Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
GRUPA: MARE
PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ
DATA:
NIVEL: II
TEMA ANUALĂ: „Cum este, a fost şi va fi pe acest pământ?”
TEMA PROIECTULUI TEMATIC: „Jurnal de călătorie”
SUBTEMA: ,,La plimbare prin ogradă’’
TEMA ZILEI: ,,Carnavalul de la fermă”
FORMA DE REALIZARE: frontal, pe grupuri, individual
TIPUL DE ACTIVITATE: activitate cu conţinuturi integrate
DURATA: o zi
SCOPUL ACTIVITĂŢII:
Dezvoltarea capacităţii de comunicare verbală, de înţelegere şi utilizare în exprimare a
structurilor gramaticale;
Consolidarea unor abilităţi practice specifice nivelului de dezvoltare motrică.
ALA1:
ALA2:
Divertisment: „ Carnaval” (cântece şi jocuri muzicale).
Joc imitativ: „Merge ...aşa/ Să facem şi noi ca el/ea” – mers, alergare, săritură
Joc cu text şi cânt: “Ţăranul e pe câmp”
Joc distractiv: “Câinele prinde pisica”
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
STRATEGII DIDACTICE:
BIBLIOGRAFIE:
La intrarea copiilor in sala de grupa, aceştia vor primi ecusoane cu diferite animale domestice.
Formarea cercului prieteniei recitând versurile:
Salutul: Educatoarea salută copiii: ,,Bună dimineaţa, prieteni ai animalelor”!,iar copiii saluta
educatoarea:’’Buna dimineata!’’.Salutul copiilor între ei precizând ceea ce le place la colegul salutat,
apoi atenţia le este orientată spre musafirii existenţi in sala de grupă. Salutarea musafirilor.
Prezenţa: La apelul educatoarei, fiecare copil prezent va aşeza o mămăruță lângă poza de pe
panoul de prezenţă, astfel se va constata cine lipseşte.
Se alege copilul zilei, care se va aşeza în centrul cercului şi ne va povesti ce a făcut ieri după
ce a plecat de la grădiniţă.
Calendarul naturii va fi completat împreună cu copiii, după ce se poartă o discuţie
referitoare la anotimpul în care ne aflăm, anul, luna, ziua, data, vremea:
- În ce anotimp suntem ?
- Ce zi a săptămânii este astăzi?
- Cum este vremea?
Noutatea zilei se va realiza în momentul în care voi descoperi sub formă de surpriză un
purceluş pe nume „Cârlionţ”, care a venit la noi în grupă să ne ceară ajutorul într-o problemă.
Acesta s-a gândit să le facă o surpriză animalelor de la fermă şi să organizeze un carnaval pentru ele.
Purceluşul „Cârlionţ” este puţin trist pentru că timpul este scurt şi nu reuşeşte să termine toată treaba
pe care o are de făcut: să confecţioneze costumele pentru fiecare animal, să repare gardul de la fermă
care s-a rupt, să caute muzicanţi care să cânte la carnaval şi multe alte lucruri. De aceea ne roagă să
îl ajutăm şi drept răsplată ne invită să participăm şi noi la carnaval.
Activitatea de grup : « Ce ştii despre …….. ? »
Pentru a-l ajuta pe „Cârlionţ”, mai întâi să vedem ce ştim noi despre animalele de la
fermă? Li se prezintă copiilor un set de cartonaşe reprezentând animale domestice. Se solicită câte un
copil să aleagă un cartonaş, să denumească imaginea şi să spună ce ştie despre animalul reprezentat
în imagine.
Mesajul zilei: Deoarece am dovedit că ştim multe lucruri despre animalele de le fermă, astăzi
vom participa la carnavalul de la fermă alături de celelalte animale, îi vom cunoaşte pe cei mai vestiţi
muzicanţi, îl vom ajuta pe „Cârlionţ”, să confecţioneze costumele pentru animalele de la fermă, să
repare gardul fermei şi vom realiza chiar şi un album cu aceste animale.
Gimnastica de înviorare: Pentru a lucra mai cu spor, trebuie să ne înviorăm puţin. Astfel, pe
versurile: „Dacă vreau să cresc voinic”, se vor executa câteva exerciţii de înviorare.
În continuare, copiii sunt rugaţi să se aşeze pe scăunele pentru a afla ce au de făcut. Astfel se
trece la prima activitate pe domenii experienţiale care aparţine domeniului limbă şi comunicare
(DLC). Le voi spune copiilor că purceluşul „Cârlionţ” mi-a povestit despre nişte muzicanţi care
trăiesc într-un oraş îndepărtat numit Bremen şi că aceştia sunt cei mai vestiţi muzicanţi din întreaga
lume. El doreşte să le povestească copiilor cum au devenit aceştia atât de vestiţi şi să-i invite la
carnaval. Pe un ton calm, cu voce scăzută voi prezenta conţinutul poveştii „Muzicanţii din Bremen”
clar, coerent şi expresiv, folosindu-mă de o machetă şi de siluetele personajelor. În timpul expunerii
voi apela la un ton şi o mimică adecvată, modelându-mi vocea pentru a imita personajele, nuanţând
astfel expunerea în funcţie de stările afective pe care le implică povestea, fără a pierde contactul
vizual cu copiii. Mânuirea materialului (siluetelor) o voi face cu mişcări lente şi controlate fără a
distrage atenţia copiilor de la firul poveştii. Pentru realizarea feed-back-ului voi folosi metoda activă
„Diamantul” . După îndeplinirea sarcinilor şi evaluarea rezultatului (realizarea diamantului) copiii
vor ieşi la baie cu tranziţia ,, Graiul animalelor”.
Copiii vor reveni în sala de grupă, unde purceluşul „Cârlionţ” a pregătit materialele cu care
aceştia îl vor ajuta să confecţioneze îmbrăcăminte (costume) pentru celelalte animale de la fermă:
siluete de animale, frigărui, bucăţi de mohair, pufarin, vată colorată, lână,etc. (DOS). Pe măsuţele
aşezate pe grupuri sunt distribuite materialele necesare pentru realizarea acestora. Copiii se vor aşeza
la măsuţe în functie de ecusoanele cu animale primite la întâlnirea de dimineaţă. De exemplu, copilul
care are în piept ecusonul cu animalul ’’oaie’’ se va îndrepta spre grupul de măsuţe pe care este
aşezată silueta unei oi. Se intuiesc materialele, se explică şi demonstrează modul de lucru pentru
fiecare grup, apoi se trece la efectuarea exerciţiilor de încălzire a muşchilor mici ai mâinii:
„La pian noi cântăm, Pe mâini apoi ne spălăm,
Apoi ploaia imităm. Şi apoi le scuturăm,
Spargem tare nucile Şi de lucru ne-apucăm.”
Aruncăm şi cojile.
După efectuarea acestor exerciţii se trece la executarea sarcinii de către copii. Copiii vor fi
atenţionaţi asupra modului îngrijit de lucru, a poziţiei corecte a corpului, după care încep lucrul. Se
va acorda sprijin individual sau colectiv, după caz.
La final, toate lucrările sunt aşezate pe o machetă şi analizate prin metoda „Turul
galeriei”, după care copiii vor ieşi la baie pentru a se spăla pe mâini cu tranziţia: „Hai, cu toţii
împreună!”:
La întoarcerea de la baie se vor prezenta copiilor centrele de interes unde vor desfăşura
activităţile liber alese (ALA1). Copiii se vor grupa la centrele de interes în funcţie de ecusoanele cu
animale primite de dimineaţă, prin jocul „Căruţa ruptă”.
Măsuţele aranjate corespunzător a trei centre vor avea pe ele câte un jeton reprezentând un
animal identic cu medalioanele primite de copii la întâlnirea de dimineaţă. Copiii stau în semicerc,
conducătorul jocului (educatoarea) se plimbă în interiorul semicercului, trece prin faţa copiilor şi
spune: „Merg la fermă să adun toate ....oile (caprele, iepuraşii, etc)!”. Copiii care au medalioane cu
animalul respectiv pornesc după educatoare, care îşi continuă mersul până la centru cu jetonul pe
care este reprezentată o oaie (capră, iepuraş, etc.). Conducătorul jocului exclamă: „Căruţa s-a rupt,
toate oiţele-au căzut!” şi astfel copiii se aşează pe scăunele la centrul respectiv şi aşteaptă cu capul pe
măsuţă dormind. Jocul continuă până când toţi copiii se aşează la centre.
După ducerea la bun sfârşit a sarcinilor date, materialele realizate la fiecare centru de interes
se vor aşeza pe o măsuţă urmând a fi analizate şi discutate.
Cu tranziţia ,,Bat din palme”, copiii vor ieşi la baie:
„Bat din palme, clap, clap, clap
Din picioare trap, trap, trap,
Ne-nvârtim, ne răsucim
Şi la baie noi pornim.”
Joc imitativ: ”Merge…aşa/ Să facem şi noi ca el/ea” - forme de mers specific unor animale.
La semnalul educatoarei copiii vor imita diferite forme de mers, alergare, saritura:
“Merge …(pisica, raţa) aşa, să facem şi noi ca ea”
sau
“Merge …(iepurele, cocoşul etc) frumusel, sa mergem si noi ca el”
Tranziţie:
După îndeplinirea sarcinilor şi evaluarea rezultatului Aprecierea
(realizarea diamantului) copiii vor ieşi la baie cu rezolvării corecte a
tranziţia ,, Graiul animalelor”. sarcinii date
Obtinerea Copiii vor reveni în sala de grupă, unde purceluşul Conversația Lână, bucăţi de
performanței „Cârlionţ” a pregătit materialele cu care aceştia îl vor mohair alb,
ajuta să confecţioneze îmbrăcăminte (costume) pentru vată colorată,
celelalte animale de la fermă: siluete de animale, frigărui, Explicația ață de culoare
bucăţi de mohair, pufarin, vată colorată, lână, etc.( DOS). gri, siluete de
Pe măsuţele aşezate pe grupuri sunt distribuite animale
materialele necesare pentru realizarea acestora. Copiii se domestice,
vor aşeza la măsuţe în functie de ecusoanele cu animale lipici, planşete,
primite la întâlnirea de dimineaţă. De exemplu, copilul beţişoare
care are în piept ecusonul cu animalul ’’oaie’’ se va Demonstrația frigărui,
îndrepta spre grupul de măsuţe pe care este aşezată bucățele de
silueta unei oi. Se intuiesc materialele, se explică şi autocolant
demonstrează modul de lucru pentru fiecare grup, apoi se șervețele
trece la efectuarea exerciţiilor de încălzire a muşchilor umede
mici ai mâinii:
„La pian noi cântăm,
Apoi ploaia imităm. Exerciţiul
Spargem tare nucile
Aruncăm și cojile.
Pe mâini apoi ne spălăm,
Și apoi le scuturăm
Și de lucru ne-apucăm.”
ALA1
La întoarcerea de la baie se vor prezenta copiilor centrele
de interes unde vor desfăşura activităţile liber alese Lucrul în grupuri
(ALA1). Copiii se vor grupa la centrele de interes în
funcţie de ecusoanele cu animale primite de dimineaţă,
prin jocul „Căruţa ruptă”.
Măsuţele aranjate corespunzător a trei centre vor avea pe
ele câte un jeton reprezentând un animal identic cu
medalioanele primite de copii la întâlnirea de dimineaţă.
Copiii stau în semicerc, conducătorul jocului
(educatoarea) se plimbă în interiorul semicercului, trece
prin faţa copiilor şi spune: „Merg la fermă să adun
toate ....oile (caprele, iepuraşii, etc)!”. Copiii care au
medalioane cu animalul respectiv pornesc după
educatoare, care îşi continuă mersul până la centrul cu Jocul
jetonul pe care este reprezentată o oaie (capră, iepuraş,
etc.). Conducătorul jocului exclamă: „Căruţa s-a rupt,
toate oiţele-au căzut!” şi astfel copiii se aşează pe
scăunele la centrul respectiv şi aşteaptă cu capul pe
măsuţă dormind. Jocul continuă până când toţi copiii se
aşează la centre.
Se analizează materialele puse la dispoziţie, se vor
explica sarcinile şi se va demonstra modul de lucru
pentru fiecare centru:
Încheierea ALA2
activității La revenirea în sala de grupă purceluşul Aprecieri finale,
„Cârlionţ” le mulţumeşte copiilor pentru că l-au primit individuale și
la ei la grădiniţă, că l-au ajutat atât de mult şi colective
mărturiseşte că este foarte fericit că are aşa prieteni ca ei.
Drept răsplată pentru ajutorul dat le va împărţi copiilor Recompense
câte o mască şi îi va invita la carnaval unde se vor juca, CD-player
la alegere şi în funcţie de timpul rămas, jocul imitativ
”Merge…aşa/ Să facem şi noi ca el/ea”, vor dansa şi se
vor juca jocul cu text şi cânt : „Ţăranul e pe câmp” şi
jocul distractiv: „Câinele prinde pisica”.
Joc imitativ: ”Merge…aşa/ Să facem şi noi ca el/ea” -
forme de mers specific unor animale Joc de rol
La semnalul educatoarei copiii vor imita diferite forme de (imitativ)
mers, alergare, saritura:
“Merge …(pisica, raţa) aşa, să facem şi noi ca ea” Explicaţia
sau
“Merge …(iepurele, cocoşul etc) frumusel, sa mergem si
noi ca el”
de Frații Grimm
A fost odată un om tare sărman, care avea un măgar ce de ani de zile îi tot căra la moară saci plini cu grăunţe. Dar, de la o vreme,
bietului animal i se împuţinaseră puterile şi nu mai era bun de nicio ispravă. De aceea, stăpânul lui se hotărî să nu mai strice bunătate
de nutreţ pe dânsul…
Măgarul pricepu de îndată că nu îl aşteaptă vremuri prea bune, şi fără să mai stea mult pe gânduri, îşi luă copitele la spinare şi plecă
spre oraşul Bremen. Nu ştiu ce îi venise lui în gând că acolo s-ar putea face muzicantul oraşului. După ce merse el o bucată de vreme,
iată că dădu peste un ogar care zăcea întins la marginea drumului, răsuflând din greu.
- Ce gâfâi aşa? îl întrebă măgarul.
- Vai de mine, răspunse câinele. Pentru că sunt bătrân şi slăbesc pe zi ce trece, iar la vânătoare nu mă mai dovedesc bun de nicio
ispravă, mi-am luat tălpăşiţa de acasă. Dar vorba e, cu ce am să-mi câştig eu pâinea de acum înainte?
- Ştii ceva, îi zise măgarul, eu mă duc la Bremen să mă fac muzician. Hai cu mine, că s-o mai găsi şi pentru tine un loc în taraf! Eu am
să cânt din lăută, iar tu ai să baţi la toba cea mare.
Câinelui îi plăcu propunerea, cum era să nu-i placă!
Şi plecară amândoi mai departe. Merseră ei aşa, până întâlniră în drum o pisică. O arătare jalnică, nu alta!…
- Ei, de ce eşti atât de tristă? o întrebă măgarul.
- Cui îi mai arde de veselie, când îi ajunge funia la par? zise mâţa. Pentru că anii bătrâneţii m-au cam ajuns de şale şi mi s-au tocit
colţii, iar acum tot ce îmi place cel mai mult e să dorm pe cuptorul încins, stăpâna m-a alungat de acasă. Aşa că stau şi mă socot:
încotro s-o apuc eu acum?
- Hai cu noi la Bremen, că la serenade nu te întrece nimeni. Cu siguranţă o să-ţi găseşti şi tu un loc în taraful oraşului!
Pisica socoti că sfatul acesta nu-i rău deloc şi se alătură trupei. Şi au tot mers fugarii, au tot mers, şi trecând ei prin faţa unei curţi, au
văzut cocoţat pe o poartă un cocoş care striga “cu-curigu” din toate puterile lui.
- Ce ţi s-a întâmplat de strigi aşa, mă cocoşule? îl întrebă măgarul.
- Iaca, dau şi eu de veste c-o să fie vreme frumoasă mâine, dar la ce bun!… spuse cu tristeţe cocoşul. Mâine e duminică şi ne vin
oaspeţi. Dar vezi că stăpâna mea nu se mai arată milostivă faţă de mine; i-a spus bucătăresei c-ar pofti să mă mănânce la masă, în
ciorbă, aşa că în seara asta o să mă scurteze de cap… Acum înţelegi de ce strig aşa?… Strig şi eu cât mai pot, cât mai sunt în viaţă!…
- Da’ de ce te necăjeşti tu pentru atâta lucru?…îl dojeni măgarul. Hai mai bine cu noi la Bremen. Ai un glas puternic şi, dacă te-ai
învoi să cânţi cu noi, ne-ar asculta lumea cu gura căscată, nu alta!…
Cocoşul găsi propunerea urecheatului cât se poate de bună şi porniră tuspatru la drum. Merseră ei ce merseră, dar cum nu reuşiră să
ajungă la Bremen într-o singură zi, înnoptară într-o pădure.
Măgarul şi câinele îşi făcură culcuş sub un copac mare, iar cocoşul şi pisica se căţărară în el. Înainte de a apuca să adoarmă,
măgarul îşi mai roti încă o dată privirea şi deodată i se păru că zăreşte în depărtare o luminiţă. Atunci le spuse tovarăşilor lui că nu
foarte departe de acolo trebuie să fie o casă, căci se zăreşte o luminiţă.
- Hai s-o întindem chiar acum într-acolo, fu de părere măgarul, că adăpostul ăsta nu prea e de soi!
Câinele era la fel de zorit, gândind că dacă ar fi găsit pe acolo oscioare ori o bucăţică de carne i-ar fi prins tare bine.
Porniră deci spre locul în care se vedea luminiţa şi în curând o văzură scânteind şi mai puternică. Când ajunseră în dreptul căsuţei,
măgarul, fiind cel mai înalt dintre ei, se apropie de fereastră şi privi înăuntru.
- Ce vezi acolo? îl întrebă cocoşul.
- O masă încărcată cu mâncăruri şi nişte tâlhari care stau în jurul ei şi se înfruptă de zor.
- Hm, aşa ceva ne-ar prinde tare bine şi nouă! răspunse cocoşul.
Apoi începură să se gândească cu toţii în ce chip ar putea să îi pună pe tâlhari pe fugă. Măgarul îşi ridică picioarele dinainte şi
le propti de marginea ferestrei, câinele sări în spinarea măgarului, pisica se căţără pe spatele dulăului, iar cocoşul zbură şi se aşeză pe
capul pisicii. Şi aşa cum erau orânduiţi, ca la un semn, porniră cu toţii să cânte. Măgarul răgea, câinele lătra, pisica mieuna, iar cocoşul
cucuriga. După ce îşi încheiară cântarea, se năpustiră prin fereastră-n odaie, de făcură ţăndări toate gemurile. De spaimă, tâlharii săriră
în sus ca nişte apucaţi şi, crezând că dădură stafiile peste dânşii, fugiră cu toţii în pădure.
Cei patru prieteni se aşezară la masă, în locul tâlharilor, şi se ghiftuiră straşnic. După ce se ospătară, cei patru muzicanţi,
stinseră luminile şi-şi aleseră culcuşul, fiecare după pofta inimii şi după cum îi era firea.
Măgarul se culcă într-un maldăr de gunoi, câinele se făcu covrig în dreptul uşii, pisica se tolăni pe cuptor, iar cocoşul se cocoţă
sub o grindă.
După ce trecu de miezul nopţi, tâlharii văzură de departe că în casă nu mai ardea nicio lumină. Atunci căpetenia le zise:
- Mi se pare că ne-am cam speriat de pomană!… S-ar cuveni să ne ruşinăm că am fost atât de slabi de înger!
Şi trimise pe unul de-al lor să vadă ce se mai petrece pe lângă casă. Iscoada nu desluşi nimic care să-l pună pe gânduri, aşa că
intră în bucătărie şi vru să aprindă o lumânare. Dând de ochii scânteietori ai pisicii, îi luă drept cărbuni încinşi şi apropie de ei un băţ
de chibrit, ca să ia un foc. Dar mâţa nu înţelese de glumă! Îi sări în obraz şi începu să îl zgârie şi să îl scuipe. Tâlharul trase o
sperietură zdravănă şi vru să iasă afară pe uşa din dos. Dar nu scăpă cu una, cu două. Câinele, care sta culcat în dreptul ei, se repezi şi
îl muşcă zdravăn de picior. Tâlharul o luă atunci la goană prin curte, dar când trecu de maldărul de gunoi, măgarul îi arse o copită, de
văzu stele verzi. Iar cocoşul, trezit de toată hărmălaia de afară, începu să strige de pe grindă: “Cu-curigu, cu-curigu!”…
Atunci tâlharul nu se opri decât înaintea căpeteniei sale şi îi povesti toate cele prin câte trecuse:
- Vai de noi!… În casă s-a cuibărit o cotoroanţă afurisită care mi-a zgâriat obrazul cu nişte gheare lungi şi ascuţite. Iar la uşă, cine
crezi că stătea?… Unul cu un cuţit, pe care mi l-a înfipt în picior!… Socoteam că am scăpat! Da’ vezi să nu scap eu aşa de uşor! În
ogradă, o namilă neagră m-a pocnit cu o măciucă, iar sus, cocoţat pe acoperiş, sta însuşi judecătorul, care tot striga: “Aduceţi-mi-l de
îndată pe tâlhar!”…
Din seara aceea, tâlharii nu au mai cutezat să se apropie de casă, iar cei patru muzicanţi din Bremen s-au simţit atât de bine
acolo, încât nu s-au mai îndurat să plece…