
Recomandări: - să cunoască tematica
- pregătirea setului de întrebări Recomandări: lucrărilor practice;
cu posibilitate de a clarifica și --eficientizarea procesului modul în care ele vor fi
corecta imediat eventualele de instruire prin stabilirea evaluate (baremele de
neînțelegeri unor criterii de evaluare notare); condiţiile care le
concise sunt oferite pentru a
realiza aceste activităţi
5. Care sunt calitățile/competențele necesare unui cadru didactic pentru utilizarea

eficace a observației sistematice ca metodă complementară de evaluare?
 Abilități intelectuale și sociale- recunoaşterea şi acceptarea diferenţelor; 

 Cultivarea de relaţii pozitive cu ceilalţi; rezolvarea non-violentă a conflictelor;
 Asumarea de responsabilităţi; 
 Participarea la negocierea şi adoptarea soluţiilor;
 Participarea la menţinerea unui climat stimulativ şi plăcut; 
 A pune întrebări;
 A a cere ajutorul;
 A a demonstra empatie; 
 A asculta cu răbdare;
 A lucra în echipă; 
 A colabora; 
 A lua decizii;
 A evalua.
6. Argumentați necesitatea autoevaluării în procesul de evaluare.

Autoevaluarea este parte integrantă a demersului didactic și trebuie să fie cât mai
obiectivă și să arate autocontrolul și autoaprecierea propriului comportament cognitiv și
atitudinal în diverse contexte.
Debutantul trebuie încurajat să-şi pună întrebări de genul:
5
• Am rezolvat sarcina suficient de bine?
• Sunt mulţumit de ceea ce am realizat?
• Ce anume m-a împiedicat să obţin un rezultat mai bun?
• Există şi un alt mod/procedeu/strategie de a rezolva sarcina?
• Prin ce anume se deosebesc rezultatele mele de cele obţinute de colegii mei?
• Ce trebuie să fac pentru a-mi îmbunătăţi rezultatele?
• Ar fi bine să-mi fixez un termen până la care să reuşesc să obţin rezultate mai bune? De
ce?
• Ce anume mă nemulţumeşte cel mai mult în activitatea mea?
În procesul autoevaluării şi pe măsura consolidării deprinderii de autoevaluare,

debutantul îşi va apropia în mai mare măsură scopurile şi obiectivele activităţii de învăţare, îşi
va lua în stăpânire propriul comportament mental şi practic, va transforma activitatea de
învăţare în activitate de autoformare.
7. Enumerați câteva dintre dificultățile inerente în elaborarea probelor de evaluare

de către cadrele didactice debutante.
 Nu cunosc probele de evaluare și specificul lor.
 Nu cunosc instrumentele de evaluare construite pe indicatori de performanță din
fișele de evaluare.
 Nu utilizează indicatori observabili ce permit o cuantificare
 Dificultăți în manipularea datelor, instrumentelor de lucru și interpretarea rezultatelor
8. Din perspectiva relației mentorale, realizați o listă cu aspectele pe care le-ați

evalua inițial la persoana mentorată, precum și modalitățile de valorificare a
rezultatelor obținute.
Cadre Modalități de valorificare a

Aspecte evaluate
didactice rezultatelor obținute
- Alilități de comunicare și relaționare -Identificarea prejudecăților
Debutanți - Abilități sociale -Cultivarea unor relații pozitive
6
- Alilități de comunicare și relaționare - Identificarea prejudecăților
Non-
- Abilități sociale -Cultivarea unor relații pozitive
debutanți
9. Care sunt aspectele profesional-didactice pe care le-ati viza în procesul de

evaluare continuă a persoanei mentorate? Argumentați răspunsurile.
- Nevoi de formare;
- Comportamentul didactic;
- Atitudini (faţă de elevi, profesie, colegi, instituţia şcolară, propria carieră);
- Aptitudinile didactice (în mod deosebit competenţele de comunicare);
- Motivaţia.
Se constată și apreciază rezultatele obţinute de debutant, prin raportare la obiectivele

propuse.
Se identifică aspectele pozitive, reușite, dar și nerealizările, lacunele, precum și cauzele
care le determină, putându-se lua măsuri de ordin ameliorativ.
Se pot lua măsuri de reglare și autoreglare atât a procesului didactic, cât şi a celui de
mentorat;
Rezultatele evaluărilor oferă mentorilor posibilitatea perfecţionării propriei activităţi de
cadru didactic şi îndrumător al persoanei mentorate.
10. Identificați min. 3 competențe vizate în procesul de evaluare a mentorului.

 Simțul umorului, echilibru, modestie, sensibilitate
 Diplomație
 Obiectivitate
11. Descrieți conținutul portofoliului de evaluare a persoanei mentorate și al

mentorului.
Cadre
Conținutul portofoliului
didactice
Cadre
didactice - prezentarea studiiilor şi activităţilor de formare iniţiale ale debutantului;
mentorate
- documente curiculare întocmite de debutant;
7
- probe/instrumente de evaluare;
- autoevaluări;
- jurnalul reflexiv;
- liste bibliografice;
- fişe din literatura de specialitate;
- fişe de observare a activităţii mentorului;
- evidenţa discuţiilor cu mentorului.
- modele de elemente curiculare,

- instrumente de evaluare
Mentor - liste bibilografice.
12. Alegeți una dintre competențele de bază ale profesiei didactice prezentate mai jos
și enumerați competențele specifice pe care le-ați autoevalua la dvs. și cele pe care
le-ați viza în evaluarea persoanei mentorate.
Competențe specifice
Competențe de bază
Mentor Cadru didactic mentorat
1.Facilitarea unor procese -................ -................
inovatoare de învăţare şi
predare entrate pe elev
2.Evaluarea şi -................ -................
monitorizarea rezultatelor
performanţei de predare şi
învăţare
3. Planificarea şi aplicarea -................ -................
curriculumului, orarelor,
materialelor de formare şi
a metodelor didactice
4. Formarea de parteneriate -................ -................
în interiorul şi în afara
8
comunităţilor şcolare
Coordonează -Utilizarea metodelor şi tehnicilor

activitatea de autocontrol psiho-
practică și comportamental;
facilitează - Adoptarea de conduite eficiente
învățarea pentru depăşirea „situaţiilor de
debutantului criză”;
; - Deschiderea faţă de schimbările
Stimulează care au loc în situaţii de competiţie,
motivația și examen, concurs etc.
interesele - Stabilirea relațiilor de
profesionale cooperare și să primească sprijin
ale din partea celor cu mai multă
debutantului
experiență;
;
- Manifestarea unei conduite
-Își perfecționează propria (auto)reflexive asupra activităţilor
5. Implicarea în procesul
activitățe de cadru didactic și didactice/pedagogice proprii;
de dezvoltare profesională
şi individuală îndrumător; - Manifestarea deschiderii fată de
tendinţele novatoare necesare
dezvoltării profesionale;
-Identificarea propriilor nevoi de
formare și selectarea programelor
de formare care îi sunt necesare.

Program Formare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Program Formare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect cofinanţat din Fondul Social European - Programul Operaţional Capital Uman 2014 – 2020

Axa Prioritară 6: Educaţie si competenţe / Operațiune compozită OS 6.5, 6.6. Îmbunătățirea

Program: „PROF I - MENTORAT DE CARIERĂ DIDACTICĂ”

MODUL: „M6. Evaluarea și validarea competențelor profesionale didactice”

Nume și prenume cursant: DĂNĂILĂ VALENTINA

1. Care sunt principalele aspecte de descriu competența docimologică?

2. Având ca reper propria experiență didactică, precizați posibilele “capcane” ale

3. Identificați principalele dificultăți pe care cadrele didactice le pot întâmpina în

4. Realizați o analiză obiectivă a particularităților metodelor tradiționale de

Non- Dificultăți: Dificultăți: Dificultăți:

5. Care sunt calitățile/competențele necesare unui cadru didactic pentru utilizarea

 Abilități intelectuale și sociale- recunoaşterea şi acceptarea diferenţelor; 

6. Argumentați necesitatea autoevaluării în procesul de evaluare.

În procesul autoevaluării şi pe măsura consolidării deprinderii de autoevaluare,

7. Enumerați câteva dintre dificultățile inerente în elaborarea probelor de evaluare

8. Din perspectiva relației mentorale, realizați o listă cu aspectele pe care le-ați

Cadre Modalități de valorificare a

9. Care sunt aspectele profesional-didactice pe care le-ati viza în procesul de

Se constată și apreciază rezultatele obţinute de debutant, prin raportare la obiectivele

10. Identificați min. 3 competențe vizate în procesul de evaluare a mentorului.

11. Descrieți conținutul portofoliului de evaluare a persoanei mentorate și al

- modele de elemente curiculare,

Coordonează -Utilizarea metodelor şi tehnicilor

S-ar putea să vă placă și