EDUCATOARE: RUSAN CARMEN-LIA

GRUPA: MARE
 PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ

DATA:
NIVEL: II
TEMA ANUALĂ: „Cum este, a fost şi va fi pe acest pământ?”
TEMA PROIECTULUI TEMATIC: „Jurnal de călătorie”
SUBTEMA: ,,La plimbare prin ogradă’’
TEMA ZILEI: ,,Carnavalul de la fermă”
FORMA DE REALIZARE: frontal, pe grupuri, individual
TIPUL DE ACTIVITATE: activitate cu conţinuturi integrate
DURATA: o zi

SCOPUL ACTIVITĂŢII:
 Dezvoltarea capacităţii de comunicare verbală, de înţelegere şi utilizare în exprimare a
structurilor gramaticale;
 Consolidarea unor abilităţi practice specifice nivelului de dezvoltare motrică.

ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ABORDATE: ADP + ADE( DLC+DOS ) + ALA1+ALA2

Activităţi de dezvoltare personală (ADP):

Întâlnirea de dimineaţă: “Ce ştii despre......?”

Tranziţii: ,,Bat din palme”, ,,Graiul animalelor”, „Hai cu toţii împreună”
Rutine: „Să lucrăm împreună”

Activităţi pe domenii experienţiale (ADE):

Domeniul Limbă şi Comunicare – “Muzicanții din Bremen” de Frații Grimm - povestirea

educatoarei
Domeniul Om şi Societate (Activitate practică) – “Costumele animalelor” - confecționare

Activităţi liber – alese:

ALA1:

Stiință: ,,Cartea cu animale de la fermă”- tehnica tangram

Construcţii: ,,Gard pentru fermă”
Artă: „ Măşti pentru carnaval” - pictură

ALA2:
Divertisment: „ Carnaval” (cântece şi jocuri muzicale).

Joc imitativ: „Merge ...aşa/ Să facem şi noi ca el/ea” – mers, alergare, săritură
Joc cu text şi cânt: “Ţăranul e pe câmp”
Joc distractiv: “Câinele prinde pisica”
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

- să reproducă povestirea cu respectarea succesiunii evenimentelor;

- să denumească personajele din poveste în ordinea apariţiei;
- să despartă în silabe cuvintele date;
- să precizeze numărul silabelor din cuvântul dat;
- să recunoască sunetul iniţial al acestor cuvinte;
- să aprecieze trăsăturile pozitive de caracter ale personajelor;
- să sesizeze trăsăturile negative de caracter ale unor personaje;
- să-şi argumenteze ideile;
- să coopereze în cadrul grupului;
- să lipească diferite materiale pe siluetele animalelor;
- să analizeze pe baza unor criterii clare lucrarea proprie şi pe cele ale colegilor.

STRATEGII DIDACTICE:

Metode şi procedee: expunerea, conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,

observaţia, problematizarea, metoda interactivă „Diamantul”, jocul, munca pe grupuri,
Turul galeriei.
Mijloace didactice: medalioane reprezentând animale domestice, imagini cu animale
domestice, purceluşul „Cârlionţ”, machetă reprezentând cadrul de desfăşurare a acţiunii
poveştii, siluetele personajelor, foi de flipchart, Diamantul, jetoane cu imagini din poveste,
lână, bucăţi de mohair alb, ață de culoare gri, vată colorată, siluete de animale domestice,
lipici, planşete, beţişoare frigărui, șervețele umede, figuri geometrice-tangram din hârtie
glasată, cartoane color A4, cartoane albe, ață de culoare roșie, beţişoare colorate, minifermă,
măşti de animale domestice, acuarele, pensule, planşete, CD-player.
Forme şi tehnici de evaluare: verificarea şi consolidarea cunoştinţelor, priceperilor şi
deprinderilor copiilor, observarea comportamentului copiilor, aprecieri verbale ale educatoarei,
aprecierea animalului musafir, recompense.

BIBLIOGRAFIE:

 „Curriculum pentru învăţământul preşcolar”, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Bucureşti,

2008;
 „Educaţia timpurie – ghid metodic pentru aplicarea curriculumului preşcolar”, Adina Glava,
Lolica-Lenuţa Tătaru, Maria Pocol, Editura Paralela 45, 2009;
 „ Activităţi integrate. Întrebări şi răspunsuri. Sugestii de proiectare şi desfăşurare.”, Lolica
Tătaru, Mihaiela Gădălean, Livia Pojar, Mihaela Cosma, Editura Casei Corpului Didactic
Cluj, Cluj-Napoca, 2009
 „ Activitatea integrată în grădiniţă”, Didactica Publishing House, Bucureşti, 2009
 SCENARIUL ZILEI

Activitatea zilei va începe cu ”Întâlnirea de dimineaţă”.

La intrarea copiilor in sala de grupa, aceştia vor primi ecusoane cu diferite animale domestice.
Formarea cercului prieteniei recitând versurile:

,,În cerc noi ne aşezăm,

Şi pe rând ne salutăm
Vedem cine e prezent
Poate cine e absent,
Să ne – ncânte cineva cu povestea sa.
Calendaru-i încântat
Că va fi iar completat,
Cu nori, ploaie, vânt, furtună,
Mai bine cu vreme bună.”

Salutul: Educatoarea salută copiii: ,,Bună dimineaţa, prieteni ai animalelor”!,iar copiii saluta
educatoarea:’’Buna dimineata!’’.Salutul copiilor între ei precizând ceea ce le place la colegul salutat,
apoi atenţia le este orientată spre musafirii existenţi in sala de grupă. Salutarea musafirilor.
Prezenţa: La apelul educatoarei, fiecare copil prezent va aşeza o mămăruță lângă poza de pe
panoul de prezenţă, astfel se va constata cine lipseşte.
Se alege copilul zilei, care se va aşeza în centrul cercului şi ne va povesti ce a făcut ieri după
ce a plecat de la grădiniţă.
Calendarul naturii va fi completat împreună cu copiii, după ce se poartă o discuţie
referitoare la anotimpul în care ne aflăm, anul, luna, ziua, data, vremea:
- În ce anotimp suntem ?
- Ce zi a săptămânii este astăzi?
- Cum este vremea?

Noutatea zilei se va realiza în momentul în care voi descoperi sub formă de surpriză un
purceluş pe nume „Cârlionţ”, care a venit la noi în grupă să ne ceară ajutorul într-o problemă.
Acesta s-a gândit să le facă o surpriză animalelor de la fermă şi să organizeze un carnaval pentru ele.
Purceluşul „Cârlionţ” este puţin trist pentru că timpul este scurt şi nu reuşeşte să termine toată treaba
pe care o are de făcut: să confecţioneze costumele pentru fiecare animal, să repare gardul de la fermă
care s-a rupt, să caute muzicanţi care să cânte la carnaval şi multe alte lucruri. De aceea ne roagă să
îl ajutăm şi drept răsplată ne invită să participăm şi noi la carnaval.
Activitatea de grup : «  Ce ştii despre …….. ? »
Pentru a-l ajuta pe „Cârlionţ”, mai întâi să vedem ce ştim noi despre animalele de la
fermă? Li se prezintă copiilor un set de cartonaşe reprezentând animale domestice. Se solicită câte un
copil să aleagă un cartonaş, să denumească imaginea şi să spună ce ştie despre animalul reprezentat
în imagine.
Mesajul zilei: Deoarece am dovedit că ştim multe lucruri despre animalele de le fermă, astăzi
vom participa la carnavalul de la fermă alături de celelalte animale, îi vom cunoaşte pe cei mai vestiţi
muzicanţi, îl vom ajuta pe „Cârlionţ”, să confecţioneze costumele pentru animalele de la fermă, să
repare gardul fermei şi vom realiza chiar şi un album cu aceste animale.
Gimnastica de înviorare: Pentru a lucra mai cu spor, trebuie să ne înviorăm puţin. Astfel, pe
versurile: „Dacă vreau să cresc voinic”, se vor executa câteva exerciţii de înviorare.

În continuare, copiii sunt rugaţi să se aşeze pe scăunele pentru a afla ce au de făcut. Astfel se
trece la prima activitate pe domenii experienţiale care aparţine domeniului limbă şi comunicare
(DLC). Le voi spune copiilor că purceluşul „Cârlionţ” mi-a povestit despre nişte muzicanţi care
trăiesc într-un oraş îndepărtat numit Bremen şi că aceştia sunt cei mai vestiţi muzicanţi din întreaga
lume. El doreşte să le povestească copiilor cum au devenit aceştia atât de vestiţi şi să-i invite la
carnaval. Pe un ton calm, cu voce scăzută voi prezenta conţinutul poveştii „Muzicanţii din Bremen”
clar, coerent şi expresiv, folosindu-mă de o machetă şi de siluetele personajelor. În timpul expunerii
voi apela la un ton şi o mimică adecvată, modelându-mi vocea pentru a imita personajele, nuanţând
astfel expunerea în funcţie de stările afective pe care le implică povestea, fără a pierde contactul
vizual cu copiii. Mânuirea materialului (siluetelor) o voi face cu mişcări lente şi controlate fără a
distrage atenţia copiilor de la firul poveştii. Pentru realizarea feed-back-ului voi folosi metoda activă
„Diamantul” . După îndeplinirea sarcinilor şi evaluarea rezultatului (realizarea diamantului) copiii
vor ieşi la baie cu tranziţia ,, Graiul animalelor”.
Copiii vor reveni în sala de grupă, unde purceluşul „Cârlionţ” a pregătit materialele cu care
aceştia îl vor ajuta să confecţioneze îmbrăcăminte (costume) pentru celelalte animale de la fermă:
siluete de animale, frigărui, bucăţi de mohair, pufarin, vată colorată, lână,etc. (DOS). Pe măsuţele
aşezate pe grupuri sunt distribuite materialele necesare pentru realizarea acestora. Copiii se vor aşeza
la măsuţe în functie de ecusoanele cu animale primite la întâlnirea de dimineaţă. De exemplu, copilul
care are în piept ecusonul cu animalul ’’oaie’’ se va îndrepta spre grupul de măsuţe pe care este
aşezată silueta unei oi. Se intuiesc materialele, se explică şi demonstrează modul de lucru pentru
fiecare grup, apoi se trece la efectuarea exerciţiilor de încălzire a muşchilor mici ai mâinii:
„La pian noi cântăm, Pe mâini apoi ne spălăm,
Apoi ploaia imităm. Şi apoi le scuturăm,
Spargem tare nucile Şi de lucru ne-apucăm.”
Aruncăm şi cojile.

După efectuarea acestor exerciţii se trece la executarea sarcinii de către copii. Copiii vor fi
atenţionaţi asupra modului îngrijit de lucru, a poziţiei corecte a corpului, după care încep lucrul. Se
va acorda sprijin individual sau colectiv, după caz.
La final, toate lucrările sunt aşezate pe o machetă şi analizate prin metoda „Turul
galeriei”, după care copiii vor ieşi la baie pentru a se spăla pe mâini cu tranziţia: „Hai, cu toţii
împreună!”:

„ Hai, cu toţii împreună

Să jucăm cu voie bună,
Lanţul mare să formăm,
Spre baie să ne-ndreptăm,
Mâinile să le spălăm.”

La întoarcerea de la baie se vor prezenta copiilor centrele de interes unde vor desfăşura
activităţile liber alese (ALA1). Copiii se vor grupa la centrele de interes în funcţie de ecusoanele cu
animale primite de dimineaţă, prin jocul „Căruţa ruptă”.
Măsuţele aranjate corespunzător a trei centre vor avea pe ele câte un jeton reprezentând un
animal identic cu medalioanele primite de copii la întâlnirea de dimineaţă. Copiii stau în semicerc,
conducătorul jocului (educatoarea) se plimbă în interiorul semicercului, trece prin faţa copiilor şi
spune: „Merg la fermă să adun toate ....oile (caprele, iepuraşii, etc)!”. Copiii care au medalioane cu
animalul respectiv pornesc după educatoare, care îşi continuă mersul până la centru cu jetonul pe
care este reprezentată o oaie (capră, iepuraş, etc.). Conducătorul jocului exclamă: „Căruţa s-a rupt,
toate oiţele-au căzut!” şi astfel copiii se aşează pe scăunele la centrul respectiv şi aşteaptă cu capul pe
măsuţă dormind. Jocul continuă până când toţi copiii se aşează la centre.

Se analizează materialele puse la dispoziţie, se vor explica sarcinile şi se va demonstra modul

de lucru pentru fiecare centru:
 Stiință: ,,Cartea cu animale de la fermă”- tehnica tangram
Construcţii: ,,Gard pentru fermă”
Artă: „ Măşti pentru carnaval” - pictură

După ducerea la bun sfârşit a sarcinilor date, materialele realizate la fiecare centru de interes
se vor aşeza pe o măsuţă urmând a fi analizate şi discutate.
Cu tranziţia ,,Bat din palme”, copiii vor ieşi la baie:
„Bat din palme, clap, clap, clap
Din picioare trap, trap, trap,
Ne-nvârtim, ne răsucim
Şi la baie noi pornim.”

La revenirea în sala de grupă purceluşul „Cârlionţ” le mulţumeşte copiilor pentru că l-au

primit la ei la gradiniţă, că l-au ajutat atât de mult şi mărturiseşte că este foarte fericit că are aşa
prieteni ca ei. Drept răsplată pentru ajutorul dat le va împărţi copiilor câte o mască şi îi va invita la
carnaval unde se vor juca la alegere şi în funcţie de timpul rămas, jocul imitativ ”Merge…aşa/ Să
facem şi noi ca el/ea”, vor dansa şi se vor juca jocul cu text şi cânt : „Ţăranul e pe câmp” şi jocul
distractiv: „Câinele prinde pisica”.

Joc imitativ: ”Merge…aşa/ Să facem şi noi ca el/ea” - forme de mers specific unor animale.
La semnalul educatoarei copiii vor imita diferite forme de mers, alergare, saritura:
“Merge …(pisica, raţa) aşa, să facem şi noi ca ea”
sau
“Merge …(iepurele, cocoşul etc) frumusel, sa mergem si noi ca el”

Joc cu text şi cânt: “Tăranul e pe câmp”:

Copiii se vor aşeza în cerc şi vor cânta. Educatoarea desemnează un copil ca fiind conducătorul
jocului, ţăranul, iar acesta se va plimba în interiorul cercului şi va alege un alt copil care va interpreta
alt rol şi anume al nevestei. Personajele se aleg unul pe celălalt până când se vor epuiza personajele.

Joc distractiv: Câinele prinde pisica:

Copiii vor forma un cerc mic stând turceşte umăr la umăr. Jucăriile alese, un căţel şi o pisică, vor fi
mici şi uşor de mânuit. Se dau apoi jucăriile la doi copiii aflati la distanţă între ei de 3-4 copii unul de
altul. Jucăriile vor fi apucate cu ambele mâini şi transmise din mână în mână, în scopul prinderii pisicii
de către căţel. Plimbarea jucăriilor se va face rapid, iar copilul care va ţine pe loc jucăria şi nu o
transmite rapid este scos temporar din joc. Se urmăreşte ţinuta dreaptă a spatelui şi păstrarea respiraţiei
normale.
EVENIMENTUL CONȚINUTUL ȘTIINȚIFIC STRATEGII DIDACTICE FORME ȘI
DIDACTIC Metode şi Mijloace de TEHNICI DE
procedee învăţământ EVALUARE
Momentul Aerisirea sălii de grupă. Observarea
organizatoric Aranjarea mobilierului. comportamentului
Asigurarea unui climat educațional favorabil. copiilor
La intrarea copiilor în sala de grupă, aceştia vor primi Corectarea ținutei;
ecusoane cu diferite animale domestice. Copiii vor Plasarea corectă a
participa la “Întâlnirea de dimineaţă” marcată prin: Conversaţia elementelor la
Salut: ”Bună dimineaţa, prieteni ai animalelor”, Calendarul naturii;
Prezenţa: fiecare copil prezent va aşeza o mămăruță
lângă poza de pe panoul de prezenţă, astfel se va constata
cine lipseşte.
Se completează Calendarul naturii cu datele
calendaristice (anotimp,anul, luna, ziua), starea vremii.
Captarea atenţiei Se va realiza în momentul în care voi descoperi sub Purcelușul Aprecierea
formă de surpriză un purceluş pe nume „Cârlionţ”, care a „Cârlionţ” animalului musafir
venit la noi în grupă să ne ceară ajutorul într-o problemă. Conversaţia Observarea
Acesta s-a gândit să le facă o surpriză animalelor de la comportamentului
fermă şi să organizeze un carnaval pentru ele. Purceluşul verbal si nonverbal
„Cârlionţ” este puţin trist pentru că timpul este scurt şi nu al copiilor
reuşeşte să termine toată treaba pe care o are de făcut: să Stimularea
confecţioneze costumele pentru fiecare animal, să repare interesului pentru
gardul de la fermă care s-a rupt, să caute muzicanţi care activitate
să cânte la carnaval şi multe alte lucruri. De aceea ne
roagă să îl ajutăm şi drept răsplată ne invită să participăm
şi noi la carnaval.
Reactualizarea Pentru a-l ajuta pe „Cârlionţ”, mai întâi să vedem ce ştim Conversaţia Imagini cu Verificarea şi
cunoştinţelor noi despre animalele de la fermă? Li se prezintă copiilor animale consolidarea
un set de cartonaşe reprezentând animale domestice. Se domestice cunoştinţelor,
solicită câte un copil să aleagă un cartonaş, să priceperilor şi
denumească imaginea şi să spună ce ştie despre animalul deprinderilor
reprezentat în imagine. copiilor
Anunţarea temei şi Deoarece am dovedit că ştim multe lucruri despre Expunerea
a obiectivelor animalele de le fermă, astăzi vom participa la carnavalul
de la fermă alături de celelalte animale, îi vom cunoaşte
pe cei mai vestiţi muzicanţi, îl vom ajuta pe „Cârlionţ”,
să confecţioneze costumele pentru animalele de la fermă,
 să repare gardul fermei şi vom realiza chiar şi un album
cu aceste animale. Pentru a lucra mai cu spor, trebuie să
ne înviorăm puţin. Astfel, pe versurile: „Dacă vreau să
cresc voinic”, se vor executa câteva exerciţii de înviorare.
Dirijarea învăţării Copiii sunt rugaţi să se aşeze pe scăunele pentru a afla ce
au de făcut. Astfel se trece la prima activitate pe domenii
experienţiale care aparţine domeniului limbă şi
comunicare (DLC). Le voi spune copiilor că purceluşul
„Cârlionţ” mi-a povestit despre nişte muzicanţi care
trăiesc într-un oraş îndepărtat numit Bremen şi că aceştia
sunt cei mai vestiţi muzicanţi din întreaga lume. El
doreşte să le povestească copiilor cum au devenit aceştia
atât de vestiţi şi să-i invite la carnaval. Pe un ton calm,
cu voce scăzută voi prezenta conţinutul poveştii Povestirea Machetă
„Muzicanţii din Bremen” de Frații Grimm, clar, reprezentând
coerent şi expresiv, folosindu-mă de o machetă şi de Expunerea cadrul de
siluetele personajelor. În timpul expunerii voi apela la un desfăşurare a
ton şi o mimică adecvată, modelându-mi vocea pentru a acţiunii
imita personajele, nuanţând astfel expunerea în funcţie de poveştii,
stările afective pe care le implică povestea, fără a pierde Siluetele
contactul vizual cu copiii. Mânuirea materialului Observația personajelor
(siluetelor) o voi face cu mişcări lente şi controlate fără a
distrage atenţia copiilor de la firul poveştii.
Povestea este expusă după următorul plan:
*Plecarea măgarului de la fermă pentru a deveni
muzicant.
*Întâlnirea măgarului cu ogarul, pisica şi cocoşul
alcătuind un taraf.
*Călătoria celor patru prieteni spre Bremen se opreşte
într-o pădure.
*Alungarea tâlharilor din căsuţă şi pedepsirea acestora.
*Cei patru prieteni hotărasc să rămână în casuţa din
pădure.
Le voi prezenta textul povestirii explicându-le pe parcurs
cuvintele şi expresiile noi: “taraf = mică formație sau Explicația
trupa muzicală care cântă muzică populară; a gâfâi = a
respira greu și des; a-şi lua tălpăşiţa = a pleca repede;
ogar = câine de vânătoare; petrecanie = a omorî; lăută =
 vioară; a se tolăni = a se întinde, a se lungi; rărunchi =
din tot sufletul, rinichi; milostiv = bun, milos; a dojeni =
a certa; zorit = grabit; a se înfrupta = a mânca din ceva Explicația
bun; chibzuinţă = gândire; jind = poftă; a se ghiftui = a
se sătura, a mânca fără măsură, a se îndopa, iscoadă =
spion; cuibărit = așezat căt mai bine într-un loc;
cotoroanță = babă, vrăjitoare; a cuteza= a îndrăzni”.
Asigurarea feed- Pentru realizarea feed-back-ului voi folosi metoda
back-ului interactivă „Diamantul”:

1. Un cuvânt pentru orașul spre care au pornit

animalele din poveste (Bremen);
2. Două cuvinte pentru adapostul găsit de animalele Conversaţia
din poveste ( copac și căsuță); Foi de flipchart
3. Trei cuvinte care definesc comportamentul Explicaţia Evaluare orală
animalelor sau starea lor sufletească (tristețe, Diamantul
curaj, bucurie, etc.);
4. Patru personaje (animale) din poveste în ordinea Metoda
apariției lor(măgar, cățel, pisică, cocoș); interactivă Jetoane cu
5. Mimează următoarele stări sufleteşti: tristețe, „Diamantul” Imagini din
curaj, bucurie; poveste
6. Două cuvinte care definesc comportamentul Problematizarea
tâlharilor (teamă/spaimă, lașitate);
7. Un cântec cunoscut despre animalele domestice
(Graiul animalelor).

După rezolvarea fiecărui nivel le voi cere copiilor să

despartă în silabe cuvântul respectiv, să specifice
numărul de silabe al cuvântului sau să spună cu ce sunet
începe cuvântul dat.

Tranziţie:
După îndeplinirea sarcinilor şi evaluarea rezultatului Aprecierea
(realizarea diamantului) copiii vor ieşi la baie cu rezolvării corecte a
tranziţia ,, Graiul animalelor”. sarcinii date
Obtinerea Copiii vor reveni în sala de grupă, unde purceluşul Conversația Lână, bucăţi de
performanței „Cârlionţ” a pregătit materialele cu care aceştia îl vor mohair alb,
ajuta să confecţioneze îmbrăcăminte (costume) pentru vată colorată,
celelalte animale de la fermă: siluete de animale, frigărui, Explicația ață de culoare
bucăţi de mohair, pufarin, vată colorată, lână, etc.( DOS). gri, siluete de
Pe măsuţele aşezate pe grupuri sunt distribuite animale
materialele necesare pentru realizarea acestora. Copiii se domestice,
vor aşeza la măsuţe în functie de ecusoanele cu animale lipici, planşete,
primite la întâlnirea de dimineaţă. De exemplu, copilul beţişoare
care are în piept ecusonul cu animalul ’’oaie’’ se va Demonstrația frigărui,
îndrepta spre grupul de măsuţe pe care este aşezată bucățele de
silueta unei oi. Se intuiesc materialele, se explică şi autocolant
demonstrează modul de lucru pentru fiecare grup, apoi se șervețele
trece la efectuarea exerciţiilor de încălzire a muşchilor umede
mici ai mâinii:
„La pian noi cântăm,
Apoi ploaia imităm. Exerciţiul
Spargem tare nucile
Aruncăm și cojile.
Pe mâini apoi ne spălăm,
Și apoi le scuturăm
Și de lucru ne-apucăm.”

După efectuarea acestor exerciţii se trece la executarea Munca pe Respectarea

sarcinii de către copii. Copiii vor fi atenţionaţi asupra grupuri tehnicii de lucru
modului îngrijit de lucru, a poziţiei corecte a corpului, Observarea
după care încep lucrul. Se va acorda sprijin individual comportamentului
sau colectiv, după caz. copiilor
La final, toate lucrările sunt aşezate pe machetă Turul galeriei
(miniferma) și analizate prin metoda “Turul galeriei” Aprecieri verbale

Tranziția: „Hai, cu toţii împreună!”:

ALA1
La întoarcerea de la baie se vor prezenta copiilor centrele
de interes unde vor desfăşura activităţile liber alese Lucrul în grupuri
(ALA1). Copiii se vor grupa la centrele de interes în
funcţie de ecusoanele cu animale primite de dimineaţă,
prin jocul „Căruţa ruptă”.
Măsuţele aranjate corespunzător a trei centre vor avea pe
ele câte un jeton reprezentând un animal identic cu
medalioanele primite de copii la întâlnirea de dimineaţă.
Copiii stau în semicerc, conducătorul jocului
(educatoarea) se plimbă în interiorul semicercului, trece
prin faţa copiilor şi spune: „Merg la fermă să adun
toate ....oile (caprele, iepuraşii, etc)!”. Copiii care au
medalioane cu animalul respectiv pornesc după
educatoare, care îşi continuă mersul până la centrul cu Jocul
jetonul pe care este reprezentată o oaie (capră, iepuraş,
etc.). Conducătorul jocului exclamă: „Căruţa s-a rupt,
toate oiţele-au căzut!” şi astfel copiii se aşează pe
scăunele la centrul respectiv şi aşteaptă cu capul pe
măsuţă dormind. Jocul continuă până când toţi copiii se
aşează la centre.
Se analizează materialele puse la dispoziţie, se vor
explica sarcinile şi se va demonstra modul de lucru
pentru fiecare centru:

La centrul ŞTIINŢĂ: ,,Cartea cu animale de la fermă”-

tehnica tangram. Copiii vor lipi figuri geometrice din Figuri
hârtie glasată pe o hârtie colorată, rezultând un animal Explicaţia geometrice-
domestic prin îmbinarea acestora. Pe măsuță vor avea și tangram din
două cartoane albe care vor fi coperțile cărții: un carton Demonstraţia hârtie glasată,
va fi atașat la sfărșitul cărții, iar celălalt pe care este scris lipici, cartoane
titlul cărții ,,Cartea cu animale de la fermă” la începutul Exerciţiul color A4,
cărții, copiii avănd posibilitatea să coloreze acest titlu. coperti din
La final hârtiile colorate si coperțile vor fi legate cu ață Munca pe carton alb Observarea
colorată, rezultând o carte. grupuri mici ață deculoare comportamentului
roșie copiilor

La centrul CONSTRUCŢII: ,,Gard pentru fermă”-

copiii vor construi din bețișoare colorate gardul de jur Bețișoare
împrejur, pentru miniferma cu animale. colorate
Minifermă
 La centrul ARTĂ copiii vor picta măștile primite.
Măşti de
animale
domestice,
acuarele,
pensule,
planşete,
beţişoare
După ducerea la bun sfârşit a sarcinilor date, materialele Turul galeriei frigărui,
realizate la fiecare centru de interes se vor aşeza pe
macheta minifermei, urmând a fi analizate şi discutate.

Se vor face aprecieri verbale asupra modului de Aprecieri verbale

participare a copiilor la activitate.
Consersaţia
Evaluarea Se adresează următoarele întrebări:
activității Cum s-a numit povestea?
Ce animale am întâlnit în poveste?
Ce am confecţionat?
Ce am pictat?
Ce am construit?

Cu tranziţia ,,Bat din palme”, copiii vor ieşi la baie

Încheierea ALA2
activității La revenirea în sala de grupă purceluşul Aprecieri finale,
„Cârlionţ” le mulţumeşte copiilor pentru că l-au primit individuale și
la ei la grădiniţă, că l-au ajutat atât de mult şi colective
mărturiseşte că este foarte fericit că are aşa prieteni ca ei.
Drept răsplată pentru ajutorul dat le va împărţi copiilor Recompense
câte o mască şi îi va invita la carnaval unde se vor juca, CD-player
la alegere şi în funcţie de timpul rămas, jocul imitativ
”Merge…aşa/ Să facem şi noi ca el/ea”, vor dansa şi se
vor juca jocul cu text şi cânt : „Ţăranul e pe câmp” şi
jocul distractiv: „Câinele prinde pisica”.
Joc imitativ: ”Merge…aşa/ Să facem şi noi ca el/ea” -
forme de mers specific unor animale Joc de rol
La semnalul educatoarei copiii vor imita diferite forme de (imitativ)
mers, alergare, saritura:
“Merge …(pisica, raţa) aşa, să facem şi noi ca ea” Explicaţia
sau
“Merge …(iepurele, cocoşul etc) frumusel, sa mergem si
noi ca el”

Joc cu text şi cânt: “Tăranul e pe câmp”:

- copiii se vor aşeza în cerc şi vor cânta. Educatoarea Joc cu text şi
desemnează un copil ca fiind conducătorul jocului, cânt Observarea
ţăranul, iar acesta se va plimba în interiorul cercului şi va comportamentului
alege un alt copil care va interpreta alt rol şi anume al Explicația copiilor în timpul
nevestei. Personajele se aleg unul pe celălalt până când se jocurilor
vor epuiza personajele.

Joc distractiv: Câinele prinde pisica:

- copiii vor forma un cerc mic stând turceşte umăr la umăr.
Jucăriile alese, un căţel şi o pisică, vor fi mici şi uşor de
mânuit. Se dau apoi jucăriile la doi copiii aflati la distanţă Joc distractiv Animale din
între ei de 3-4 copii unul de altul. Jucăriile vor fi apucate pluş: câine şi
cu ambele mâini şi transmise din mână în mână, în scopul Explicaţia pisică
prinderii pisicii de către căţel. Plimbarea jucăriilor se va
face rapid, iar copilul care va ţine pe loc jucăria şi nu o
transmite rapid este scos temporar din joc. Se urmăreşte
ţinuta dreaptă a spatelui şi păstrarea respiraţiei normale.
Țăranul e pe câmp

Țăranul e pe câmp,  Dădaca un pisoi, Butoiul la gunoi, 

Țăranul e pe câmp,  Dădaca un pisoi,  Butoiul la gunoi, 
Ura, draguța mea  Ura, draguța mea  Ura draguța mea 
Țăranul e pe câmp.  Dădaca un pisoi.  Butoiul la gunoi.

El are o nevastă,  Pisoiul prinde șoareci,  Țăranul să-și aleagă,

El are o nevastă,  Pisoiul prinde șoareci,  Țăranul să-și aleagă,  
Ura, draguța mea  Ura, draguța mea  Ura, drăguța mea 
El are o nevastă.  Pisoiul prinde țoareci.  Țăranul să-și aleagă. 

Nevasta un copil,  Și șoarecii la brânză, 

Nevasta un copil, Și șoarecii la brânză, 
Ura, draguța mea  Ura, draguța mea 
Nevasta un copil.  Și șoarecii la brânză, 

Copilul o dădaca,  Și brânza la butoi, 

Copilul o dădaca,  Și brânza la butoi, 
Ura, draguța mea  Ura, drăguța mea 
Copilul o dădaca.  Și brânza la butoi. 
 MUZICANȚII DIN BREMEN

de Frații Grimm

A fost odată un om tare sărman, care avea un măgar ce de ani de zile îi tot căra la moară saci plini cu grăunţe. Dar, de la o vreme,
bietului animal i se împuţinaseră puterile şi nu mai era bun de nicio ispravă. De aceea, stăpânul lui se hotărî să nu mai strice bunătate
de nutreţ pe dânsul…
Măgarul pricepu de îndată că nu îl aşteaptă vremuri prea bune, şi fără să mai stea mult pe gânduri, îşi luă copitele la spinare şi plecă
spre oraşul Bremen. Nu ştiu ce îi venise lui în gând că acolo s-ar putea face muzicantul oraşului. După ce merse el o bucată de vreme,
iată că dădu peste un ogar care zăcea întins la marginea drumului, răsuflând din greu.
- Ce gâfâi aşa? îl întrebă măgarul.
- Vai de mine, răspunse câinele. Pentru că sunt bătrân şi slăbesc pe zi ce trece, iar la vânătoare nu mă mai dovedesc bun de nicio
ispravă, mi-am luat tălpăşiţa de acasă. Dar vorba e, cu ce am să-mi câştig eu pâinea de acum înainte?
- Ştii ceva, îi zise măgarul, eu mă duc la Bremen să mă fac muzician. Hai cu mine, că s-o mai găsi şi pentru tine un loc în taraf! Eu am
să cânt din lăută, iar tu ai să baţi la toba cea mare.
Câinelui îi plăcu propunerea, cum era să nu-i placă!
Şi plecară amândoi mai departe. Merseră ei aşa, până întâlniră în drum o pisică. O arătare jalnică, nu alta!…
- Ei, de ce eşti atât de tristă? o întrebă măgarul.
- Cui îi mai arde de veselie, când îi ajunge funia la par? zise mâţa. Pentru că anii bătrâneţii m-au cam ajuns de şale şi mi s-au tocit
colţii, iar acum tot ce îmi place cel mai mult e să dorm pe cuptorul încins, stăpâna m-a alungat de acasă. Aşa că stau şi mă socot:
încotro s-o apuc eu acum?
- Hai cu noi la Bremen, că la serenade nu te întrece nimeni. Cu siguranţă o să-ţi găseşti şi tu un loc în taraful oraşului!
Pisica socoti că sfatul acesta nu-i rău deloc şi se alătură trupei. Şi au tot mers fugarii, au tot mers, şi trecând ei prin faţa unei curţi, au
văzut cocoţat pe o poartă un cocoş care striga “cu-curigu” din toate puterile lui.
- Ce ţi s-a întâmplat de strigi aşa, mă cocoşule? îl întrebă măgarul.
- Iaca, dau şi eu de veste c-o să fie vreme frumoasă mâine, dar la ce bun!… spuse cu tristeţe cocoşul. Mâine e duminică şi ne vin
oaspeţi. Dar vezi că stăpâna mea nu se mai arată milostivă faţă de mine; i-a spus bucătăresei c-ar pofti să mă mănânce la masă, în
ciorbă, aşa că în seara asta o să mă scurteze de cap… Acum înţelegi de ce strig aşa?… Strig şi eu cât mai pot, cât mai sunt în viaţă!…
- Da’ de ce te necăjeşti tu pentru atâta lucru?…îl dojeni măgarul. Hai mai bine cu noi la Bremen. Ai un glas puternic şi, dacă te-ai
învoi să cânţi cu noi, ne-ar asculta lumea cu gura căscată, nu alta!…
Cocoşul găsi propunerea urecheatului cât se poate de bună şi porniră tuspatru la drum. Merseră ei ce merseră, dar cum nu reuşiră să
ajungă la Bremen într-o singură zi, înnoptară într-o pădure.
 Măgarul şi câinele îşi făcură culcuş sub un copac mare, iar cocoşul şi pisica se căţărară în el. Înainte de a apuca să adoarmă,
măgarul îşi mai roti încă o dată privirea şi deodată i se păru că zăreşte în depărtare o luminiţă. Atunci le spuse tovarăşilor lui că nu
foarte departe de acolo trebuie să fie o casă, căci se zăreşte o luminiţă.
- Hai s-o întindem chiar acum într-acolo, fu de părere măgarul, că adăpostul ăsta nu prea e de soi!
Câinele era la fel de zorit, gândind că dacă ar fi găsit pe acolo oscioare ori o bucăţică de carne i-ar fi prins tare bine.
Porniră deci spre locul în care se vedea luminiţa şi în curând o văzură scânteind şi mai puternică. Când ajunseră în dreptul căsuţei,
măgarul, fiind cel mai înalt dintre ei, se apropie de fereastră şi privi înăuntru.
- Ce vezi acolo? îl întrebă cocoşul.
- O masă încărcată cu mâncăruri şi nişte tâlhari care stau în jurul ei şi se înfruptă de zor.
- Hm, aşa ceva ne-ar prinde tare bine şi nouă! răspunse cocoşul.
Apoi începură să se gândească cu toţii în ce chip ar putea să îi pună pe tâlhari pe fugă. Măgarul îşi ridică picioarele dinainte şi
le propti de marginea ferestrei, câinele sări în spinarea măgarului, pisica se căţără pe spatele dulăului, iar cocoşul zbură şi se aşeză pe
capul pisicii. Şi aşa cum erau orânduiţi, ca la un semn, porniră cu toţii să cânte. Măgarul răgea, câinele lătra, pisica mieuna, iar cocoşul
cucuriga. După ce îşi încheiară cântarea, se năpustiră prin fereastră-n odaie, de făcură ţăndări toate gemurile. De spaimă, tâlharii săriră
în sus ca nişte apucaţi şi, crezând că dădură stafiile peste dânşii, fugiră cu toţii în pădure.
Cei patru prieteni se aşezară la masă, în locul tâlharilor, şi se ghiftuiră straşnic. După ce se ospătară, cei patru muzicanţi,
stinseră luminile şi-şi aleseră culcuşul, fiecare după pofta inimii şi după cum îi era firea.
Măgarul se culcă într-un maldăr de gunoi, câinele se făcu covrig în dreptul uşii, pisica se tolăni pe cuptor, iar cocoşul se cocoţă
sub o grindă.
După ce trecu de miezul nopţi, tâlharii văzură de departe că în casă nu mai ardea nicio lumină. Atunci căpetenia le zise:
- Mi se pare că ne-am cam speriat de pomană!… S-ar cuveni să ne ruşinăm că am fost atât de slabi de înger!
Şi trimise pe unul de-al lor să vadă ce se mai petrece pe lângă casă. Iscoada nu desluşi nimic care să-l pună pe gânduri, aşa că
intră în bucătărie şi vru să aprindă o lumânare. Dând de ochii scânteietori ai pisicii, îi luă drept cărbuni încinşi şi apropie de ei un băţ
de chibrit, ca să ia un foc. Dar mâţa nu înţelese de glumă! Îi sări în obraz şi începu să îl zgârie şi să îl scuipe. Tâlharul trase o
sperietură zdravănă şi vru să iasă afară pe uşa din dos. Dar nu scăpă cu una, cu două. Câinele, care sta culcat în dreptul ei, se repezi şi
îl muşcă zdravăn de picior. Tâlharul o luă atunci la goană prin curte, dar când trecu de maldărul de gunoi, măgarul îi arse o copită, de
văzu stele verzi. Iar cocoşul, trezit de toată hărmălaia de afară, începu să strige de pe grindă: “Cu-curigu, cu-curigu!”…
Atunci tâlharul nu se opri decât înaintea căpeteniei sale şi îi povesti toate cele prin câte trecuse:
- Vai de noi!… În casă s-a cuibărit o cotoroanţă afurisită care mi-a zgâriat obrazul cu nişte gheare lungi şi ascuţite. Iar la uşă, cine
crezi că stătea?… Unul cu un cuţit, pe care mi l-a înfipt în picior!… Socoteam că am scăpat! Da’ vezi să nu scap eu aşa de uşor! În
ogradă, o namilă neagră m-a pocnit cu o măciucă, iar sus, cocoţat pe acoperiş, sta însuşi judecătorul, care tot striga: “Aduceţi-mi-l de
îndată pe tâlhar!”…
Din seara aceea, tâlharii nu au mai cutezat să se apropie de casă, iar cei patru muzicanţi din Bremen s-au simţit atât de bine
acolo, încât nu s-au mai îndurat să plece…