Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova

Colegiul ”Alexei Mateevici” din Chișinău

Ghid de bune practici pentru învățământul primar

Modulul: Evaluarea criterială prin descriptori

Elaborat de:Railean Andreea

Grupa:32 ȘC
Profesor-coordonator: Covali Violeta

Chișinău,2023
Cuprins:

ECD – CADRUL CONCEPTUAL

1. Definirea conceptelor: evaluare criterială prin descriptori, criterii de evaluare,
descriptori,
produs școlar, ș.a.
2. Principiile ECD.
3. Operațiile evaluării.
4. Descriptorii generali pentru învățământul primar.
5. Produsele școlare și criteriile de evaluare specifice disciplinelor, clasa I.-IV
6. Produsle transdisciplinare ( produse elaborate exemple)
7. Cerințe pentru formularea criteriilor de evaluare.
8. Necesitatea ECD în condițiile sociale actuale
TIPURI DE EVALUARE DIN PERSPECTIVA ECD
1. Evaluarea inițială.
2. Evaluarea formativă. Tipurile evaluării formative: punctuală, pe etape,
interactivă.
3. Raportarea evaluării formative la tipurile de lecții
4. Feedback-ul o componentă cheie în evaluarea formativă
5. Repere conceptuale și practice ale evaluării sumative
6. Sarcini de învățare și evaluare pe niveluri.
7. Aspecte teoretice în privința elaborării testelor sumative
 Înregistrarea calificativelor
 Verificarea caietelor de lucru și a evaluărilor sumative
 Tehnologia evaluării sumative orale
 Procedeul ,,R” – condiții și specific (Model plan de recuperare)
METODE DE EVALUARE A REZULTATELOR ELEVILOR DE VÂRSTĂ ȘCOLARĂ
1. Metode de evaluare. Tipologia metodelor de evaluare.
 Metode de evaluare tradiționale: probele orale, scrise, practice;
 Metode de evaluare complementare: observarea sistemică, investigația,
studiul de caz,
chestionarul, proiectul, portofoliul;
 Metode alternative de evaluare prioritare în contextual formării
competențelor.
INSTRUMENTE DE EVALUARE ÎN BAZA ECD
1. Instrumente de reflecție.
2. Instrumente de lucru sau de ajutor al elevului (Portofoliul de evaluare al
elevului, diagrama
de monitorizare, grila de apreciere, fișe de evaluare).
3. Instrumente de autoevaluare și evaluare reciprocă (fișe de autoevaluare și
evaluare reciprocă,
Chestionar de autoevaluare pentru ev. sumative).
4. Instrumente de eficientizare a învățării (fișe de eficientizare a învățării).
5. Instrumente de monitorizare (ale învățătorului). Lauda – o modalitate de a
consolida succesul
elevilor
6. Instrumente de comunicare socială (părinți, familia, reprezentanți legali ai
copilului) a
rezultatelor evaluării.
7. Fenomenul subiectivității în practica evaluativă. Procedee de dezvoltare a
spiritului de
evaluare obiectivă.
8. Surse de eroare în evaluarea didactică
MANAGEMENTUL TEMELOR PENTRU ACASĂ
Temele pentru acasă interdisciplinre (exemple).
 Introducere

Cu bucurie și nerăbdare, îmi amintesc prima mea zi în clasa întâi. Pășind timidă
în sala de clasă, cu ghiozdanul meu plin de speranțe și cu inima bătând puternic
în piept, nu știam că acea zi va deveni temelia pasiunii mele pentru
învățământul primar și pentru ghidul de bune practici pe care urmează să-l
împărtășesc cu tine.
Învățătoarea mea, Doamna Zinaida,a fost personificarea dedicării și pasiunii
pentru a forma minți tinere. Amintirea lecțiilor sale memorabile, îmbinate cu
creativitate și implicare, a fost punctul de plecare al călătoriei mele în învățarea
continuă. El nu doar ne-a învățat să citim și să scriem, ci ne-a oferit o fereastră
către lumea cunoașterii și a descoperirilor.
În acei ani, am realizat puterea unei educații de calitate, bazate pe bune practici.
În fiecare dimineață, în clasă, eram încurajați să ne exprimăm ideile, să
explorăm și să învățăm prin joc și creativitate. Aceste elemente au fost
fundamentele care m-au însoțit pe tot parcursul școlii primare și au modelat
viziunea mea despre învățare.
Anii au trecut, iar eu am devenit învățător la rândul meu. Cu amintirile plăcute
ale primei mele zile de școală în minte și cu inspirația dobândită de la doamna
Zinaida, am simțit că este momentul să contribui la transformarea educației
primare. Astfel, ghidul de bune practici pentru învățământul primar a luat
naștere din dorința de a oferi elevilor și colegilor mei instrumente valoroase
pentru a modela un mediu educativ stimulant.
Această carte nu este doar un ghid, ci și o călătorie în lumea bunei practici în
învățământul primar. Sper că experiența mea și cunoștințele acumulate de-a
lungul anilor vor constitui resurse utile pentru cei care doresc să ofere o
educație de calitate, plină de inspirație și învățare continuă. Te invit să descoperi
împreună secretele unei educații fundamentale, bazate pe practici testate și
adaptate pentru a forma generații de tineri dornici de cunoaștere și succes.
 ECD-CADRUL CONCEPTUAL

În contextul Codului Educației al Republicii Moldova, ECD

este abordată ca un proces dinamic,holistic, continuu și
complex de determinare și valorificare a particularităților
individuale de învățare ale copilului în vederea sporirii
performanțelor lui individuale. Astfel, ECD reprezintă un
sistem de
eficientizare permanentă şi diferenţiată a predării,
învăţării și evaluării prin introducerea criteriilor şi
descriptorilor, fără acordarea notelor.
Criteriile de evaluare constituie sisteme de calităţi importante care se regăsesc
în produsele
învăţării: „criteriu de evaluare = calitate a procesului şi produsului învăţării
realizat de către elev”.

Descriptorii reprezintă criterii calitative de evaluare care descriu modul de

manifestare a
competenţelor elevului şi permit determinarea gradului de realizare a acestora
(minim, mediu, maxim),
constituind indicatori operaţionali direct observabili:
- în comportamentul performanţial al elevilor
- şi la nivelul rezultatelor şi produselor activităţii concrete a acestora.
Astfel, descriptorii generali pentru învățământul primar descriu modul de
manifestare a
competenţelor elevului în procesul realizării finalităților curriculare pe două
dimensiuni
intercondiționate:
- dimensiunea formativă (formatoare, dinamică) vizează comportamentul
performanțial al elevului și
permite caracterizarea prin descriptori a nivelurilor de performanță:
independent; ghidat de
învățător; cu mai mult sprijin;
- dimensiunea cumulativă (decizională) vizează nemijlocit performanțele
elevului la disciplinele
școlare și permite atribuirea de calificative: foarte bine; bine; suficient.
În cadrul unei probe de evaluare

ELEVUL CARE A DOBÎNDIT COMPETENȚE

constituite care necesită aflate în

stabil,capabile de antrenament curs de
autodezvoltare pentru formare
consolidare

REALIZEAZĂ PRODUSE ȘCOLARE

corect cu greșeli mici cu greșeli

complet cu incompletitudini cu incompletitudini
coerent mici cu incoerențe
fără ezitări cu incoerențe mici cu ezitări depășite ca
cu ezitări mici, rezultat al sprijinului
depășite ca rezultat al (indicațiilor ,explicațiilor)
ghidării (întrebărilor oferite de învățător
orientative) oferite de
învățător

MANIFESTĂ COPORTAMENT PERFORMANȚIAL

independent ghidat de învățător cu mai mult sprijin

ATESTĂ REZULTATE ȘCOLARE APRECIABILE PRIN

foarte bine bine suficient
 Principiile ECD
Fiind subordonat interesului superior al copilului,
procesul ECD se fundamentează pe un sistem
unitar de principii:
principii psiho-pedagogice:
▪ principiul centrării pe
personalitatea celui
evaluat (educat), pe
caracteristicile sale
individuale şi de vârstă;
▪ principiul motivării pentru
învăţare;
▪ principiul confidențialității;
▪ principiul succesului;
▪ principiul transparenţei şi
participării la
procesul evaluării
(copil/părinte/
reprezentant legal al copilului).
principii didactice:
▪ principiul relevanţei și
eficienţei;
▪ principiul integrității
procesului educaţional
de predare-învăţare-evaluare;
▪ principiul priorității
autoevaluării;
▪ principiul corelării evaluării
formative cu
cea sumativă;
▪ principiul personalizării
demersurilor de
proiectare și realizare a
evaluării.
 Operațiile evaluării

Aprecierea constă în
emiterea unor judecăți
de valoare asupra
rezultatelor obținute
prin măsurare, cu Decizia exprimă concluzii
Măsurarea este raportarea la criterii de desprinse în urma
operația de date sau la o școală de interpretării datelor
înregistrare și obținute prin măsurare și
valori.
măsurare a apreciere, continuate prin
rezultatelor prin măsuri sau soluții pentru
aplicarea unor îmbunătățirea activității în
instrumente sau etapa următoare a
probe de evaluare procesului de învățământ.
Produsele școlare și criteriile de evaluare
specifice disciplinelor, clasa I.-IV

Produsul școlar reprezintă un rezultat școlar proiectat pentru

a fi realizat de către elev și măsurat, apreciat de către cadrul
didactic, elevul însuși, colegii și, eventual, părinții.

Relația finalități curriculare ↔ produse școlare:

Competențe specifice ↔ nivel de disciplină pe toată perioada
învățământului primar
Unități de competențe ↔ nivel de unitate de învățare pe clasă
Produse școlare ↔ nivel de activitate la lecție

*O competență/ unitate de competență poate fi evaluată prin

diferite produse, și invers: același
produs poate permite evaluarea diferitor unități de
competențe. Acest fapt oferă libertate fiecărui cadru
didactic în alegerea produselor în conformitate cu posibilitățile,
condițiile și resursele disponibile.
 În capitolul 5, MECD oferă liste de produse școlare
recomandate în corespundere cu prevederile
Curriculumului pentru învățământul primar:
- produse specifice disciplinelor școlare pentru fiecare dintre
clasele I-IV;
- produse transdisciplinare recomandate la diverse discipline
și clase.
Listele de produse recomandate au caracter deschis. Cadrul
didactic nu va utiliza toate produsele
recomandate, el poate propune și produse proprii, dar este
recomandabil de a identifica în listele date
produsul adecvat, proiecţia cea mai veridică pentru fiecare caz
concret.
În listele oferite, fiecărui produs școlar i se atribuie un număr de
ordine (produsele pe discipline și
clase: P1, P2, P3 etc.; produsele transdisciplinare: PT1, PT2, PT3
etc.). Numerația respectivă va fi
utilizată: în proiectele didactice de lungă și de scurtă durată; în
cadrul procesării datelor evaluării.
La disciplinele opționale, învățătorul are posibilitatea de a formula
propriile produse școlare după
modelul disciplinelor obligatorii înrudite, prin corelare cu finalitățile
curriculare.

!Produsul școlar și sistemul aferent de criterii alcătuiesc

împreună o unitate integră și inseparabilă, care va fi utilizată în
cadrul diverselor situații didactice: în proiectare; la elaborarea
instrumentelor de evaluare; în procesarea și interpretarea datelor
evaluării.
 Fiecare produs școlar este însoțit de un sistem de criterii de
succes. Criteriile de succes prezintă pentru elevi criteriile
de evaluare, fiind formulate în limbaj accesibil, pe scurt,
folosind verbe, de obicei la persoana I singular. Sintagma
„criterii de evaluare” se va utiliza doar de către cadrele
didactice în medii profesionale, la scrierea rapoartelor,
lucrărilor metodice, articolelor etc. În activitatea concretă cu
elevii se va opera doar cu criterii de succes.

EXEMPLU
Clasa I. Limba și literatura română. Produsul P11: Textul citit la
prima vedere
Criterii de Succes Criterii de evaluare
(pentru elevi) (pentru cadrele didactice)

1. Citesc cursiv și fluent

textul.
2. Articulez toate cuvintele.
3. Respect intonația impusă
de conținut și
de semnele de punctuație.
1. Citește cursiv și fluent
textul.
2. Articulează toate cuvintele.
3. Respectă intonația impusă
de conținut și de
semnele de punctuație.
Produse Trandisciplinare
La fiecare disciplină vor fi valorificate atât produse specifice
disciplinei respective, cât și produse transdisciplinare.
 În corespundere cu specificul disciplinei „Dezvoltare
personală”, ponderea produselor transdisciplinare va fi sporită
în raport de alte discipline. În contextul dat și conform
curriculumului disciplinar, MECD nu oferă produse specifice la
disciplina dată pentru clasele III-IV, recomandând valorificarea
produselor transdisciplinare.
 În cadrul zilelor de activități transdisciplinare vor fi valorificate
produse transdisciplinare
Exemple de bune
practici
Tema:,,Drumul Cărții'' (1 săptămână)
LLR: „Carte” – alcătuirea cărții
(prezentare Power Point);
Științe: „ De la copac la carte...”
(selectare de imagini în ordinea
corespunzătoare de la tăierea
copacului uscat până la citirea
cărților);
AVAP: „Copacul cărții” ( lucrare
colectivă).
Activitate extracurriculară:
Vizită la Biblioteca comunală
 Tema:,,luceafărul,, de Mihai Eminescu

LLR: „Viața lui Eminescu”

(prezentare Power Point cu date bibliografice a
marelui poet; recitare, lectură, povestiri)
Ed. civică: ”Ziua culturii naționale – 15 Ianuarie”
( ansamblare puzzle și colorare – lucrare colectivă);
MM: ”Sara pe deal” (audiție muzicală);
AVAP: „Lebăda” ( lucrări practice).
Cerințe pentru formularea criteriilor de evaluare.

Cum utilizează cadrul didactic produsele

școlare?

✓Studiază, prin confruntare cu prevederile curriculumului, lista de

produse specifice disciplinei școlare pentru clasa respectivă și lista
de produse trans disciplinare, care sunt recomandate în MECD.
✓ Selectează produsele relevante pentru cazul concret și le
valorifică în proiectarea didactică, în elaborarea instrumentelor de
evaluare și în cadrul monitorizării/ analizei performanțelor elevilor.
✓ Pentru a elabora un instrument de evaluare (probă orală/ scrisă/
practică, test etc.), alege produsul(ele) în funcție de: unitățile de
competențe vizate; obiectivele lecției; varietatea situațiilor de
învățare; aspecte de didactică a disciplinei; experiența elevilor.
Produsele alese orientează cadrul didactic în alcătuirea sarcinilor
propuse elevilor în proba de evaluare.
Necesitatea ECD în condițiile sociale actuale
Evaluarea criterială prin descriptori joacă un rol
esențial în condițiile sociale actuale. În contextul unei
societăți în continuă evoluție, cu provocări și oportunități
noi, este necesar un sistem de evaluare care să reflecte
aceste schimbări.
Evaluarea tradițională, care se bazează în mare măsură
pe note, poate să nu ofere întotdeauna o imagine
completă a abilităților și cunoștințelor unui elev. Pe de
altă parte, evaluarea criterială prin descriptori permite o
evaluare mai detaliată și mai obiectivă. Aceasta ajută la
identificarea punctelor forte și a celor ce necesită
îmbunătățire, oferind elevului o înțelegere mai clară a
progresului său.
În plus, evaluarea criterială prin descriptori se
aliniază mai bine cu abordările moderne ale învățării,
care pun accent pe dezvoltarea competențelor
transversale și pe învățarea bazată pe competențe.
Aceasta permite evaluarea competențelor într-un
context real, ceea ce este mai relevant pentru pregătirea
elevilor pentru viața reală.

În concluzie, evaluarea criterială prin descriptori este

esențială în societatea actuală. Aceasta permite o
evaluare mai obiectivă a competențelor elevilor,
ajutându-i să se dezvolte și să se pregătească mai bine
pentru viitor.
Tipuri de evaluare din perspectiva ECD
În funcție de momentul unui act evaluativ într-un parcurs de
învățare, se disting: evaluarea inițială– predictivă; evaluarea
formativă – continuă; evaluarea sumativă – cumulativă.
Respectând semnificațiile acestor strategii de evaluare, MECD
diferențiază trei tipuri de evaluare formativă: evaluarea
formativă în etape; evaluarea formativă punctuală; evaluarea
formativă interactivă.
Evaluarea inițială (EI):

✓ se proiectează la nivel de lungă și de scurtă durată: la debutul anului școlar și la

începutul unităților de învățare (modulelor); eventual - la început de semestru;
✓ este precedată de activități evocative; la debutul anului școlar se recomandă o
perioadă evocativă cu o durată judicioasă;
✓ poate să se raporteze la finalitățile curriculare însușite anterior, determinate ca
preachiziții necesare pentru succesul elevilor în noul parcurs de învățare; poate avea
caracter de diagnosticare a
experiențelor la un anumit subiect sau la o anumită unitate de învățare;
✓ poate fi non-instrumentală, dar și instrumentală – pe baza unor instrumente de
evaluare alese în funcție de contextul specific: probă orală, scrisă sau practică; test;
interogare evaluativă în forme diverse (de ex.: dictare matematică; joc didactic „Așa –
da, așa – nu” etc.); pot fi utile diverse tehnici interactive („Știu – Vreau să știu – Învăț”
etc.);
✓ este de tip formator, are caracter reflexiv și creează elevilor condiții de
autoevaluare şi autoreglare a învățării;
✓ este ghidată de învățător, care își asumă responsabilitatea remedierii rapide,
corectării parcursului de învățare al elevului prin combaterea și prevenirea
dificultăților;
✓ prevede apreciere pe baza descriptorilor generali.
Evaluarea formativă în etape (EFE):

✓ se proiectează la nivel de lungă și de scurtă durată: la Limba română și

Matematică - de regulă, 2 EFE pe parcursul unei unități de învățare; la
celelalte discipline – de regulă, doar la finele unităților de învățare;
✓ se raportează la câteva dintre unitățile de competențe stipulate pentru
parcursul de învățare respectiv, în funcție de contextul concret;
✓ este instrumentală, elevii fiind conștienți de demersurile evaluative
întreprinse;
✓ presupune valorificarea produselor selectate în corespundere cu
unitățile de competențe vizate;
✓ are caracter reflexiv și creează elevilor condiții de autoevaluare şi
autoreglare a învățării; este ghidată de învățător care își asumă asigurarea
unor acțiuni de remediere imediată; în contextul dat, pentru proba de EFE
se recomandă a rezerva circa 15 - 25 de minute din lecție, și aproximativ
tot atât timp – pentru activitatea de autoevaluare în continuarea aceleași
lecții sau la lecția următoare.
✓ prevede apreciere în baza descriptorilor generali pentru învățământul
primar ,cu utilizarea cuvintelor încurajatoare ;
✓ rezultatele elevilor se înregistrează în catalog
Evaluarea formativă punctuală (EFP):

✓ se proiectează la nivel de scurtă durată, cu o frecvență

judicioasă stabilită la discreția învățătorului;
✓ se raportează la o unitate de competență;
✓ se realizează pe bază de instrumente și presupune
valorificarea unuia sau a câtorva produse selectate
pentru unitatea de competența vizată;
✓ este de tip reflexiv și creează elevilor condiţii de autoevaluare
şi autoreglare a învăţării;
✓ este ghidată de învăţător pe baza criteriilor de succes pentru
produsul respectiv, cu utilizarea
cuvintelor încurajatoare.

EVALUARE?
UȘOR!
Evaluarea formativă interactivă (EFI):

✓ se proiectează la nivel de scurtă durată, la fiecare lecție;

✓ se raportează la obiectivele lecției;
✓ se realizează fără instrumentare (nu presupune instrument de evaluare);
✓ este o activitate de tip feedback:
- emoțional (de ex.: zâmbet; gesturi de aprobare; mimică de încurajare);
- de conținut (de ex.: ai scris corect; ai fost original; ai citit cu o intonație
potrivită; ai rezolvat
corect; fii atent în continuare la utilizarea liniei de dialog);
- de activitate (de ex.: te-ai implicat; ai fost activ; ai apreciat obiectiv colegul; ai
susținut atmosfera
de lucru în grup; am încredere că poți să te implici; ai nevoie de un pic de
curaj);
✓ mizează și pe autoevaluare, evaluare reciprocă;
✓ este ghidată de către învăţător pe bază de criterii, cu utilizarea cuvintelor
încurajatoare.

FIG.1
Raportarea evaluării formative la tipurile de
lecții
Feedback-ul o componentă cheie în
evaluarea formativă

Scopul evaluării formative este de a monitoriza învățarea elevilor și de a

oferi continuu feedback atât elevilor, cât și învățătorului. Evaluarea formativă
este evaluarea pentru învățare, iar dacă este gândită în mod corespunzător, îi
ajută pe elevi să-și identifice punctele forte și punctele slabe, permite elevilor
să-și îmbunătățească abilitățile de autoreglare, astfel încât să-și gestioneze
traseul învățării într-un mod mai puțin întâmplător.
Elevii, fiind implicați în evaluarea formativă, pot dezvolta abilități mult mai puternice
pentru a obține rezultate mult mai bune la evaluarea sumativă. Ceea ce face ca o
evaluare să fie ,,formativă” nu este proiectarea unui test, în sine, dar modul în care
este utilizat, pentru a informa modificările de predare-învățare. Când elevii știu ce fac
bine și la ce trebuie să muncească mai mult, îi poate ajuta să-și asume o
responsabilitate mai mare asupra propriei lor învățare.
Evaluarea formativă ajută la:
- orientarea elevilor asupra procesului de învățare, decât asupra recompenselor;
- încurajează elevii să-și construiască puncte forte, decât să se fixeze pe deficite;
- ajută elevii să devină mai conștienți de nevoile și interesele lor de învățare, astfel
încât să își
asume o mai mare responsabilitate asupra creșterii educaționale;
- feedback-ul formativ poate ajuta la clarificarea așteptărilor de învățare atât pentru
elevi, cât și pentru părinți.
În urma evaluării formative, elevii au o înțelegere mai clară a ceea ce se așteaptă
de la ei, iar părinții au informații mai detaliate pe care le pot folosi pentru a sprijini
mai eficient educația copilului lor. În același timp, evaluarea formativă ajută cadrul
didactic să evalueze dacă planurile
sale și ,,mișcările receptive” funcționează.
Evaluarea sumativă (ES):

✓ se proiectează la nivel de lungă și de scurtă durată:

- la Limba română și Matematică - la finele fiecărei unități de învățare (sau
secvențial, în cazul unei unități de învățare voluminoase), eventual și la fine de
semestru (evaluare semestrială), an școlar (evaluare anuală);
- la celelalte discipline – doar la fine de semestre;
- în evaluările semestriale/ anuale se va promova evaluarea unor produse
transdisciplinare relevante, cu focalizare pe atitudinile și valorile specifice
disciplinelor și în concordanță cu profilul elevului;
✓ este succedată de activități diferențiate de post evaluare (reînvățare/
recuperare, antrenament, dezvoltare), în cadrul cărora se asigură condiții
pentru reflecție;
✓ se raportează la unitățile de competențe stipulate pentru unitatea de învățare
finalizată;
✓ este instrumentală, elevii fiind conștienți de demersurile evaluative
întreprinse;
✓ este ghidată de învățător, care își asumă responsabilitatea „pregătirii” elevului
prin evaluări formative;
astfel, elevul percepe evaluarea sumativă drept un moment așteptat, dar nu
unul care poate provoca tensiune şi frică;
✓ prevede apreciere în baza grilei procentuale (v. subcapitolul 4.2.), cu utilizarea
cuvintelor încurajatoare .
✓ rezultatele elevilor se înregistrează în catalog .

REPERE
CONCEPTUALE
REPERE
PRACTICE
Sarcini de învățare și evaluare pe
niveluri.

TAXONOMIA NIVELELOR COGNITIVE(B.BLOOM)

6.EVALUAREA

5.SINTEZA

4.ANALIZA

3.APLICARE

2.ÎNȚELEGERE

1.CUNOAȘTERE
 CUNOAȘTERE PERCEPȚIA
INFORMAȚIEI

Evocarea din memorie a faptelor particulare și generale a

metodelor sau procedeelor, evocarea unei structuri, unui
model, unui termen/reproducerea informației așa cum este
reprezentat în surse informaționale sau manual.

Exemple de sarcini didactice

Scrie definiția termenului..

Itemi semiobiectivi (cu răspuns scurt)
1. Formularea răspunsului sub forma unui cuvânt ,unei
propoziții/ simbol.
2. Completează spațiul /enunțul cu informația emisă.
Enumeră caracteristicile..
Notează particularitățile...
ÎNȚELEGERE
REPREZENTAREA
INFORMAȚIEI
Capacitatea de a opera cu noțiuni, transformarea unei
modalități de comunicare în alta/unui tip de informație în alt
tip. Exemple de sarcini didactice

Reprezintă informația într-o diagramă, grafic...

Indică pe desen componentele..
Itemi de tip pereche, cu alegere duală ,cu
alegere multiplă.
Întrebări structurate

APLICARE RAȚIONALIZAREA INFORMAȚIEI

Folosirea metodelor, algoritmelor, conceptelor, principiilor

,teoriilor în situații noi.

Exemple de sarcini didactice

Scrie o listă de recomandări ,utilizând

principiul,legitatea..
Modelează celula ,utilizând diverse materiale.
Rezolvă exercițiul ,utilizând metoda/formula..
Propune modalități de prevenire... etc
 ANALIZĂ REFLECȚIE DESPRE INFORMAȚIE :
GÎNDIREA ANALITICĂ
Descompunerea imaginară a informației (obiectelor,
proceselor) în elemente constitutive şi identificarea
particularităţilor acestora în vederea descoperirii a ceva nou.

Exemple de sarcini didactice

Exclude cuvântul care nu corespunde mulțimii...
Argumentează răspunsul.
Itemi de tip cauză-efect.
Notează motivele care au generat acest argument....
Scrie cât de fiabile sunt aceste motive.
Cât de convingător este argumentul?
De ce crezi...?
Care este relația dintre...?
Ce poti deduce...? etc.

REFLECȚIE DESPRE INFORMAȚIE:

SINTEZĂ GÎNDIRE SINTETICĂ

Îmbinarea elementelor/componentelor pentru a forma un tot

întreg, a crea un produs nou.
 Exemplu de sarcini didactice

Scrie un rezumat cu tema,, ...

Scrie un eseu în care să reflecți...
Grupează termenii din șirul de mai jos câte 3 şi notează
criteriile, pe baza cărora ai realizat grupările;
Generalizează informația într-o expresie etc.
Ce alternativă propui pentru soluționarea problemei...?
Cum iți imaginezi desfășurarea procesului...?
Ce ai putea proiecta pentru a rezolva...?

REFLECȚIE DESPRE INFORMAȚIE :

EVALUARE GÎNDIRE CREATIVĂ
Exprimarea unor judecăți referitor la valoarea unor idei,
materiale, metode etc. Exprimarea judecăților de valoare fată
de anumite situații, contexte, procese. Rezolvarea situațiilor
concrete de problemă.
Exemplu de sarcini didactice

Scrie un argument / contrargument care să clucideze...

Propune soluții pentru următoarea situație de
problemă/situatie de caz...
Care este problema în situația dată?
Ce se poate învaţa din ea?
Care sunt punctele forte şi punctele slabe ale...?
Care este poziția ta în această privință?
 Repere teoretice în elaborarea
testelor sumative

În procesul de elaborare a testelor sumative se respectă

anumite etape:
Asigurarea caracteristicilor testului.
Proiectarea matricei de specificații.
Formularea obiectivelor de evaluare.
Elaborarea itemilor.
Elaborarea schemei de notare.
Etapele enumerate mai sus ne permit să răspundem la
următoarele întrebări:
1. Pentru cine proiectez testul şi cu ce scop?
2. Ce obiective şi conținuturi va acoperi testul?
3. Ce fel de itemi trebuie să elaborez în aşa fel, încît testul
să măsoare în mod valid achizițiile elevilor?
4. Cîți itemi va avea testul şi cît va dura?
5. Cîți itemi din fiecare tip trebuie să proiectez ?
6. Cum vor fi notați itemii testului?
Înregistrarea calificativelor

Cadrele didactice sunt obligate să înregistreze sistematic în catalog

rezultatele școlare ale elevilor conform normelor în vigoare, art.16, pct. 4,
pct. 5 dinCodul educaţiei, și în corespundere cu Instrucțiunea privind
completarea catalogului școlar clasele I-IV:
- calificativele se notează cu majuscule de tipar: FB – „foarte bine”; B
– „bine”; S – „suficient”;
- descriptorii nivelurilor de performanță se notează cu litere mici de
mână: i – „independent”;
g – „ghidat de învățător”; s – „cu mai mult sprijin”;
- se interzice utilizarea altor semne pentru înregistrarea
rezultatelor școlare în catalog.
 Verificarea caietelor de lucru și a
evaluărilor sumative
Caietele de lucru ale elevilor se vor verifica: în clasa I - zilnic, în clasele II-IV –
sistematic în cursul săptămânii, după necesitate. Pentru lucrul curent în caiete
nu se vor acorda nici calificative, nici descriptori. Pot fi scrise recomandări,
aprecieri încurajatoare . În caietele de lucru pot fi realizate și probe de evaluare
(EFP, EFE, eventual și ES): scriindu-le nemijlocit sau aplicând fișa/cardul pe
pagina de caiet. Propunem o variantă de lucru în acest sens:
- Elevii trasează o linie orizontală (de ex., oranj) înainte de a scrie proba sau a
aplica fișa, iar la final
trasează o linie dedesubt;
- Pe câmp, elevii realizează autoaprecierea (v. subcapitolul 3.3.);
- La verificarea caietelor, învățătorul face pe linia de sus noțițe despre evaluarea
respectivă, în formă liberă (de ex.: EFP (P2); EFE 1), iar dedesubt apreciază
rezultatul elevului prin cuvinte încurajatoare și, după caz, prin calificativ sau
descriptor;
- La terminare, caietele se plasează în portofoliul elevului, ceea ce permite o
ordonare cronologică și evitarea avalanșei de fișe în portofoliu.
La discreția cadrului didactic, pot fi organizate caiete separate de evaluare (EFE
și/sau ES).
ATENȚIE! Învățătorul nu va folosi procedeul cromatic pentru aprecieri în caiete
sau pe fișe lucrate de
elevi, nici în agende.
 Cum procedăm pentru a acorda calificativ la evaluarea
sumativă?
La acordarea calificativelor la ES în clasele II-IV se aplică
următoarea grilă:
- 100% - 90% din probă corespunde calificativului „foarte bine”
(FB);
- 89% - 65% din probă corespunde calificativului „bine” (B);
- 64% - 34% din probă corespunde calificativului „suficient” (S).
- 33% -1% - Recuperare

Corectarea lucrărilor elevilor

Cultura evaluativă impune revalorizarea corectării lucrărilor
elevilor (pe caiete, fișe, teste etc.): corectarea nu înseamnă
pedeapsă, dar o stimulare a elevului pentru învăţare.
▪ Dacă greşeala este de ordinul standardelor învăţate, atunci elevul
trebuie să se mobilizeze pentru a se autocorecta. Cadrul didactic
doar va sublinia sau va încerui greșeala, iar elevul va avea
posibilitate să se corecteze pe câmp sau să reia mai jos cuvintele/
sarcinile greşite.
▪ Dacă greşeala nu vizează un standard învăţat, atunci învăţătorul
poate corecta, iar această corectare nu va constitui element de
depreciere, ci de învăţare.
 Tehnologia evaluării sumative
orale
Evaluarea sumativă orală (ESO) este la fel de importantă ca și forma scrisă a
evaluării
sumative și are drept scop verificarea gradului de posedare a competenţelor de
comunicare orală:
- perceperea corectă a mesajului audiat, citit, auzit în limitele standardelor de
conţinut;
- utilizarea în contexte noi, necunoscute a vocabularului însuşit;
- producerea mesajelor orale, în variate contexte.

Proiectarea ESO:
• Se alege produsul școlar care va fi supus evaluării, prin raportare la sub-
competențele selectate în
proiectarea de lungă durată.
• Se formulează obiectivele de evaluare.
• Se alege forma/metoda de evaluare.
• Se elaborează carduri cu itemi de evaluare a produsului.
• Se elaborează fișa de înregistrare a rezultatelor: diagramă, grilă.
Cardul:
• constituie un instrument de evaluare sumativă și conține o sarcină pe care
elevul o efectuează în mod expres, timp de 5-7 minute de pregătire.
• prezintă o situație semnificativă bazată pe elementul spontaneității;
spontaneitatea determină acțiunea prin care elevul realizează o sarcină
asemănătoare activităților cotidiene, în care transferă în viață cele învățate
la lecții.
• este elementul care deosebește evaluarea formativă de cea sumativă prin
situația spontană sau semnificativă.
 Un posibil model al procedurii de organizare:
• 7 elevi vor extrage cardul pe care este imprimat un text
necunoscut pentru ei;
• elevii se aranjează într-un grup sub formă de cerc sau la
câteva (2-3) mese unite pe o linie, nu neapărat în fața clasei;
• se acordă timp de pregătire (5-7 minute), apoi fiecare elev
prezintă sarcina întregului grup; prezentarea fiecărui elev
trebuie să dureze cel mult 2 minute;
• învățătorul înregistrează în diagrama sa calificativul
acordat,apoi îl întreabă pe elev ce calificativ merită;
• învățătorul demonstrează calificativul înregistrat și îl compară
cu al elevului;
• învățătorul este decidentul calificativului; în cazul în care nu
coincide cu calificativul elevului, argumentează în baza
descriptorilor; deoarece evaluarea sumativă „sancționează
performanța”, ultimul cuvânt este al învățătorului;
• după ce au prezentat acești 7 elevi, vine rândul următorilor.

Atenție! Organizarea ESO are loc în funcție de numărul elevilor

în clasă.Dacă în clasă sunt mai mult de 20 de elevi, atunci
învățătorul poate realiza ESO timp de 2 ore.
Procedeul „R” - RECUPERARE

Principiul motivării pentru învăţare, principiul succesului şi al

corelării evaluărilor formative cu cele sumative condiţionează o
învățare fără eşec, astfel încât în sensul evaluării pozitive nu se va
folosi calificativul insuficient.
În cazurile excepţionale, când se constată elemente de nereuşită
(motiv de boală, abandon şcolar, absenţe motivate/ nemotivate) se
va recurge în mod obligatoriu la activităţi de recuperare.
Învăţătorul va realiza un plan de recuperare, coordonat cu șeful
comisiei metodice sau directoruladjunct pentru învățământ primar
(a se vedea ). Se recomandă a informa părinții, sub semnătură,
despre planul de recuperare.
Recuperarea se realizează timp de o săptămână după revenirea
elevului (sau din momentul stabilirii planului de recuperare).
În catalog, în dreptul numelui elevului nu se menţionează niciun
calificativ pe perioada recuperării. După realizarea repetată a
evaluării sumative (de ex., a unui test clonat), în ziua recuperării se
înregistrează calificativul respectiv. În catalog, la rubrica Notă se
scrie: Recuperare.
Pentru copiii cu CES se va folosi acelaşi sistem criterial în evaluare,
dar aplicat pe baza Planului educaţional individualizat
METODE DE EVALUARE A REZULTATELOR
ELEVILOR DE VÂRSTĂ ȘCOLARĂ