Dezvoltarea gândirii critice prin

orele de lectură
Câteva metode folosite la lectură

prof. ȋnv. primar Crăciun Steliana

prof. ȋnv. primar Purcelea Mirela
Liceul Cobadin
 Evocarea

Gândirea
Realizarea sensului
critică

Reflecţia
 A gândi critic :
A emite judecaţi proprii
A accepta părerile altora
A oferi ajutor celor care au nevoie
A primi ajutorul altora
A-ti asuma greşelile şi a le corecta
 METODA MOZAICULUI
Am ȋmpărţit lectura ȋn şase părti.
Am ȋmpărţit clasa ȋn şase grupe eterogene (4 elevi/grup),
numite “grupul de baştină”.
Am constituit “grupe de experţi” (prin numărare de la 1 la 4 :
numărul 1 formează grupa 1, numărul 2 formează grupa 2, numărul
3 formează grupa 3 si numărul 4 formează grupa 4).
Fiecare grup de experţi a studiat timp de 15 minute partea de
text pe care a primit-o, a identificat ideile principale şi a stabilit
modul ȋn care va preda aceste idei colegilor.
Apoi elevii au revenit la grupurile de baştină şi au predat
conţinutul ȋn care au devenit experţi.
La sfârşitul lecţiei s-a constatat că fiecare elev stăpâneşte
ȋntregul conţinut al textului.
 METODA ŞTIU / VREAU SĂ ŞTIU / AM
ȊNVĂŢAT
• ŞTIU – Elevii au inventariat ideile pe care le
deţin cu privire la tema ce urmează a fi
abordată.
• VREAU SĂ ŞTIU – Au notat problemele neclare,
precum şi ceea ce ar dori sa afle. Au căutat
informaţii.
• AM ȊNVĂŢAT – Au completat cele mai
importante lucruri pe care le-au aflat.
 METODA SINELG
(sistem interactiv de notare pentru eficientizarea
lecturii şi a gândirii)

Mai ȋntâi, odată cu comunicarea către elevi a subiectului

lecturii ce urmează a fi studiată, li se cere să “inventarieze”,
prin notarea individuală pe fişe, ce ştim despre acel subiect.
Urmează distribuirea textului, cerându-li-se să marcheze pe
marginea fiecărui paragraf, prin simboluri, următoarele :
-dacă ceea ce ştim deja se confirmă (simbolul 0 );
-dacă acestea contrazic ceea ce credeam ca ştim ( simbolul - );
-dacă li se oferă idei noi, neaşteptate (simbolul + );
-dacă faţa de unele au nelămuriri (simbolul ? );
Ȋncheierea se face prin reluarea listei iniţiale şi, prin colaborarea
ȋntre elevi, se trag concluziile finale.
METODA PĂLĂRIILOR GÂNDITOARE
Se ȋmparte clasa ȋn şase grupe.

Elevii vor răspunde la sarcina de lucru, apoi vor comunica celorlalţi soluţiile găsite.

Pălăria albă Pălăria verde

-oferă o privire obiectivă asupra -oferă o perspectivă productivă
faptelor discutate, limitându-se la asupra situaţiei;
informatii despre subiectul ales; Pălăria albastră
Pălăria galbenă -monitorizează bunul mers al
-oferă o perspectivă pozitivă asupra lucrurilor;
situaţiei; Pălăria neagră
Pălăria roşie -oferă o perspectivă sumbră.
-oferă o perspectivă emoţională
asupra faptelor abordate;
 Exemplul : “Cenuşăreasa”
Pălăria albă : prezintă pe scurt textul;
Pălăria albastră :o caracterizează pe Cenuşăreasa ȋn
contradicţie cu surorile vitrege;
Pălăria roşie : arată modul ȋn care este tratată fata de
către surori şi mamă;
Pălăria neagră : este suparată pe părinţi şi surorile
Cenuşăresei; critică faptul că Cenuşăreasa a ȋntârziat;
Pălăria verde : acordă variante;
Pălăria galbenă : familia trăieşte ȋn armonie;
 PREDAREA - ȊNVĂŢAREA RECIPROCĂ
1. Rezumarea – se expune sinteza textului citit;
2. Punerea de ȋntrebări – se formulează
ȋntrebari;
3. Clarificarea datelor – se identifică expresii,
cuvinte, comportamente şi se găsesc
raspunsuri;
4. Precizarea – se exprimă cele mai neaşteptate
idei.
 METODA CUBUL
Exemplu : “După asemănarea lor”, dupa Emil Gârleanu
1. Descrie
Descrie cum era noua fiinţa.
2. Compară
Compară rândunica şi broasca.
3. Asociază
Uneşte corespunzător :
leu sprintenă
broască mărinimoasă
rândunică ironic
şopârlă lacomă
4. Analizează
Ce sentimente avea raţa faţă de lebădă?
Ce simţea broasca, albina, fluturele, paianjenul şi şopârla faţă de noua vieţuitoare?
5. Aplică
Imagineaza-ti un dialog ȋntre rândunică şi lăstun
6. Argumentează
A procedat corect rândunica? De ce?