Grădinița cu P.P.

„PITICII ISTEȚI” Zalău

Inspecție specială
Grad didactic II

Prof. înv. preșcolar,

IANCHIȘ ADELA IOANA
 PROGRAMUL ZILEI

Data: 17 februarie 2021

Grupa: mică „ALBINUȚELE”
Tema anuală de studiu: „Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim?”
Tema proiectului tematic: „Prieteni necuvântători”
Tema săptămânii: „Prieteni din pădure”

ALA:
Construcții: „Cărarea din pădure”
Bibliotecă: „Prieteni din pădure”- puzzle
Știință: „Găsește-mi mămica!”
Joc liber

ADP:
Întâlnirea de dimineață: „Ce știi despre animalele din pădure?”
T: „Noi suntem Albinuțe,
Micuțe și drăguțe,
În rând ne așezăm
Și spre baie noi zburăm.”

ADE:
A.I. „Căsuța din oală”
DLC(povestirea educatoarei) +
DEC(pictură cu buretele)
T: „În pădurea cu alune”

ALA:
Joc de mișcare: „Ursul morocănos”
Joc cu text și cânt: „Merge vulpea pe cărare”
 ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAȚĂ

Tema: „Ce știi despre animalele din pădure?”

Scopul: Participarea şi implicarea activă a copiilor în vederea stimulării comunicării,

favorizării interrelaţionării și formării comportamentului empatic;

Dimensiuni ale dezvoltării:

B.1. Interacțiuni cu adulții și cu copiii de vârste apropiate;
B.3. Conceptul de sine;
B.4. Autocontrol și expresivitate emoțională;
A.1. Motricitate grosieră și motricitate fină în contexte de viaţă familiare.

Comportamente vizate:
B.1.3. Inițiază/participă la interacţiuni pozitive cu copii de vârstă apropiată;
B.3.1.Exersează, cu sprijin, autoaprecierea pozitivă, în diferite situaţii
educaţionale;
B.4.1. Recunoaște și exprimă emoții de bază, produse de piese muzicale, texte
literare, obiecte de artă etc.;
A.1.1. Participă la activități fizice variate, adecvate nivelului de dezvoltare.

Obiective operaționale:
să utilizeze formule de salut adecvate momentului zilei;
să adopte un comportament adecvat în timpul salutului (mimică, gesturi);
să identifice poza așezând-o pe panoul cu prezenţa;
să aleagă jetonul potrivit vremii din ziua respectivă, motivând alegerea făcută;
să execute exercițiile de înviorare propuse la activitatea de grup.

Strategii didactice:
Metode si procedee: conversaţia, explicaţia, problematizarea, jocul, exercițiul.
Resurse materiale: decorul din sala de grupă, catalogul grupei, calendarul
naturii, panoul de prezenţă(căsuța-stup, albinuțe cu chipul fiecărui copil).
Forme de organizare: frontal, individual

Surse bibliografice:
1. Cioflica, S. M., Lazar, C., - „Ziua bună începe cu întâlnirea de dimineață",
Editura Tehno-Art, Petrosani, 2009
2. **Curriculum pentru educație timpurie, MEN, 2019

Durata estimată: 15 minute

 Scenariul didactic

I. SALUTUL:
Copiii intră în sala de grupă pe fondul muzical al cântecului „Copiii iubesc
animalele”( https://www.youtube.com/watch?v=DEYsS-CS79Y) şi se opresc în locul
destinat întâlnirii de dimineaţă, în semicerc pe scăunele, unde se va da salutul printr-
o poezie: „Dimineaţa a sosit
Si la grădi am venit.
Bucuroşi ne-am întâlnit,
Unul altuia-am zâmbit.
Dar oare ce am uitat?
O, da, nu ne-am salutat!”
Voi saluta copiii: „Bună dimineața, animăluțe-drăguțe!” iar copiii îmi vor
răspunde cu aceeași formulă de salut specifică momentului zilei. Voi adresa
întrebarea „Cum vă simțiți în această dimineață? Copiii îmi vor răspunde.
II. PREZENȚA:
Voi rosti următoarele versuri:
„Copilașii s-au trezit
Și la grădiniță au venit
Dar acum să vedem, oare,
Când dimineața a sosit,
Toţi copiii s-au trezit?
Fiecare copil îşi va aşeza poza la locul potrivit, lângă căsuța-stup, după care vom
face prezenţa şi în catalogul grupei rostind versurile:
„După ce ne-am adunat
Şi frumos ne-am salutat,
Colegii ne-am întânit,
Cine oare n-a venit?”
Cred că sunt câtiva pe care
Somnul i-a atras mai tare.
Căci la grădi n-au venit!
Știți voi oare ce-au pățit?”
III. CALENDARUL NATURII:
Se completează calendarul naturii, adresându-se copiilor următoarele întrebări:
,,- În ce anotimp suntem?”; „- Cum ați observat că este vremea afară?”; ,,- Cum
trebuie să ne îmbrăcăm în acest anotimp?”, după care copiii vor aşeza corespunzător
jetonul potrivit vremii din ziua respectivă.
IV. ACTIVITATEA DE GRUP:
Pentru acest moment propun copiilor să facem câteva exerciții de gimnastică.
Se vor demonstra și explica de către educatoare câte 1-2 exerciții pentru gât,
trunchi, brațe și picioare:
 - „Ceasul mic face tic-tac, tic-tac”(Poziția corpului va fi stând ușor depărtat, cu
mâinile pe șold - îndoirea gâtului spre stânga și spre dreapta);
- „Ceasul mare face tic-tac, tic-tac”(Aceeași poziție a corpului - îndoirea
trunchiului, de această dată, spre stânga și spe dreapta);
- „A sosit ora de culcare pentru păpușică, haideți să ne aplecăm să o luăm în brațe
(Picioarele vor fi apropiate, se vor îndoi genunchii și se va imita, cu brațele întinse
în față, ridicarea păpușii de jos), o ținem bine ca să nu o scăpăm(Brațele vor fi indoite
din cot, la nivelul umerilor, antebrațele încrucișate și palmele vor cuprinde cotul
brațului opus) și începem să o legănăm „Nani, nani, nani, na!”(rotiri ale trunchiului
spre stânga și spre dreapta). În liniște o așezăm în pătuț(Picioarele vor fi apropiate,
se vor îndoi genunchii și se va imita, cu brațele întinse în față, așezarea păpușii în
pătuț).
- „Ne jucăm cu elasticul: prindem capetele de la elastic și îl întindem cât de tare
putem(Poziția corpului va fi stând ușor depărtat cu brațele îndoite din cot la nivelul
umerilor imitând apucarea cu degetele a capetelor de la elastic). „Elasticu-i mititel și-
l întindem frumușel!”(Brațele se vor întinde în lateral spre spate). „Atenție! Elasticul
scapă!”(Revenire la poziția inițială pentru repetarea exercițiului).
- „Haideți acum să fim fotbaliști! Alergăm la minge(alergarea pe loc cu brațele
îndoite care se mișcă pe lângă corp), am ajuns la minge și vom șuta cu piciorul:
Goool!”(la repetarea execițiului se va șuta cu celălalt picior).
Fiecare exercițiu se va repeta de două ori.

V. NOUTATEA ZILEI:
Copiii se vor așeza din nou pe scăunele, eu mă voi așeza în fața lor cântând
următorul cântecel : „În pădurea cu alune/Aveau casă doi pitici/Vine pupăza și
spune:/Vreau să stau și eu aici!/Pu-pu-pu, pu-pu-pu!/Vreau să stau și eu aici./ Pu-pu-
pu, pu-pu-pu!/Vreau să stau și eu aici./Iată vine și-o broscuță/Țop, țop, țop sărind
mereu/Dacă e loc în căsuță/Tare-aș vrea să stau și eu/Țop, țop, țop! Țop, țop,
țop!/Tare-aș vrea să stau și eu/ Țop, țop, țop! Țop, țop, țop!/Tare-aș vrea să stau și
eu/Șoricelul strigă-n dată:/Iată și eu am venit!/Casa vostră e curată/Noroc! Bine v-am
găsit!/Chiț, chiț, chiț!/ Chiț, chiț, chiț!/Noroc! Bine v-am găsit!/ Chiț, chiț, chiț!/ Chiț,
chiț, chiț!/Noroc! Bine v-am găsit!/Și-n căsuța cea drăguță/Stau cei 5 prieteni
mici:/Șoricelul și-o brocuță/Pupăza și doi pitici./Tra-la-la, tra-la-la!/Stau cei cinci
prieteni mici/ Tra-la-la, tra-la-la!/Stau cei cinci prieteni mici.”.
După ce copiii vor audia cântecelul, voi iniția o scurtă conversație pornind de
la mesajul cântecelului și vom concluziona că și animalele din pădure au nevoie de o
căsuță, de un adăpost. Îi voi invita să observe cum s-a transformat sala noastră de
grupă și le povestesc despre ceea ce vom face astăzi împreună, și anume ne vom
continua călătoria prin lumea prietenilor noștri, animalele din pădure.
 Îi întreb ce animale cunosc și le prezint un cub pe fețele căruia se află animalele
pe care le vom regăsi în poveste și pe care îl voi arunca de mai multe ori. Vom discuta
despre fiecare animal identificat pe fața cu care se oprește cubul(caracteristici
comune). Îi voi anunța că azi m-am gândit să le spun povestea mea preferată, o poveste
ale cărei personaje sunt tocmai animelele despre care am vorbit azi și care se numește
„Căsuța din oală”. Tot la activitatea de azi vom picta ajutând unul dintre personaje
să facă mai primitoare căsuța din poveste.
Voi folosi acest moment al întâlnirii de dimineață pentru secvența de captare a
atenției copiilor pentru activitatea pe domenii experiențiale.
Prin tranziția: „Noi suntem albinuțe,
Micuțe și drăguțe,
În rând ne așezăm
Și spre baie noi zburăm”
copiii vor merge la baie pentru a se pregăti de activitatea pe domenii experiențiale.
 PROIECT DE ACTIVITATE(ALA)

Grupa: mică „ALBINUȚELE”

Educatoare: IANCHIȘ ADELA IOANA
Tema anuală de studiu: Când, cum și de ce se întâmplă?
Tema proiectului tematic: „Prieteni necuvântători”
Tema săptămânală: „Prieteni din pădure”
Categoria de activitate: ALA - Activități liber alese
Tipul activităţii: mixtă
Forma de realizare: activități pe grupuri mici, la centre
Tema activității: - Construcții: „Cărarea din pădure”
- Bibliotecă: „Prieteni din pădure”- puzzle
- Știință: „Găsește-mi mămica!”
Scopul activităţii: Dezvoltarea potenţialului creativ al copiilor prin antrenarea lor în
activităţi semidirijate, realizate sub formă de joc.
Dimensiuni ale dezvoltării:
Construcții: A.1. Motricitate grosieră și motricitate fină în contexte de viaţă
familiare;
Bibliotecă: C.1. Curiozitate interes și inițiativă în învățare;
Știință: E.1. Relații, operații și deducții logice în mediul apropiat;
Comportamente vizate:
Construcții: A.1.3. Utilizează mâinile și degetele pentru realizarea de activități
variate;
Bibliotecă: C.1.1. Manifestă curiozitate şi interes pentru experimentarea și
învăţarea în situații noi;
Știință: E.1.1. Identifică elementele caracteristice ale unor fenomene/relaţii din
mediul apropiat.
Obiective operaţionale:
Construcții: să construiască din cuburi de lemn un șir, pentru a reda o cărare
pentru animalele din pădure;
Bibliotecă: să îmbine piesele de puzzle astfel încât să obțină imagini cu
animale sălbatice cunoscute;
Știință: să așeze fiecare pui lângă mama lui, identificând corect animalul;
Strategii didactice:
Metode și procedee: conversația, problematizarea, explicația, demonstrația,
observația, exercițiul;
 Mijloace didactice: cuburi din lemn de dimensiuni mai mari, fișe de lucru cu
imaginea animalului-mamă, jetoane cu imaginea unor pui de animale, puzzle cu
imagini reprezentând animale sălbatice cunoscute;
Forme de organizare: frontal, pe grupuri mici, individual.

Surse bibliografice:
1. Metodica activităților instructiv-educative în grădinița de copii, Preda, V.,
Editura Gheorghe – Cârţu Alexandru, Craiova, 2009.
2. ** Curriculum pentru educație timpurie, MEN, 2019
3. *** Suport pentru explicitarea și înțelegerea unor concepte și instrumente cu
care operează curriculumul pentrueducație timpurie - 2019
EVENIMENT CONŢINUTUL ŞTIINŢIFIC STRATEGIA EVALUARE
DIDACTIC DIDACTICĂ
1. Moment - Aerisirea sălii de grupă ;
organizatoric -Aranjarea mobilierului pe centre;
-Distribuirea materialului didactic
necesar la fiecare centru.
2. Captarea Le spun copiilor că așa cum am Conversaţia Observarea
atenţiei început săptămâna o vom și interesului
continua, călătorind în lumea Frontal manifestat
interesantă a animalelor care de copii.
trăiesc în pădure. Îi voi invita apoi Materialul
pe la fiecare centru pentru a vedea prezent la
ce surprize îi așteaptă și a le fiecare centru
prezenta activitățile pe care le
vom desfășura la fiecare dintre ele.
3. Anunţarea La fiecare centru voi explica și Explicaţia
temei prezenta copiilor activităţile pe Frontal
care le vor desfăşura în cadrul lor,
precizând faptul că pot schimba
centrele dacă doresc, după
realizarea sarcinilor propuse.

4. Dirijarea La Știință copiii vor identifica puii Conversaţia Observarea

învățării și animalelor de pe fişele de lucru şi Explicaţia sistematică a
obținerea le vor aşeza lângă acestea. comportament
performanței Pe grupuri mici. ului
nonverbal.
Fișe de lucru cu
imaginea
animalului-
mamă și jetoane
cu imaginea
unor pui de
animale.

La Construcţii copiii vor construi Conversația Observarea

un șir din cuburi din lemn de Explicația sistematică.
dimensiuni mai mari, care va Jocul
reprezenta „Cărarea din pădure„, Cuburi din
pe care animalele se pot plimba. lemn de
dimensiuni mai
mari.
 Observarea
La Bibliotecă copiii mă vor Conversația comportament
ajuta să refac imaginile cu Problematizarea ului copiilor.
animale sălbatice cunoscute de ei, Exercițiul
deoarece am deschis geamul să
aerisesc sala de grupă și vântul a Piese de puzzle
amestecat piesele. Astfel copiii vor reprezentând
îmbina piesele de puzzle şi vor imagini ale unor
reface imaginile. animale
sălbatice
cunoscute.

Copiii își aleg centrele și se

executa sarcinile în fiecare centru.
Pe parcursul activității voi oferi
explicații suplimentare și/sau
ajutor, dacă și unde mi se solicită
sau observ că este necesar. Copiii
vor avea posibilitatea de a
schimba centrul ales după
finalizarea sarcinii.

5. Evaluarea Voi face aprecieri asupra întregii Conversaţia Aprecieri

activităţii activităţi pe centre, a modului de verbale
participare a copiilor la activitate
şi a comportamentului acestora. Îi
anunț că mai am și alte surprize
pentru ei după servirea micului
dejun.
 PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ PE DOMENII EXPERIENȚIALE

Grupa: mică „ALBINUȚELE”

Educatoare: IANCHIȘ ADELA IOANA
Tema anuală de studiu: Când, cum și de ce se întâmplă?
Tema proiectului tematic: „Prieteni necuvântători”
Tema săptămânală: „Prieteni din pădure”
Tema activităţii integrate: „Căsuța din oală”
Elemente componente ale activităţii integrate: Domeniul Limbă şi Comunicare
(Educarea limbajului) + Domeniul Estetic şi Creativ (Activitate artistico-plastică)
Mijloc de realizare: povestirea educatoarei + pictură cu buretele
Tipul activităţii: mixtă
Scopul activităţii: Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală, de înţelegere şi
utilizare corectă a semnificaţiilor structurilor verbale orale, prin îmbogățirea și
activizarea vocabularului, precum și stimularea expresivităţii şi a creativităţii prin
formarea unor deprinderi de lucru specifice picturii, pentru realizarea unei compozitii
plastice.
Dimensiuni ale dezvoltării:
D.1. Mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute;
C.3. Activare și manifestare a potențialului creativ.
Comportamente vizate:
D.1.1. Exersează, cu sprijin, ascultarea activă a unui mesaj, în vederea
înţelegerii şi receptării lui;
C.3.2. Demonstrează creativitate prin activități artistico-plastice, muzicale și
practice, în conversații și povestiri creative.
Obiective operaţionale:
Să redea succesiunea evenimentelor, ajutați de întrebările adresate de
educatoare și de planșele cu momentele cheie ale acțiunii;
Să enumere personajele poveștii „Căsuța din oală” pe baza planșelor cu
momentele cheie ale acțiunii;
Să raspundă întrebărilor adresate de educatoare, exprimându-se în propoziții
cât mai corecte din punct de vedere gramatical;
Să execute exercițiile de încălzire a mușchilor mici ai mâinii;
Să aplice culoarea pe suporul dat(oala din poveste) cu instrumental pus la
dispoziție de către educatoare(buretele);
Să execute corect tehnica picturii cu buretele, respectând etapele modului de
lucru pe baza explicaţiilor date de educatoare;
Strategii didactice:
Metode și procedee: conversația, povestirea, explicația, demonstrația,
problematizarea, exercițiul, turul galeriei;
Mijloace didactice: decor cu oală de lut în mijlocul unui câmp, siluetele
personajelor din poveste, planşe cu momentele cheie ale poveștii, modelul
educatoarei, pentru fiecare copil: silueta unei oale din carton, instrument de
lucru (burete), acuarelă tempera maro, servețel.
Forme de organizare: frontal și individual

Surse bibliografice:
1. ** Curriculum pentru educație timpurie, MEN, 2019
2. *** Suport pentru explicitarea și înțelegerea unor concepte și instrumente cu
care operează curriculumul pentrueducație timpurie, 2019
3. Abordarea integrată a conţinuturilor curriculare, Editura Casa Cărţii de
Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2012
4. Documentar metodic pentru activitățile de educare a limbajului la preșcolari,
Ed. V&I INTEGRAL, București, 2001

Scenariul didactic

La momentul organizatoric al demersului didactic voi pregăti toate cele

necesare desfășurării în condiții optime a activității. Sala de grupă va fi aerisită iar în
prima jumătate de sală, scăunelele vor fi aşezate sub formă de semicerc, pentru
poveste. În fața lor este așezat panoul cu planșele poveștii aranjate în ordine
cronologică și acoperite. Copiii vor intra ordonat în sala de grupă, pe fondul muzical
al cântecului „Copiii iubesc animalele” și se vor așeza pe scăunelele aranjate în formă
de semicerc.
În cadrul întâlnirii de dimineață au fost anunțati că azi le voi spune povestea
mea preferată după care vom picta pentru a ajuta unul dintre personajele poveștii, iar
scurta discuție purtată deja cu aceștia referitor la asta le-a captat atenția și le-a trezit
interesul pentru activitate. După ce copiii s-au așezat, muzica se oprește iar eu mă voi
așeza pe covor în fața lor. Anunț tema spunându-le că povestea mea preferată se
numește „Căsuța din oală”(Anexa 1), la finalul căreia vom vedea ce au pățit
personajele și în ce constă ajutorul despre care le-am vorbit la începutul zilei.
Dirijarea învățării se va face prin începerea expunerii poveștii. Pentru acțiunile și
replica fiecărui personaj mă voi ajuta de o siluetă(Anexa 1) a animalului respectiv.
Voi începe să povestesc încercând să o fac cât mai expresiv pentru a menține treaz
interesul copiilor: îmi voi modula vocea pentru a imita animalele, schimbând ritmul
vorbirii când este cazul precum și intonația in funcție de conținutul expus și voi
gesticula sau mima. De asemenea voi folosi onomatopee specifice fiecărui pesonaj.
Pentru a sonda opiniile copiilor, a le întreține atenția și a le crea starea emoțională
corespunzătoare, expunerea va alterna cu dialoguri scurte adresate copiilor. Voi
expune povestea după următorul plan de idei:
1. Şoricelul găseşte oala şi îşi face casă în ea.
2. Broscuţa îl roagă pe şoricel să o primească şi pe ea în căsuţa din oală.
3. Iepuraşul se alătură şi el celor doi în căsuţă.
4. Vulpea doreşte să locuiască şi ea lângă celelalte animale în oală.
5. Deşi animalele erau înghesuite, lupul este primit şi el în căsuţă.
6. Din neatenţie, ursul se aşează pe oală şi o sparge, alungând animalele din
căsuţă.
Când povestea ajunge în punctul în care șoricelul găsește oala, voi adapta
puțin firul poveștii spunând copiilor că oala era de mult abandonată acolo în câmp și
nu arăta prea bine, așa că acesta a decis să o facă mai primitoare pictând-o ca să îi
dea puțină culoare. Dar pentru că oala era atât de mare și el atât de mic, are nevoie
de ajutorul nostru. Prin tranziția „În pădurea cu alune” copiii se vor deplasa la
măsuțe pregătite în cealaltă jumătate de sală, pentru pictură. Vom face intuirea
materialelor apoi voi întreba copiii dacă sunt curioși cum va arăta oala după ce o
vom picta, moment în care voi descoperi modelul educatoarei și îl vom analiza
împreună.
Trecem apoi la executarea câtorva exerciții pentru încălzirea mușchilor mici
ai mâinii: „Închid pumnii și-i deschid/Frec pălmuţa când mi-e frig./Mâinile noi le
spălăm și apoi le scuturăm./Palmele nu stau deloc/Ci se pregătesc de joc./Degetele-
mi sunt petale/Se deschid ca la o floare./Batem palmele uşor./Batem palmele de
zor!/Un, doi, un, doi, unu-doi/Toţi suntem acum vioi.”
Voi face unele recomandări privind modul de lucru: să lucreze îngrijit, să
încerce să nu murdărească masa şi lucrarea și să nu se păteze pe haine, amintindu-le
că pentru asta se pot folosi de șervețelul de pe masă.
Spun copiilor că mai avem de făcut ceva pentru ca lucrarea lor să fie foarte
frumoasă și trec la explicarea și demonstrarea tehnicii de lucru.
La semnalul meu, copiii vor începe să lucreze. În timp ce lucrează, voi da
indicaţii și explicații suplimentare sau chiar ajutor acolo unde este cazul şi voi
scrie numele copiilor pe lucrări. După ce au terminat lucrările, prin metoda turul
galeriei, copiii vor forma un şir şi se vor deplasa prin interiorul careului pentru a
vedea toate lucrările şi pentru a le aprecia în ceea ce priveşte corectitudinea
aplicării tehnicii de lucru și implicit estetica.
 Odată finalizată analiza lucrărilor, întreb copiii dacă sunt curioși să afle ce s-
a mai întâmplat în poveste și îi invit la baie să ne spălăm mânuțele înainte de a ne
reașeza în semicerc pentru continuarea acesteia. Prin tranziția:
„Noi suntem albinuțe,
Micuțe și drăguțe,
În rând ne așezăm
Și spre baie noi zburăm”
copiii vor merge la baie pentru a se spăla după activitatea de pictură după care se vor
așeza din nou în semicerc iar eu voi continua povestea.
În timpul expunerii poveştii, voi explica cuvintele noi, folosind pentru acestea
sinonime pe înţelesul copiilor.
Obţinerea performanţei va consta în fixarea conținutului poveştii. Pentru
aceasta voi folosi planşe cu imagini ale principalelor momente ale acțiunii. Voi
descoperi panoul pe care imaginile sunt aranjate în ordine cronologică și se va face
fixarea ideilor principale ale poveștii cu ajutorul lor și al întrebărilor adresate de
mine, fără intenția repovestirii conținutului: „Cum se numeşte povestea?(Copiii repetă
titlul poveştii “Căsuţa din oală”), „Care sunt personajele din poveste?” (Copiii
enumeră personajele: Şoricelul, Broscuţa, Iepuraşul, Vulpea, Lupul şi Ursul).
Este desprins mesajul poveştii și anume acela că deşi era puţin loc, animalele
au împărţit prietenește căsuţ, fără a se supăra că trebuie să se înghesuie. Neatenţia
ursului a stricat căsuţa. De aceea este bine să fim mereu atenţi la cei din jur, să fim
prietenoși și de ajutor atunci când avem ocazia.
În încheierea activității copiii vor fi apreciați pentru modul de participare la
activitate și pe tranziția:
„Noi suntem ciupercuțe,
Micuțe și drăguțe,
În rând ne așezăm
Și la baie noi plecăm”
copiii vor merge la baie pentru a se pregăti de servirea gustării(fructul).
 PROIECT DE ACTIVITATE(ALA)

Grupa: mică „ALBINUȚELE”

Educatoare: IANCHIȘ ADELA IOANA
Tema anuală de studiu: Când, cum și de ce se întâmplă?
Tema proiectului tematic: „Prieteni necuvântători”
Tema săptămânală: „Prieteni din pădure”
Categoria de activitate: Jocuri și activități liber alese (ALA)
Tema activității: 1. „Ursul somnoros”
2. „Merge vulpea pe cărare”
Forma de realizare: 1. Joc de mișcare
2. Joc cu text și cânt
Scopul activităţii: Crearea unei atmosfere de bună dispoziţie, destindere şi relaxare
și asigurarea prin joc a unui climat socio-afectiv plăcut, stimulativ.
Dimensiuni ale dezvoltării:
A.2. Conduită senzorio-motorie, pentru orientarea mișcării;
B.1. Interacțiuni cu adulții și cu copiii de vârste apropiate;
B.2. Comportamente prosociale, de acceptare și de respectare a diversității.
Comportamente vizate:
A.2.3. Își coordonează mișcările în funcție de ritm, cadență, pauză, semnale
sonore, melodii;
B.1.3. Inițiază/participă la interacţiuni pozitive cu copii de vârstă apropiată;
B.2.2. Își însușește și respectă reguli; înțelege efectele acestora în planul
relațiilor sociale, în contexte familiare.
Obiective operaţionale:
Să respecte regulile jocului;
Să manifeste atitudini de cooperare interacţionând cu partenerii de joc;
Să execute mişcările sugerate de textul şi linia melodică a jocului cu text și
cânt;
Să utilizeze deprinderile însuşite anterior în diferite contexte;
Să reacţioneze rapid şi corect la comenzile educatoarei.
Strategii didactice:
Metode și procedee: conversația, explicația, exercițiul, demonstrația, jocul;
Mijloace didactice: decorul din sala de grupă.
Forme de organizare: frontal, individual.

Surse bibliografice:
1. ,,Jocuri pentru dezvoltarea fizică a preşcolarilor”, EDP, Bucureşti, 1974
EVENIMENT CONŢINUTUL ŞTIINŢIFIC STRATEGIA EVALUARE
DIDACTIC DIDACTICĂ

1.Moment - Aerisirea sălii de grupă ;

organizatoric -Amenajarea spațiului de joc cu
mesele și scăunelele dispuse pe
marginea sălii de grupă.
2. Captarea Voi capta atenția copiilor Conversaţia Observarea
atenţiei invitându-i să ne distrăm Frontal interesului
împreună pentru că azi au fost manifestat de
atât de harnici, iar acum e copii.
momentul recompensei.
3. Anunţarea Le spun că azi ne vom juca două Conversația Observarea
temei jocuri: Explicaţia interesului
1. „Ursul morocănos” Frontal manifestat de
2. „Merge vulpea pe cărare” copii.
4. Prezentarea Primul se va desfășura jocul de Explicaţia
conținutului mișcare, după care , pentru
și dirijarea revenirea organismului după Observarea
învățării efort, va urma jocul cu text și Frontal sistematică a
cânt. Explic copiilor cum se va comportamentu-
desfășura fiecare din cele două lui nonverbal și a
jocuri: interesului
1. În sala de grupă se vor manifestat de
dellimita duă spații distincte și copii.
îndepărtate: una va reprezenta
casa copiilor iar cealaltă
pădurea în care a adormit ursul
cel morocănos. Un copil este
ales să fie ursul, va purta o
mască de urs şi va sta așezat în
mijlocul zonei delimitată ca Demonstrația
fiind pădurea ursului, cu ochii Frontal
închişi(doarme). Copiii ies Individual
tiptil, imitând culesul
ciupercilor și al murelor, pe
următoarele versuri recitate de
educatoare:
„Culegem ciuperci si mure
Lângă ursul din pădure.
Ursul doarme nemișcat,
S-a trezit, s-a-nfuriat
Mormăie, spre noi
 se-ndreaptă!
Fugiți toți, nimeni
n-așteaptă!”
Ursul se trezește și aleargă
încercând să prindă copiii,
mormăind. Toți copiii aleargă
spre „casă”, încercând să scape
de furia ursului morocănos, iar
cel pe care îl prinde înaine de a
apuca să ajungă acasă îi va lua
locul.
2. Copiii sunt aşezaţi în cerc şi Explicația
execută mişcările sugerate de
textul cântecului(Anexa 2) Frontal

Se desfăşoară mai întâi jocul de Exercițiul Aprecierea

probă, în ambele cazuri, şi se corectitudinii
urmăreşte dacă preşcolarii au Individual execuției
înţeles regulile, după care jocul mișcărilor.
propriu-zis se va executa până
când copii își pierd interesul.
5. Încheierea Voi face aprecieri asupra Conversaţia Aprecieri verbale.
activităţii comportamentului copiilor în
timpul activităţii, cum au
participat şi dacă au respectat
indicaţiile şi regulile jocului.
 Anexa 1

Căsuța din oală

(poveste populară)

În mijlocul câmpului ședea o oală răsturnată și era oala aceea mare-

mare, cât un butoi.
Iaca trece pe acolo un șoarece și vede oala aceea goală.
„Bună casă e asta!", își zise el. „Oare, a cui o fi?".
- Casă-căsuță, cine locuiește în tine?
Dar nimeni nu-i răspunde. Se uită șoarecele în toate părțile, însă nu
vede pe nimeni. Numai două muște, care veniseră și ele după mâncare
acolo, se ridicară în doua piciorușe, dar șoarecele nici nu le-a luat în
seamă.
„Ia să mă mut eu aici și să stau singur!". Și s-a așezat șoarecele în
oală.
Iaca, trece pe acolo o broscuță, vede oala și ea și întreabă:
- Casă-căsuță, cine locuiește în tine?
- Eu, Șoarecele-șoricelul, răspunde șoarecele din fundul oalei. Dar
tu cine ești?
- Eu sunt Broasca-broscuța! Dacă vrei vino înăuntru și-om trăi
împreună.
- Bun de tot, mulțumesc! Iaca vin și eu înăuntru cu tine.
Și a sărit broasca în oala și a locuit de-atunci cu șoarecele la un loc.
Trece pe câmp un iepure și văzând namila aceea de oală răsturnată,
s-a oprit și a întrebat:
- Căsuță, căsuță, cine locuiește aici?
 - Suntem noi, Șoarecele-șoricelul și Broasca-broscuța. Dar tu cine
ești?
- Eu sunt fugarul de peste câmpuri și văi, Iepurele-iepurașul. Nu mă
lăsați și pe mine sa stau cu voi înăuntru, vă rog?
- Iaca aici nu plouă, nici soarele, nici vântul nu intră și mai avem
loc, așa că te primim bucuros, frate! Vino înăuntru și-om trăi împreună cu
toții.
Și s-a mutat și iepurele cu culcușul în oală. Trece într-o zi pe lângă
oala-căsuță jupâneasa vulpe și văzând-o se oprește și întreabă și ea:
- Casă-căsuță, cine stă aici?
- Noi trăim: Șoarecele-șoricelul cu Broasca-broscuța și Iepurele-
iepurașul. Dar tu cine ești?
- Eu sunt surata voastră mai mare, Vulpea-vulpița. Pentru mine n-o
fi loc în căsuța voastră? E vai de capul meu că am rămas fără casă!
- Ba da, este, intră și-i vedea, că pentru semeni buni mereu se
găsește loc.
- Mulțumesc! Asta am așteptat și eu. Și s-a așezat vulpea în oală și
au trăit împreună multe zile, în armonie și bună înțelegere.
Într-una din zile, iaca vine și lupul nu știu de unde. Vede oala cea
mare și închipuindu-și că o fi cineva înăuntru, întreabă și el:
- Căsuță, căsuță, cine locuiește aici?
- Noi, Șoarecele-șoricelul cu Broasca-broscuța, Iepurele-iepurașul și
Vulpea-vulpița. Dar tu cine ești?
- Eu sunt un biet lup fără adăpost. Oare n-o fi chip să stau și eu cu
voi? Că bună casă mai aveți!
- Se poate, cumetre? Cum să nu! Ne-om mai înghesui cu toții și ți-om
face un loc și dumitale. Și a intrat lupul în căsuța, și-au trăit împreună.
Nu știu de unde a venit și ursul. Și era Moș Martin flămând,
mânios și ostenit, că umblase toată ziua după mâncare, dar nu a găsit
nimic. Și cum a văzut oala aceea, nu și-a închipuit nici o clipă că e o
căsuță cu oaspeți înăuntru și s-a așezat pe ea, ca să se odihnească puțin.
Dar cum s-a așezat, oala „Pârr! Trosc!”, s-a sfărmat în bucăți și
ursul...ce-a făcut ursul? S-a ales cu o sperietura bună, iar ceilalți au fugit
care încotro au văzut cu ochii.
 Anexa 2

Merge vulpea pe cărare

(joc cu text și cânt)

Merge vulpea pe cărare

Tip-tip-til!(mers pe vârfuri)
Că e hoțomană mare
Toți o știm!(mers normal)

Cioara de sus o privește

Fâl-fâl-fâl!(imită zșorul cu brațele întinse)
Ursului îi dă de veste
Cra-cra-cra!(reproduc onomatopee)

Ursulețul o zărește,(palmele deasupra ochilor)

Mor-mor-mor!(reproduc onomatopee)
Repede o fugărește
Fâș-fâș-fâș!(flutură mâinile în gest de alungare)

Iepurașul bucuros,
Hă-ha-ha!(imită râsul)
Și mulțumește frumos,
Țup-țup-țup!(sar ca iepurașii)