GRUPAREA GENERATOARELOR

In practica, pentru a obtine generatoare cu parametrii

doriti, acestia se grupeaza: in serie, in paralel si mixt. Mai
multe generatoare grupate formeaza o baterie.
Gruparea in serie a generatoarelor se realizeaza daca
borna negativa a fiecarui generator se leaga cu borna
pozitiva a generatorului urmator ca in figura.

Cand se formeaza o baterie se pune problema de a gasi un

generator echivalent care debiteaza printr-un rezistor
conectat in circuitul bateriei acelasi curent ca si bateria.
Fie o baterie formata din n generatoare caraterizate
de tem si rezistente interne diferite:e1, r1; e2, r2 si en, rn.
Bateria poate fi inlocuita cu un singur generator care
debiteaza pe rezistorul R intensitatea Is. Aceasta
intensitate se obtine aplicand legea a doua a lui Kirchhoff.
e1 + e2 + ... + en = Is·R + Is (r1 + r2 +...+ rn)
Is = (e1 + e2 + ... + en)/(R + r1 + r2 +...+ rn)
Generalizand pentru n generatoare identice:
Is = n·e/(R + nr)
Gruparea generatoarelor in serie este folosita in practica
atunci cand la bornele rezistorului este necesara o tensiune
mare.
Gruparea in paralel a generatoarelor se realizeaza legand
polul pozitiv al tuturor generatoarelor intr-un nod a al
circuitului si polul negativ intr-un alt nod b al circuitului ca
in figura.

In cazul gruparii generatoarelor in paralel trebuie ca toate

generatoarele care alcatuiesc bateria sa aiba
aceeasi tem caci, altfel, iau nastere, in baterie, curenti
locali care descarca repede generatoarele cu tem mai
mare.
Pentru a gasi expresia curentului de intensitate Ip ce
strabate rezistorul R se aplica legile lui Kirchhoff.
Ip = I' + I' +...+ I' = n·I', → I' = Ip/n
Pentru ochiul n:
e = Ip·R + Ip·r/n
Ip = e/(R + r/n)
Prin legarea surselor in paralel, bateria furnizeaza un
curent de intensitate mai mare decat ar putea furniza o
singura sursa.
Energia si puterea curentului electric
Conform definitiei tensiunii intre doua puncte, energia
necesara transportului unei sarcini el;ectrice q intre cele
doua puncte este
W = q·U.
Daca cele doua puncte sunt extremitatile unei portiuni de
circuit, a carei rezistenta este R si care e stabatuta de un
curent cu intensitatea I, cum q = I·t, t fiind timpul cat a
trecut curentul prin portunea de circuit,
W = U·I·t,(joule)
relatie care tinand seama de legea lui Ohm I = U/R se mai
scrie
W = R·I2·t,
sau W = U2·t/R
Un conductor parcurs de curent electric se incalzeste
pentru ca prin ciocniri intre purtatorii de sarcini electrice si
ionii din nodurile retelei cristaline o parte din energia de
miscare a purtatorilor este transformata in caldura, deci
Q = 0,24·U·I·t cal15  1cal15 = 4,1855 J
Caldura dezvoltata incalzeste conductorul strabatut de
curent, de aceea este folosit intr-o mare varietate de
aparate si dispozitive de incalzit.
Puterea electrica este definita de raportul dintre energie si
timp . Puterea generatorului:
Pg = E·I = I2(R + r) = E2/R (Watt = J/s)
Puterea consumata in circuitul exterior:
Pc = W/t = U·I = R·I2 = U2 R (W = J/s)
Puterea pierduta in interiorul generatorului: Pint = I2·r(W =
J/s)
Puterea pierduta pe linia de transport: ΔPl = ΔU·I = I2·Rl
1J = 1W·1s. Energia electrica se mai masoara in kwh;
1kwh = 3,6·106J

Randamentul generatorului
Din energia sursei o parte este cosumata pe rezistenta
interna a generatorului, iar restul este furnizata
consumatorului. Randamentul generatorului este:
η = Pc/Pg = U·I/ E·I = U/E = R/(R + r) < 1
Transferul maxim de putere de la generator la consumator
Puterea utila sau puterea consumata poate fi scrisa sub
forma:
Pc = R·I2 = E2·R/(R + r)2 = E2/[√R + (r/√R)]2 Deoarece
numaratorul este constant, Pc este maxima cand numitorul
este minim
Numitorul atinge valoare minima daca derivata lui de
ordinul intai in raport cu rezistenta interna r este zero
confotm teoremei lui Fermat
Derivam numitorul in raport cu r si egalam derivata cu zero
{[√R + (r/√R)]2}' = [√R + (r/√R)]·(1/√R) = 0, → |r| = R
Puterea maxima absorbita de consumator devine:
Pmax = E2·r/(r + r)2 = E2/4r