Acțiune mentală = operație sau transformare ce are loc ȋn minte ȋn forma

imaginilor ṣi (sau) a ideilor. Este deci proiectivă ṣi ideațională . Ca orice acțiune

este dependentă de motiv ṣi orientată spre scopuri , avȃnd o structură instrumentală
de astă dată simbolică-semantică . Acțiunea mentală are un conținut informațional
ṣi o bază operațională .

Afectivitate = proprietate a subiectului de a resimți emoții ṣi sentimente ;

ansamblul proceselor , stărilor ṣi relațiilor emoționale sau afective .

Afinitate = relație afectivă de atracție ṣi simpatie , motivată prin

similitudine sau “ ȋnrudire “ spirituală . Intervine ȋntre personae care au structuri,
idei , sentimente , vȃrstă , statute ṣi roluri asemănătoare ṣi priveṣterelația dintre
individ ṣi grup . Poate fi ȋnțeleasă ṣi ca o compatibilizare afectivă sau atracție
spontană , acceptare ȋntre membrii grupului .

Amnezie = maladie a memoriei , pierdere totală sau parțială a acesteia .

Nu trebuie confundată cu uitarea care este , ȋn anumite limite , un fenomen normal.
Amnezia este consecutivă unor traumatisme craniene , intoxicații , stări de
confuzie mintală etc. Ȋn general , amnezia poate afecta fiecare din procesele
memoriei ( fixare , păstrare , reproducere ) .

Analizator = aparat anatomo-fiziologic unitar , care realizează analiza ṣi

sinteza diferitelor tipuri de stimuli pe baza acțiunii conjugate a mai multor segmen-
te structural-funcționale : periferic , intermediar ṣi central .

Atenție = activare , tonificare , mobilizare , orientare selectivă ṣi concen-

trare focalizată a proceselor psihocomportamentale ȋn vederea unei optime ṣi facile
reflectări sau ( ṣi ) a unei intervenții eficiente ; adaptare psihocomportamentală ,
mod de organizare a activității psihofiziologice constȃnd din ierarhizarea
tendințelor , unele fiind promovate , iar altele reținute ṣi inhibate . Activitățile
concurente sunt excluse . Deci , pe de o parte , atenția este intensificare ṣi foca-
lizare , pe de alta , distragere ṣi deconectare .

Imaginație = proces psihic secundar , solidar ṣi analog cu gȃndirea , de

operare cu imagini mintale , de combinare sau construcție imagistică purtȃnd
asupra realului , posibilului , viitorului ṣi tinzȃnd spre producerea noului ȋn forma
unor reconstituiri intuitive , a unor “ tablouri “ mintale , planuri iconice sau pro-
iecte .

Limbaj intern = modalitate a limbajului ȋn care funcțiile acestuia (comu-

nicativă , cognitivă , reglatorie ) sunt cel mai strȃns corelate . O caracterizare
simplă este aceea de vorbire internă , lăuntrică , ascunsă . Uzual se recurge la
expresii ca : “ voce lăuntrică “ , “ dialog cu sine ȋnsuṣi “ sau “ monolog interior “ .

Memorie = proces psihic de stocare ṣi destocare a informației , de

acumulare ṣi utilizare a experienței cognitive . Se dezvoltă ȋn două etape :
1)memorarea , ce cuprinde fazele ȋntipăririi ṣi ale conservării ; 2)reactualizarea ȋn
forma recunoaṣterii sau a reproducerii .

Motivare = demers intelectiv cu semnificație morală prin intermediul

căruia persoana se raportează la motivele proprii sau ale celorlalți . Motivarea
proiectivă presupune anticiparea motivelor probabile care vor sta la baza
comportamentului propriu ṣi al raporturilor interpersonal , pe această cale
pregindu-se extinderea controlului conṣtient de la situația prezentă la cele viitoare .

Observație = proces senzoriointelectiv , de percepere dirijată verbal ṣi

interpretată conceptual prin care se efectuează cunoaṣterea ȋn confruntare directă
cu obiecte ṣi situații concrete ; metodă de explorări atente a faptelor obiective ȋntr-
un anumit scop ṣi prin mobilizarea cunoṣtințelor anterioare . Ȋn observație se
reunesc percepția ṣi ȋnțelegerea . Este o activitate perceptivă autoreglată ṣi
conṣtientizată . De aceea , observația ca percepere persistentă , sistematică se
situează la un nivel superior percepției spontane ṣi accidentale ṣi depinde , calita-
tiv , ȋntr-o mai mare măsură de inteligență decȃt de acuitatea senzorială .

Percepție = proces psihic complex-senzorial ṣi cu un conținut obiectual

realizȃnd reflectarea directă ṣi unitară a ansamblului ȋnsuṣirilor ṣi structurii obiec-
telor ṣi fenomenelor , ȋn forma imaginilor primare sau a perceptelor .

Preferință = raport afectiv de atracție , adeziune ṣi necesitate față de o

persoană , un obiect , o situație . Este dictată de o motivație pozitivă ṣi se exprimă
prin apetență , compatibilitate afectivă , simpatie , identificare , necesitate
subiectivă a acțiunii sau relațiilor .

Raționament = formă logică fundamentală constȃnd dintr-o ȋnlănțuire de

judecăți , prin care se derivă cunoṣtințe noi din cunoṣtințe date . Trecerea de la o
cunoṣtință dată la una nouă nu are loc direct , ci prin intermediul unei a treia jude-
căți . Structura logică a raționamentului este mai complexă decȃt a noțiunii ṣi a
judecății , presupunȃnd : premise sau argumente ( judecăți din care se face deriva-
rea ) , concluzie sau consecință ( judecata derivată ) ṣi inferență ( operația logică de
derivare ) . După orientarea operației de inferență se disting : raționamente deduc-
tive , raționamente inductive ṣi raționamente transductive sau traductive .

Readaptare = ansamblu de procese ṣi măsuri adecvate unei adaptări la

condiții noi sau prin redresarea forțelor afectate de maladie , recluziune etc . la
condiții cunoscute anterior de subiect . Readaptarea mijloceṣte reintegrarea . Inter-
vine ȋn cazul schimbării bruṣte a ocupației ṣi mediului socio-cultural , ȋn urma unei
maladii sau a unui comportament delictual . Readaptarea necesită timp , se reali-
zează treptat ṣi necesită asistența ṣi ȋnțelegerea celor din jur .
 Receptor = organ periferic sensorial , specializat ȋn transformarea unui
gen de energie ȋn influx nervos , efectuȃnd prima etapă de codificare ṣi condițio-
nȃnd apariția senzației ȋn urma integrării nervoase centrale .

Reprezentare = proces ṣi produs ( imagine ) de ordin secundar , opus

primarității sau construirea imaginii obiectului actual ṣi prezent ȋn absența acestuia
ṣi chiar fără ca existența sa să fie obligatorie . Este demersul elementar ṣi funda-
mental atȃt al memoriei , cȃt ṣi ( sau ) al gȃndirii ṣi imaginației . Reprezentarea
constituie o subtreaptă sau un moment intermediarȋntre senzorial ṣi logic . Este o
“ imagine mentală “ , după Jean Piaget .

Scoarță cerebrală = PALLIUM , locul celor mai complexe funcții de re-

lație cu mediul ȋnconjurător ṣi de integrare funcțională a părților organismului ȋntr-
un tot unitar . Scoarța cerebrală este sediul tuturor proceselor psihice , de la cele
mai simple , cum sunt senzațiile , pȃnă la cele mai complexe , cum sunt conṣtiința
ṣi limbajul .

Vȃrsta mentală =termen introdus de Binet pentru a diferenția nivelul

intelectual infantil de vȃrsta cronologică . Vȃrsta mentală se stabileṣte ȋnsă prin
calcul statistic al performanțelor intelectuale de care sunt capabili copiii normali la
anumite vȃrste , obținȃnd astfel un sistem de etalonare aproximat generic . Ȋn testă-
rile individuale se constată apoi dacă este o coincidență ȋntre vȃrsta cronologică ṣi
vȃrsta mentală , dacă aceasta este superioară sau inferioară primeia .

Voință = capacitate ṣi proces psihic de conducere a activității sub toate

aspectele ei ; sistem de autoreglaj superior ȋntrucȃt este efectuat precumpănitor prin
cel de-al doilea sistem de semnalizare ṣi implică deliberare , scop ṣi plan elaborat
conṣtient , organizare a forțelor proprii prin stăpȃnirea unora ṣi mobilizarea ṣi an-
gajarea convergent-finalistă a altora . Trăsăturile psihologice distinctive ale voinței
sunt scopul propus , conṣtient , efortul specific , calificat ca voluntar ṣi comporta-
mentul de biruire a obstacolelor . Voința reprezintă un nivel de autoorganizare ṣi
autoreglaj superior celui pe care-l constituie afectivitatea .
 BIBLIOGRAFIE :

Paul-Popescu Neveanu , “ Dicționar de psihologie “ , Editura Albatros ,

Bucureṣti , 1978
UNIVERSITATEA “ OVIDIUS “ CONSTANȚA

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ṢI ṢTIINȚELE EDUCAȚIEI

SPECIALIZAREA : PEDAGOGIA ȊNVĂȚĂMȂNTULUI PRIMAR ṢI

PREṢCOLAR

EDUCAȚIE FIZICĂ

ANUL I

SEMESTRUL I

ANUL UNIVERSITAR 2010-2011

CONF. UNIV. DR. MARIANA DUMITRU

STUDENT : CRĂCIUN STELIANA

( GRUPA I )
UNIVERSITATEA “ OVIDIUS “ CONSTANȚA

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ṢI ṢTIINȚELE EDUCAȚIEI

SPECIALIZAREA : PSIHOLOGIA ȊNVĂTĂMȂNTULUI PRIMAR ṢI

PREṢCOLAR

PSIHOLOGIA VȂRSTELOR

ANUL I

SEMESTRUL I

ANUL UNIVERSITAR 2010-2011

CONF. UNIV. DR. LAURA GIURGIU

STUDENT : CRĂCIUN STELIANA

UNIVERSITATEA “ OVIDIUS “ CONSTANȚA

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ṢI ṢTIINȚELE EDUCAȚIEI

SPECIALIZAREA : PEDAGOGIA ȊNVĂȚĂMȂNTULUI PRIMAR ṢI

PREṢCOLAR

FUNDAMENTELE PEDAGOGIEI

ANUL I

SEMESTRUL I

ANUL UNIVERSITAR 2010-2011

CONF. UNIV. DR. MIRELA CONSTANDACHE

STUDENT : CRĂCIUN STELIANA

UNIVERSITATEA “ OVIDIUS “ CONSTANȚA

FACULTATEA DE PEDAGOGIE ṢI ṢTIINȚELE EDUCAȚIEI

SPECIALIZAREA : PEDAGOGIA ȊNVĂȚĂMȂNTULUI PRIMAR ṢI

PREṢCOLAR

FUNDAMENTELE PSIHOPEDAGOGIEI SPECIALE

ANUL I

SEMESTRUL I

ANUL UNIVERSITAR 2010-2011

CONF. UNIV. DR. TRAIAN VRĂSMAṢ

STUDENT : CRĂCIUN STELIANA

GRUP ṢCOLAR COBADIN

ANUL ṢCOLAR 2010-2011

ȊNV. CRĂCIUN STELIANA

CLASA I B

PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ
GRUP ṢCOLAR COBADIN

ANUL ṢCOLAR 2010-2011

ȊNV. CRĂCIUN STELIANA

CLASA I B

PROIECTAREA UNITĂȚILOR DE ȊNVĂȚARE

GRUP ṢCOLAR COBADIN

ANUL ṢCOLAR 2010-2011

ȊNV . CRĂCIUN STELIANA

CLASA I B

PROIECTE DIDACTICE
GRUP ṢCOLAR COBADIN

ANUL ṢCOLAR 2010-2011

ȊNV. CRĂCIUN STELIANA

CLASA I B

EVALUARE SUMATIVĂ
GRUP ṢCOLAR COBADIN

ANUL ṢCOLAR 2010-2011

ȊNV. CRĂCIUN STELIANA

CLASA I B

MANAGEMENTUL CLASEI
GRUP ṢCOLAR COBADIN

ANUL ṢCOLAR 2010-2011

ȊNV . CRĂCIUN STELIANA

CLASA I B

EVALUARE FORMATIVĂ
 Fiṣa individuală

pentru ȋnregistrarea rezultatelor obținute la susținerea probelor de evaluare

Elevul : Anul naṣterii :

Nr. PROBE DE EVALUARE DIN Eval. Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV

crt SISTEMUL NAȚIONAL init. An ṣc. An ṣc. An ṣc. An ṣc.

Performanță / Calificativ

1 Alergare de viteză 25 m
2 Naveta 5x5 m
3 Ȋntreceri pe 25 m
4 Alergare de durată
5 Extensii ale trunchiului din
culcat facial
Extensii ale trunchiului din
poziția aṣezat
Ridicări de trunchi din
culcat dorsal
Ridicări ale picioarelor
din culcat dorsal
Tracțiuni pe banca de
gimnastică
Săritură ȋn lungime de pe
loc
Structura complexă de forță
Complex cu exerciții libere
Complex cu obiecte portative
Complex pe fond muzical
Sărituri la coardă de pe două
picioare , pe loc
Sărituri la coardă alternative ,
pe loc
Sărituri la coardă succesive
pe un picior , pe loc
Sărituri la coardă , alternative,
cu deplasare
Aruncare la țintă orizontală
Aruncare la țintă verticală
Elemente de gimnastică
acrobatică izolate
Legări de elemente
acrobatice
Elemente tehnice izolate
din minijocul sportive
Structuri simple de joc
Probe de evaluare curentă

DATE SEMNIFICATIVE CARE POT INFLUENȚA NOTAREA :

1 Starea de sănătate
2 Atitudinea față de procesul
de ȋnvățămȃnt
Aptitudini native
JOCURI
 CLASA I

Formații de adunare

“ Lanțul “

Fiecare dintre elevi primeṣte cȃte un număr .

La semnalul dat de arbitru , ei ȋṣi părăsesc locul ṣi se răspȃndesc pe
teren , executȃnd ceea ce li s-a indicat .
Cȃnd arbitrul strigă “ Refaceți lanțul ! “ , elevii trebuie să revină ṣi să-ṣi
ocupe locul pe care l-au avut inițial .
Cei care nu reuṣesc să-ṣi găsească locul vor fi eliminați , nu vor mai
părăsi locul pȃnă la sfȃrṣitul jocului .

Pozițiile : “drepți “ ; “ pe loc repaus “

“ Ziua ṣi noaptea “

Răspȃndiți pe teren , copiii execută diferite miṣcări , după cum li s-a

indicat : merg ca ursul ; sar ca vrăbiuța ; galopează precum căluțul .
La comanda arbitrului , “ Ziua ! “ , elevii iau poziția “ drepți “ , iar la
comanda “ Noaptea ! “ ---“ pe loc repaus “.
Ȋntoarceri prin săritură : stȃnga , dreapta

“ Prinde fluturaṣul ! “

Jucătorii sunt aṣezați pe o linie , la interval de două brațe , stȃnd cu

mȃinile pe ṣolduri . Ei au sarcina de a se ȋntoarce prin săritură ȋn direcția
indicată de arbitru : “ Stȃnga ! “ ; “ Dreapta ! “.( Anunțul se face ȋn mod
ȋntȃmplător . )
Se va indica elevilor să ȋmpingă energic cu vȃrfurile ȋn sol ṣi să
aterizeze suplu pe vȃrfuri , amortizȃnd căderea prin ȋndoirea uṣoară a
genunchilor .
 CLASA A II-A

Variantele de mers ( pe vȃrfuri , pe călcȃie , ghemuit )

“ La plimbare “

Pe terenul de joc se află trasate mai multe cercuri ( ȋn raport cu

numărul participanților ) . Fiecare cerc este ocupat de către un copil .
Conducătorul jocului se află ȋn afara cercurilor . Acesta invită jucătorii “ la
plimbare “ ( mers pe vȃrfuri ; mers pe calcȃie ; mers ghemuit ) . Anunțul
nu se face ȋntr-o ordine stabilită , ci ȋn mod ȋntȃmplător . După ce toți
copiii au ieṣit la plimbare , conducătorul strigă : “ Plouă ! “. Ca răspuns ,
toți merg să ocupe un cerc . Jucătorul care rămȃne fără cerc devine
conducător de joc .

Variantele de alergare ( ṣerpuită , cu ocolire de obstacole , peste obstacole )

“ Prin pădurea deasă “

Jocul se desfăṣoară pe grupe --- “ Vȃnătorii “ ṣi “ Animalele sălbati-

ce “ --- număr egal de participanți .
La semnalul arbitrului , porneṣte cȃte un jucător din fiecare echipă ,
avȃnd un traseu marcat : alergare ṣerpuită , alergare cu ocolire de obstacole
ṣi alergare peste obstacole .
Jucătorul care trece primul linia de sosire este cȃṣtigător , iar celălalt
copil este eliminat din joc .
Va fi declarată ȋnvingătoare echipa care la final are un număr mai
mare de cȃṣtigători .
 CLASA A III-A

Formarea coloanei de gimnastică

“ Buchețelele “

Elevii se deplasează la ȋnceput ȋn ṣir , mers de voie .

La un moment dat , conducătorul jocului strigă : “ Doi ! “ . La auzul
acestei comenzi , elevii se grupează de mȃnă cȃte doi , cel din spate
deplasȃndu-se ȋn dreapta celui din față . Cȃnd conducătorul jocului strigă
“ Patru ! “ , elevii se grupează cȃte patru , cei din spate deplasȃndu-se ȋn
dreapta celor din față .
 CLASA A IV-A

Ȋntoarceri : stȃnga , dreapta , stȃnga-mprejur

“ Culorile “

Jucătorii sunt aṣezați pe o linie , la interval de două brațe . Din trei ȋn

trei , fiecare primeṣte cȃte o denumire : “ roṣu “ , “ verde “ , “ albastru “ .
Ei au sarcina ca , ȋn funcție de comanda arbitrului --- “ Roṣu ! “ ; “ Ver –
de ! “ ; “ Albastru ! “ ---, să execute următoarea ȋntoarcere: roṣu la stȃnga ;
verde la dreapta ; albastru la stȃnga-mprejur . Cei care nu ṣi-au auzit
culoarea rămȃn nemiṣcați .
Anunțul nu se face ȋntr-o ordine stabilită , ci ȋn mod ȋntȃmplător .
După ce se va executa de cȃte 5-6 ori , se va schimba denumirea
jucătorilor , astfel ȋncȃt fiecare copil să aibă ocazia să execute toate
ȋntoarcerile .

i
i