PROIECT DE ACTIVITATE

DATA: 11. 01.2024

EDUCATOARE:Culcean Daniela

UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT; Scoala Gimnaziala Satulung

GRUPA:Grupa Mare B

TEMA ANUALĂ DE STUDIU:„Ce si cum vreau sa fiu?

TEMA SĂPTĂMÂNII:„Poveștile ne invata......”

TEMA ACTIVITĂȚII:,,Poveştile ne învaţă cum să ne comportăm în viaţă”

FORMA DE REALIZARE:

⮚ INTEGRATA

ELEMENTE COMPONENTE ALE ACTIVITĂȚII INTEGRATE:

ADP:ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ

ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAȚĂ: „Mi-as dori sa ajung la Polul Nord pentru

ca...”

SALUTUL,CALENDARUL NATURII

Rutină: „Si ele au suflet”-(deprinderi de a adopta un comportament

adecvat fata de necuvantatoare)

Tranziție: „Ursuletii s-au trezit, buna dimineata”

,,Miscam degetelele sa se faca liniste”

„Bat din palme clap, clap, clap, din picioare trap, trap,
trap”
 „Am o căsuță mică”

ALA 1 :Arta – „Pinguinul din Povestea ursului cafeniu”- modelaj, plastelina

Bibliotecă – „Descopera animalele din lectura”-

trasare semne grafice

Stiință- „Zapada artificiala”- experiment

ADE: ACTIVITĂȚII PE DOMENII EXPERIENȚIALE DLC( EDUCAREA

LIMBAJULUI)-POVESTEA URSULUI CAFENIU”- lectura educatoarei

DEC (EDUCATIE ARTISTICO-PLASTICĂ)- „Ursul Polar”- stampilare,

dactilopictura

ALA2: Joc de mișcare: „Scaunelele muzicale”

MM: „Noi suntem piticii”

DIMENSIUNI ALE DEZVOLTĂRII:

⮚ Mesaje orale în diverse situații de couminicare;

⮚ Ascultarea activă a mesajului pentru înțelegerea și receptarea lui;

⮚ Exprimarea orală a mesajului și a emoțiilor;

⮚ Autocontrol și expresivitate emoțională;

 ⮚ Utilizează mâinile și degetele în manipularea corespunzătoare a unor
obiecte/instrumente.

COMPORTAMENTE VIZATE:

⮚ Demonstrează înțelegerea unui mesaj oral, ca urmare a volorificării

ideilor, emoțiilor,semnificațiilor;

⮚ Exersează și extinde progresiv vocabularul;

⮚ Utilizează structuri orale simple;

⮚ Exersează, cu sprijin , autoapreciere pozitivă, în diferite situații

educaționale;

⮚ Să păstreze acurateția lucrării.

SCOPUL:Familiarizarea cu povestea spusă, âmbogățirea vocabularului si

sistematizarea creativității prin pictură.

OBIECTIVE:

● Să identifice comportamentele negative/pozitive ale personajelor

prezente în activitate;
 ● Să prezinte verbal fapte bune realizate de ei;

● Sa identifice personajele din poveste (soarecele broasca ,iepurele,

vulpea,lupul,ursul)

● Să recite una sau două poezii sesizând tipul de comportament

întâlnit;
● Să reconstituie un puzzle din imagini cu poveşti;

● Să ajute personajul urmând drumul corect ce duce la destinaţie;

STRATEGII DIDACTICE:

▪ Metode și procedee:

⮚ Conversaţia

⮚ Lectura educatoarei

⮚ Explicaţia

⮚ Exerciţiul

⮚ Braistorming

● Material didactic:
 ⮚ Masa pe care sunt personajele din poveste

⮚ Creioane colorate

⮚ Puzzle

⮚ Fișe colorat

⮚ Fișe de lucru

⮚ Urs de plus

FORME DE ORGANIZARE:

❖ Frontal

❖ Individual

BIBLIOGRAFIE:

✔ ,,CURRICULUM PENTRU EDUCAȚIE TIMPURIE 2019”

✔ ,, Ghid de bune practici pentru educaţia timpurie a copiilor între 3-6/7

ani” M.E.C.T -2008

SCENARIUL DIDACTIC
Ziua debutează cu Întâlnirea de dimineaţă,unde copiii au posibilitatea de a-și
împărtății ideiile, de a-și manifesta starea de spirit, de bună.
Se face Salutul, Prezența, Calendarul naturii,Noutatea zilei și Motivația
zilei.Educatoarea le zâmbeşte transmiţându-le căldură şi încurajare prin toate
formele de comunicare.Salutul porneşte de la educatoare şi este continuat de toţi
copiii, prin extinderea unei formule specifice „Bună dimineaţa, dragi copilași!”.
Copiii îşi vor reaminti tema săptămânii, „Poveștile ne învață”, iar
împreună cu cei mici vom completa calendarul naturii, menţionând ziua în care
ne aflăm, luna şi cum este vremea afară.
Motivația zilei – Participarea si implicarea activa a copiilor in vederea
stimularii comunicarii, favorizarii interrelationarii, impartasirii cu ceilalti si
formarii comportamentului empatic la prescolari.
Activitatea de grup se realizează prin redarea cântecului„Ursuletii s-au
trezit, buna dimineata”-joc de mișcare”unde ne vom distra și ne vom mișca
pentru afi pregătiți pentru începerea activității.

Captarea atenţiei se va realiza prin invitatul surpriza „ursuletul Martinel”-( Eu

sunt ursul Martinel , vreau sa fiu un urs model! Am venit astazi la voi, sa
invatam si sa ne jucam impreuna. Vom face astazi o calatorie la Polul Nord,
unde veti descoperi o poveste foarte frumoasa. Vom picta, vom canta si vom
dansa! Abia astept sa inceapa aceasta calatorie impreuna!
Prin Tranziţia ,,Miscam degetelele sa se faca liniste” , dupa care
incepem povestirea povesti.

În continuare se desfăşoară lectura din cadrul Domeniului Limbă şi Comunicare

(Educarea limbajului): Povestea Ursului Cafeniu ,unde vor descoperi figurinele
care arată personajele care se regăsesc în poveste.

Pe parcursul povestirii, copiii vor urmări figurinele corespunzătoare

personajelor și evenimentele din poveste .
La finalul povestirii le voi adresa câteva întrebări:

Cum sa numit poveste de astazi, copii? ( Povestea ursului cafeniu)

Care sunt personajele povestii?
Cu cine sa intalnit prima data ursul cafeniu?
Dupa intalnirea cu focile , cu cine s-a mai intalnit ursul cafeniu?
De ce era altfel ursul cafeniu decat ursii de la Polul Nord?
Ce l-a sfatuit pinguinul pe ursul cafeniu?
Ce s-a intamplat in timp ce ursul cafeniu se juca cu ursii polari?

Dupa terminarea povesti prin Tranzitia „Bat din palme clap,

clap, clap, din picioare trap, trap, trap” unde vom avea un moment de
mișcare. Ne vom încălzi musculatura mâinilor și vom trece la
activitățile liber alese , unde le voi explica ceea ce au de făcut și le voi ura
spor la treabă.
La centrulBibliotecă , fiecare copil v-a trasa semnele grafice. Pe masa vor
fi fise de lucru, creioanele si cariocile colorate. Fiecare copil va avea cate o fisa
de lucru.

La centrul Arta-fiecare copil, va rupe bucatele mici de plastelina, de

diferite culori (portocalie, alba si neagra), pe care le va rotunji in palma, prin
miscari circulare.. bilutele obtinute vor fi puse una cate una pe corpul
pinguinului, in functie de culoarea zonei respective. Vor pune cate bilute de
plastelina sunt necesare pentru a acoperi tot corpul pinguinului.

La centrul Stiințe vom face „Zapada artificiala”- experiment. Pe masa

vor fi : un castron mare cu bicarbonat de sodiu, un castron mare cu balsam,
castroane mici de plastic, pahare mici de carton si lingurite de plastic. Fiecare
prescolar va avea paharul, castronul si lingurita lui. Prescolarii vor lua
paharul de carton si il vor umple cu bicarbonat, apoi il vor turna in castronul
mic din fata lor; apoi, vor lua din castronul mare cu balsam, doua lingurite,
pe care le vor turna peste bicarbonatul pus anterior in castron. Vor amesteca
cu lingurita, astfel, obtinand zapada artificiala.

După realizarea activităților liber alese pe care le realizează singuri ,voi pune
câteva întrebări referitor la cum s-au desfăsurat activitățiile ,cum li s-a părut .
Vom avea un moment de tranziție unde vom dansa și ne vom recreea pe
cântecelul „Am o căsuță mică”.

Vom trece la cea de-a doua activitate DEC (Educație artistico-plastică): “

Povestea ursului cafeniu”- se realizeaza intuirea materialului (foaie cartonata
albastra, paleta de culoare, pe care se va pune culoarea alb, buretel) prezint copiilor
o plansa cu lucrarea model(A3), apoi efectuez pasi pentru realizarea lucrarii;
-punem putina culoare pe buretel, apoi prin presarea buretelului, acoperim forma
ursului polar.
-pentru ca ursul se afla la Polul Nord, vom face si fulgi de nea cu ajutorul
degetelului.
 Inainte de inceperea lucrului efectuam exercitii pt incalzirea mainilor: “mana
lebada o fac, care da mereu din cap. Lebedele in jur privesc, mainile eu le rotesc”
“ploaia”- atingerea mesei cu varful degetelor imitand cadere stropilor de ploaie. Pe
parcursul lucrului ii voi supraveghea pe copii si ii voi indruma pe cei care cer
ajutor. Se insista asupra pozitiei corecta a corpului, se orienteaza atentia copiilor
asupra aspectului esthetic al lucrarilor si al curateniei la masa de lucru.
În cadrul ALA II se va realiza jocul de mișcare„Scaunelele muzicale”
În cadrul evaluării activității se va aprecia modul în care copiii au participat la
activitate şi vor avea aprecieri verbale
Activitatea se va încheia prin momentul de mișcare “ Noi suntem piticii”.

Povestea ursului cafeniu - Vladimir Colin

Urşii care traiesc la Polul Nord sunt albi. Cred ca din pricina asta le spune urşi
albi (dar, fireşte, daca vreunul dintre voi a aflat ca li se spune albi din alte pricini, îl
rog sa-mi dea de ştire şi sa nu ma mai lase sa scriu minciuni ). Aşa…
Ei, şi iata ca printre urşii cei albi de la pol s-a ratacit într-o buna zi un urs cafeniu,
un urs mare şi frumos, care venea tocmai din munţii noştri. Cum a ajuns el la pol sa
nu ma întrebaţi, ca nu ştiu. Ce ştiu e ca s-a pomenit acolo şi ca a început sa caşte
ochii la munţii de gheaţa şi la focile care se zbenguiau pe ei.

– Ia te uita!… Un urs murdar! striga o foca, şi toate surorile ei începura sa

chicoteasca, sa hohoteasca şi sa se prapadeasca de ras.
– E manjit tot!
– De la gheare pan la bot!
– Vai, vai, ce caraghios!
– Parc-a fost muiat în sos!

Uite-aşa radeau focile, radeau de nu mai puteau. Ursul nostru se uita în jur gata sa
rada şi el de ursul cel murdar (pentru ca urşii, se ştie, se spala pe dinţi în fiecare
dimineaţa şi seara, ba mai fac şi baie) cand, spre marea lui mirare, nu vazu niciun
urs.
– Nu cumva radeţi de mine? întreba el suparat.
– Pai de cine, mai Martine?
– Eu sunt curat, spuse şi mai suparat Martin. M-am spalat chiar azi dimineaţa.
Dar focile nu-l crezura şi rasera mai departe, aşa ca bietul urs îşi lua talpaşiţa,
mormaind.
Şi nu merse el cine ştie cat, ca se întalni cu nişte urşi albi.
– Fraţilor! striga bucuros Martin. Ah! Ce bine-mi pare ca va vad…
– Cine-i uratul asta care se crede frate cu noi? spuse cu dispreţ un urs alb.
– Ia te uita ce neobrazare! vorbi un altul.
De ciuda, bietul Martin simţi ca-i dau lacrimile.
– Dar bine, fraţilor, nu vedeţi ca sunt urs, ca şi voi?
-Urşii cumsecade sunt albi, raspunse primul urs alb, şi fara a-1 mai învrednicii cu o
privire, toţi urşii albi plecara, leganandu-şi îngamfaţi blanurile.

Martin se aşeza pe un sloi şi începu sa planga.

– Facea sa bat atata cale pana la pol, ca sa gasesc aici numai batjocura? se întreba
el. Vai, ce urşi rai traiesc printre munţii de gheaţa!

Şi cum plangea aşa, un pinguin se apropia încetişor.

– De ce plangi, ursule? întreba pinguinul.
– Cum sa nu plang, pinguinule, daca urşii albi ma dispreţuiesc şi rad de mine? Eu
sunt cafeniu, la noi toţi urşii sunt cafenii.
Pinguinul era o pasare tare isteaţa.
– Şi numai pentru atata lucru plangi? Hai, vino cu mine!
Îl duse pinguinul într-un loc ferit şi, cat ai bate din palme, aduse o bucata de sapun.
– Ia sapuneşte-te bine, de sus şi pana jos! îl îndemna el pe Martin.
– Şi tu? se supara ursul. Le-am spus şi focilor ca sunt curat. M-am spalat chiar azi-
dimineaţa!
– Nu-i nimic, raspunse pinguinul. Fa-mi mie placerea asta….
Bombanind, Martin se muie într-un ochi de apa şi prinse a se sapuni. De manios ce
era se freca bine, bine, bine, şi – iata – curand toata blana îi era plina de clabuci
albi şistralucitori.
– Aşa, destul, spuse pinguinul.
Martin lasa jos sapunul şi voi sa se vare în ochiul de apa, dar pinguinul îl opri.
– Stai! Ramai aşa!

Apoi îl lua de mana şi-l duse în mijlocul urşilor albi.

– Vai, ce urs frumos! striga un urs alb.
– Ce blana alba! se minuna al doilea.
– Şi ce mandru straluceşte în soare! şopti al treilea. Bietul Martin nu mai înţelegea
nimic. Dar era atat de bucuros de primirea care i-o faceau urşii albi, ca nici nu-şi
batu capul sa înţeleaga. Ii mulţumi pin guinului şi ramase printre urşii albi cu care
juca „baz” şi „baba-oarba”, uitand de toate.
Deodata însa, un munte de gheaţa se apropie de sloiul pe care se jucau.
– Fugiţi! Fugiţi! striga un pui de urs şi se arunca în apa, înotand voiniceşte.

Urşii se oprira din joaca, vazura muntele şi pricepura ca se va ciocni de sloiul lor,
strivindu-i sub greutatea lespezilor de gheaţa. Speriaţi, sarira în apa şi se departara
degraba, în vreme ce Martin – neobişnuit cu viaţa de la pol- ramase pe sloi. Cand
înţelese ce primejdie îl paşte voi sa sara şi el în apa. Chiar în clipa aceea rasuna
glasul înspaimantat al unei ursoaice:
– Puiul! Puiul meu!… A ramas pe sloi!
Nici unul dintre urşii care se departasera nu scoase nicio vorba, nici unul nu cuteza
sa se întoarca pe sloi. Martin se repezi şi începu sa caute ursuleţul.

Îl afla pe o movilita de zapada şi-l lua în braţe, dar în clipa aceea se auzi un troznet
cumplit şi muntele de gheaţa izbi sloiul.Totul paraia, se prabuşea, valurile ţaşnira
înalte cat muntele. Cu puiul în braţe şi ferindu-l de bucaţile de gheaţa, mari cat o
casa, Martin se pomeni în apa. Fusese ranit de suliţele de gheaţa. Dar puiul era
nevatamat.
O lespede grea îl împiedica acum pe Martin sa iasa la lumina. Cu chiu, cu vai
sparse lespedea şi, înotand, se ridica pe un sloi ce plutea, la adapost de alte
primejdii.

Mama ursuleţului se repezi sa-i mulţumeasca, dar, cand ajunse langa Martin,
încremeni. Şi la fel încremenira şi ceilalţi urşi albi. Clabucii de sapun din blana lui
Martin se topisera în apa, şi ursul nostru era din nou cafeniu …
– Alb sau cafeniu, eşti un urs bun şi viteaz, spuse mama ursuleţului, vazad cum
puiul se prinsese cu labuţele de gatul lui Martin. Îţi mulţumesc…
Niciunul dintre noi n-a cutezat sa ramana pe sloi…
– Nu blana îl face pe urs, încuviinţara şi ceilalţi urşi albi, adunandu-se în jurul lui
Martin şi strangandu-i care mai de care laba.
Din ziua aceea, Martin n-a mai fost nevoit sa-şi împodobeasca blana cu clabuci de
sapun (treaba care l-a bucurat straşnic caci sapunul uscat îi pricinuia mancarimi
cumplite şi-l silea sa se scarpine cu toate cele zece gheare, ceea ce nu era deloc
frumos şi nici placut nu era).

Cat a ramas printre urşii albi s-a bucurat de cinste şi prietenie, iar cand s-a întors
acasa a alergat la prietenul meu, care scrie toate poveştile pentru copii, şi a povestit
întamplarea. De atunci mai canta Martin şi-n ziua de azi:

Crezi ca-mi pasa ca te ştiu

Negru, alb sau cafeniu?
Inima sa-ţi fie dreapta.
Eu te judec dupa fapta!