Sunteți pe pagina 1din 4

ABORDAREA INTEGRATĂ A ACTIVITĂŢILOR DE DEZVOLTARE EMOŢIONALĂ

PROF. RUJA LENUŢA

G. P. P. NR. 30 ORADEA

Activităţile integrate îi permit educatoarei să facă faţă provocării de a înlocui, cu succes, învăţarea
de tipul

„a învăţa să ştii pentru tine”, un tip simplu de învăţare, cu cea complexă, completă, performantă, de
tipul „a

învăţa să trăieşti împreună cu ceilalţi”.

“Împreună”, a fost tema unei activităţi din cadrul proiectului judeţean, “Copii mai încrezători”.
Mesajul

acestei teme era de a-i învăţa pe preşcolari, importanţa relaţiilor armonioase şi echilibrate cu ceilalţi.
Am

considerat că o abordare integrată a activităţii de dezvoltare emoţională “Pălăriile ne învaţă să


gândim!” ar fi

cea mai potrivită strategie prin care am putea ilustra ideea de “împreună” .

PĂLĂRIILE NE ÎNVAŢĂ SĂ GÂNDIM!

ACTIVITATE INTEGRATĂ

Am ales tipul de abordare potrivit căreia activitatea de bază este un anumit tip de ADE din ziua

ISSN 2393 – 0861

ISSN–L 2393 – 0861

Situaţie: (furia)

-Salut Martinel, te rog să mă lași să mă joc și eu cu balonul tău!

-Bine Aricel, poftim joacă-te și tu!

-Te rog frumos să mă ierți, că nu am vrut să-l sparg!

-Ba nu te iert și nici nu vreau să mai fiu prietenul tău!

Se împarte grupa de copii în 6 echipe, câte una pentru fiecare culoare a pălăriilor.

Copiii vor număra în ordine crescătoare și descrescătoare pe intervalul 1-6. Echipele vor fi formate
în funcție de

numărul rostit de fiecare, în procesul numărării. Fiecare copil este pus în situaţia de a lua în calcul
două aspecte

înainte de a intra în componenţa echipei corespunzătoare: numărul ce i-a revenit din şirul crescător
sau
descrescător, pe intervalele 1-6, 6-1; orientarea spre locul din sala de grupă unde pe covor a fost
aplicat

autocolantul cu pălăria pe care urma să o poarte, pentru început.

Pălăriile albe povestesc ce s-a întâmplat.

Pălăriile galbene subliniază beneficiile. (Aricel a salutat și l-a

rugat frumos pe Martinel să-l lase să se joace cu balonul;

Martinel i-a permis să se joace cu balonul lui.)

Pălăriile negre stabilesc greșelile. (Aricel nu a avut grijă de

balon, Martinel nu îl iartă pe Aricel.)

Pălăriile roșii identifică emoțiile trăite de personaje.

(Martinel a fost vesel când se juca singur cu balonul, iar apoi

furios că Aricel i-a spart balonul; Aricel a fost fericit că

Martinel i-a dat balonul, dar s-a întristat când a spart

balonul.)

Pălăriile verzi găsesc un final de dorit. (Cei 2 se joacă împreună, Aricel se joacă cu balonul, dar are
mare

grijă să nu îl spargă)

Pălăriile albastre precizează soluția. (Martinel îl iartă pe Aricel, iar acesta promite că va fi mai atent

altădată.)

Exercițiu de control al furiei: „Umflăm balonul!” Printr-o inspiraţie adâncă se adună

toată furia pe care o simte fiecare, iar prin actul de expiraţie această emoţie negativă, care face mult
rău este

transferată în balon. Locul furiei este luat de veselie, o pozitivă, care creează o stare de bine.

Situaţie: (frica)

-Noapte bună, puiuțul meu drag, dormi liniștit că eu sunt în camera de alături!

-Am să încerc să dorm liniștit cum a spus mama. O, o..., dar e prea întuneric și s-ar putea să mă
sperie o

fantomă. Mami, mami, vino repede!

Am folosit numărătoarea – „Un, doi, un, doi schimbați pălăriile voi!” – pentru a face

ISSN 2393 – 0861

ISSN–L 2393 – 0861


un schimb de pălării între echipe. Noua situaţie a fost analizată din aceeaşi perspectivă, a pălăriilor
gânditoare.

Pălăriile albe: relatează întâmplarea

Pălăriile galbene: subliniază beneficiile (Mama focă a venit să îi spună puiului noapte bună și să îl

liniștească, puiul și-a propus să încerce să doarmă liniștit)

Pălăriile negre: stabilesc greșelile (Mama nu a lăsat o lampă de veghe, iar puiul s-a gândit că ar
putea să

îl sperie o fantomă)

Pălăriile roșii: identifică emoțiile trăite de personaje (Mama a fost fericită când i-a urat noapte bună

puiului, puiul a fost uimit de întunericul din casă și pe urmă frică de fantomă)

Pălăriile verzi: găsesc o variantă convenabilă (Puiul doarme liniștit până dimineața, știind că mama
este

alături )

Pălăriile albastre: precizează soluția

(Mama lasă aprinsă o lampă de veghe, ușa deschisă, puiul își pune cu el în pat o jucărie )

Exercițiu: „Desenăm împreună o fantomă!” Fiecare echipă desenează câte o fantomă pe care puiul
de focă

să o pună în camera lui pentru a o speria pe fantoma de care se teme el.

Dans pe melodia „Nu mi-e frică de Bau-bau!”

EVALUAREA ACTIVITĂŢII: copiii au primit ca recompensă autocolante cu cele 6 pălării


gânditoare pentru a

nu uita că atunci când există o problemă este indicat să gândim de parcă am purta pe rând, cele 6
pălării.

CONCLUZII:

 Activităţile de dezvoltare emoţională permit împletirea într-un scenariu bine închegat a


conţinuturilor

mai multor arii curriculare;

 Copiii au cooperat unii cu alţii în rezolvarea sarcinilor, devenind mai activi şi câştigând mai
multă

încredere în ei;

 A fost exersată gândirea critică a preşcolarilor deoarece ei au sesizat unde s-a greşit, de fiecare
dată;

 Identificarea emoţiilor trăite de ceilalţi este un pas important ce va conduce la autocontrol;


 O analiză pertinentă a situaţiilor le-a permis copiilor să găsească un final care să mulţumească
părţile

implicate în conflict;

 O analiză pertinentă a situaţiilor le-a permis copiilor să găsească un final care să mulţumească
părţile

implicate în conflict;

ISSN 2393 – 0861

ISSN–L 2393 – 0861

 Pălăriile gânditoare i-au „învățat” pe copii să exploreze și să identifice cele mai bune soluții
pentru

rezolvarea problemelor.

BIBLIOGRAFIE:

• Breban, S., Gongea, E., Ruiu, G., Fulga, M., (2008), Metode interactive de grup, Editura Arves,
București

• Catrinel, A., Ș., Kallay, E., (2010), Dezvoltarea competențelor emoționale și sociale la preșcolari,
ghid

practic pentru educatori, Editura ASCR, Cluj-Napoca;

• Culea, L., Sesovici, A., Grama, F., Pletea, M., Ionescu, D., Anghel, N., (2008), Activitatea
integrată din

grădiniţă, Didactica Publishing House, Bucureşti;

• Consilierea în grădiniţă – start pentru viaţă, Bucureşti, 2008

• Curriculum pentru învăţământul preşcolar, 2008;

• Drugaș, I., (2010), 101 aplicații artterapeutice în consilierea copiilor, Editura Primus, Oradea.

• http://doctorat.ubbcluj.ro/sustinerea_publica/rezumate/2011/stiinte-aleeducatiei/
popovici_lenuta_ro.pdf

S-ar putea să vă placă și