Fondul Social European

Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară 6: Educație și competențe
Obiectivul specific (O.S.): 6.4., 6.6.
Prioritatea de investiții 10 (i): „Reducerea și prevenirea abandonului școlar timpuriu și promovarea accesului egal la
învățământul preșcolar, primar și secundar de calitate, inclusiv la parcursuri de învățare formale, non formale și informale
pentru reintegrarea în educație și formare”
Titlul proiectului: „ADS 2020- un nou inceput!”
Contract: POCU/665/6/23/135412
Beneficiar: Inspectoratul Școlar Județean Gorj

FIȘĂ DE ACTIVITATE PRACTICĂ (5)

MODULUL IV
EVALUAREA ÎN PROGRAMUL “A DOUA ȘANSĂ”
IV.1. Funcțiile evaluării
IV.2. Specificul evaluării în programul A doua Șansă

SARCINA DE LUCRU

”Printre capcanele practicii evaluative se numără:

Capcana obiectivității exagerate - evaluatorul trebuie sa tina seama de faptul ca evaluarea este „o
lectura” orientata. El nu trebuie sa uite ca demersul sau nu poate fi asemănat cu „apucarea” unui
obiect concret si „măsurarea” lui cu ajutorul unui instrument, după anumite dimensiuni obiective, in
cazul evaluării estimative si nici cu emiterea unei judecați asupra acestui obiect de evaluat prin
referință la norme sau criterii care îl transcend (in cazul evaluării apreciative).
Capcana autoritarismului. In anumite contexte evaluatorul abuzează de puterea sa si ca atare
substituie funcțiile specifice unei evaluări normale cu alte funcții nespecifice, cum ar fi de exemplu
menținerea vorbirii si disciplinei.
Capcana tehnicista. Unii evaluatori si chiar factori de decizie, instituții specializate creditează
ideea potrivit căreia „dificultățile evaluării pot fi rezolvate prin punerea in practica a soluțiilor pur
tehnice”.
Care dintre aceste capcane credeți că este mai dificil de evitat în evaluarea în cadrului
programului ADS?

Evaluatorul trebuie să acorde multă atenţie şi concentrare procesului

evaluativ, pentru a contracara şi anula în măsura posibilităţilor, capcanele şi
dificultăţile inerente procesului. În acest sens experienţa evaluatorului în
domeniu este un atu. Unul din criteriile importante ale calităţii evaluării constă
în conformitatea acesteia, în cât mai mare măsura realităţii / fenomenului
evaluat(e).
O prima dificultate constă în conceperea documentelor de evaluare,
referindu-ne la formularea precisă a criteriilor de evaluare, la numărul acestora ,
Fondul Social European
Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritară 6: Educație și competențe
Obiectivul specific (O.S.): 6.4., 6.6.
Prioritatea de investiții 10 (i): „Reducerea și prevenirea abandonului școlar timpuriu și promovarea accesului egal la
învățământul preșcolar, primar și secundar de calitate, inclusiv la parcursuri de învățare formale, non formale și informale
pentru reintegrarea în educație și formare”
Titlul proiectului: „ADS 2020- un nou inceput!”
Contract: POCU/665/6/23/135412
Beneficiar: Inspectoratul Școlar Județean Gorj
la gradul de înţelegere a lor, măsurabilitatea şi aplicabilitatea lor; formularea
standardelor de performanţă bine definite prin indicatori.
Se impune să acordam atenţie şi felului în care este abordată evaluarea,
referindu-ne la necesitatea perceperii corecte a scopului evaluării, de toate
părţile implicate în ea; credibilitatea evaluatorilor în faţa persoanelor evaluate,
culturii organizaţionale, sistemului de valori la care aderă membrii organizaţiei.
Întreaga strategie de evaluare trebuie să fie în concordanţă, să se raporteze la
cultura organizaţiei evaluate.
Este bine a fi evitate două capcane în procesul de evaluare: cea a
obiectivităţii exagerate, când evaluatorul uită că evaluarea nu poate fi un proces
exclusiv obiectiv şi ceea a tehnicităţii, când evaluatorul consideră că este de
ajuns să ai competenţe instrumentale pentru a face o buna evaluare. Evaluarea
eficientă este o îmbinare armonioasă a obiectivului cu subiectivul.

În activitatea de evaluare îşi pot face simţită prezenta următoarele tipuri

de erori:
- efectul halo-acesta constă în supraaprecierea rezultatelor sub influenta
impresiei generale, în realitate rezultatele fiind diminuate în raport cu evaluarea
realizată;
- efectul pygmalion – în acest caz aprecierea rezultatelor angajatului este
influenţată de percepţia evaluatorului în ceea ce îl priveşte, opiniile
evaluatorului tind să determine apariţia fenomenului. Un exemplu relevant este
conformarea evaluatului în timp la eticheta pusă. Evaluarea în acest caz este
centrată pe percepţia evaluatorului şi nu pe realitatea existentă. O altă formă de
Fondul Social European
Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritară 6: Educație și competențe
Obiectivul specific (O.S.): 6.4., 6.6.
Prioritatea de investiții 10 (i): „Reducerea și prevenirea abandonului școlar timpuriu și promovarea accesului egal la
învățământul preșcolar, primar și secundar de calitate, inclusiv la parcursuri de învățare formale, non formale și informale
pentru reintegrarea în educație și formare”
Titlul proiectului: „ADS 2020- un nou inceput!”
Contract: POCU/665/6/23/135412
Beneficiar: Inspectoratul Școlar Județean Gorj
manifestare a acestei erori este efectul primei impresii, evaluatorul poate fi
influenţat de impresia iniţial formată (cu ceva timp în urmă) şi aplicată evaluării
actuale. În timp există posibilitatea creşterii sau diminuării rezultatelor şi a
deplasării evaluării, în aceste condiţii de la obiectivitate.
- efectul blând - personale cunoscute fiind apreciate cu mai multă
indulgenţă. Această eroare apare în cazul evaluării formatorului, mai ales dacă
acesta îşi desfăşoară activitatea în cadrul companiei în care realizează şi
formarea.
- efectul asprimii - se manifestă prin tendinţa de a aprecia orice acţiune ca
fiind lipsită de valoare, chiar greşită, fapt care conduce frecvent la scăderea
motivaţiei, datorită caracterului nedrept, incorect al evaluării.
- eroarea tendinţei centrale-evaluatorul elimina în acest caz tendinţele
extreme şi oferă calificativul mediu oricărei persoane /situaţii/sesiuni de
formare, aceasta întâmplându-se în timp ce statisticienii atestă că în orice grup
evaluat există performanţe foarte bune, bune, medii, slabe, şi foarte slabe.
- ecuaţia personală a evaluatorului – în cadrul acestei erori intervine
subiectivitatea persoanei care evaluează, diferenţele între evaluatori fiind făcute
de concepţiile şi manifestările personale ale acestora, concretizate în evaluare
prin criteriile şi modalităţile de interpretare. Unii evaluatori se dovedesc a fi
mai generoşi, considerând eforturile oamenilor, originalitatea lor şi alte
aspecte complementare evaluării propriu-zise, în timp ce alţii sancţionează cele
mai mici erori.
- efectul de similaritate a standardelor subiective selective - în acest caz
criteriile folosite sunt unitare, identice pentru toţii subiecţii evaluaţi, dar gradul
Fondul Social European
Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritară 6: Educație și competențe
Obiectivul specific (O.S.): 6.4., 6.6.
Prioritatea de investiții 10 (i): „Reducerea și prevenirea abandonului școlar timpuriu și promovarea accesului egal la
învățământul preșcolar, primar și secundar de calitate, inclusiv la parcursuri de învățare formale, non formale și informale
pentru reintegrarea în educație și formare”
Titlul proiectului: „ADS 2020- un nou inceput!”
Contract: POCU/665/6/23/135412
Beneficiar: Inspectoratul Școlar Județean Gorj
de indulgenţă sau severitate tinde să fie diferit de la subiect la subiect,
evaluările în acest caz sunt dependente de similaritatea dintre evaluator şi
evaluat.
- efectul de contrast - dacă o persoană este evaluată după un coleg care a
avut răspunsuri foarte bune, standardul de evaluare tinde să crească următoarea
persoană fiind defavorizată în aceste condiţii de poziţia sa în programul de
evaluare. Această eroare are şi varianta inversă celei anterior menţionate, atunci
când evaluatul este apreciat în condiţiile în care înaintea sa a fost evaluată o
persoană care prin prestaţia avută a coborât standardul de evaluare, situaţie în
care cel evaluat în prezent este avantajat. Se poate întâmpla atunci când se
evaluează personalul unui departament şi acesta are răspunsuri excelente oferite
de marea majoritate a celor evaluaţi, aceasta impresie pozitivă poate favoriza un
membru al departamentului respectiv, chiar dacă răspunsurile acestuia nu s-au
ridicat la nivelul calitativ evidenţiat de majoritatea evaluată.
- evaluarea logică – se manifestă atunci când în procesul evaluării
intervin aspecte nesemnificative, pentru obiectivele de evaluare fixate (se
evaluează ceva nesemnificativ). Această eroare s-a dovedit a fi frecventă la
evaluatorii externi.
Pentru a anula posibilitatea influenţării obiectivităţii evaluării de către
aceste erori este bine să se aibă în vedere următoarele principii: „evaluarea se
realizează pe baza informaţiilor relevante suficiente; evaluările trebuie să fie
oneste; se păstrează evaluările în formă scrisă, detaliată; se acordă feed-back
adecvat, formulat ca opinie”(G. Pânişoară, I. O. Pânişoară, 2004, pag. 157).
Fondul Social European
Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritară 6: Educație și competențe
Obiectivul specific (O.S.): 6.4., 6.6.
Prioritatea de investiții 10 (i): „Reducerea și prevenirea abandonului școlar timpuriu și promovarea accesului egal la
învățământul preșcolar, primar și secundar de calitate, inclusiv la parcursuri de învățare formale, non formale și informale
pentru reintegrarea în educație și formare”
Titlul proiectului: „ADS 2020- un nou inceput!”
Contract: POCU/665/6/23/135412
Beneficiar: Inspectoratul Școlar Județean Gorj
Evaluarea prezintă o serie de oportunităţi, după cum urmează:
posibilitatea de a realiza conexiuni de informaţii, cu privire la deciziile luate şi
la acţiunile realizate; oferirea de informaţii integrate tuturor sectoarelor;
evidenţierea rezultatelor pozitive şi negative ale programului/impactului;
prevenire abaterilor majore de la obiectivele stabilite; rezultatele evaluării pot fi
utilizate ca bază în implementarea schimbărilor/inovaţiilor/evitarea repetării
aceloraşi greşeli.
De asemenea evaluarea poate prezenta anumite riscuri precum
următoarele: poate fi redusă la a controla oamenii şi activităţile profesionale;
poate deveni un simplu exerciţiu contabil sau administrativ; se poate îndepărta
prea mult de realitate devenind doar un efort speculativ; poate fi aplicată
mecanic fără a ţine cont de contextul general şi local; este posibil să nu dispună
de timpul şi de resursele necesare unei evaluări eficiente.
Pentru înlăturarea sau diminuarea acestor inconveniente este bine să se
facă apel la: monitorizarea proceselor evaluative doar de către persoane
abilitate, experienţa în domeniu fiind un atu; să fie analizate rezultatele şi să fie
elaborate măsuri cu caracter ameliorativ; să se utilizeze evaluatori externi sau să
se apeleze la comisii mixte, formate din evaluatori interni şi externi.