PAVELEA SAVETA

PIPP ID AN III SEM.I

Ilustraţi din punct de vedere didactic şase metode de dezvoltare a spiritului activ,
a spiritului critic şi a spiritului creativ. Realizaţi o descriere a contextului didactic
(obiective operaţionale, strategii didactice, interacţiuni educator-educabil etc.).

1.METODA PĂLĂRIUŢELOR GÂNDITOARE – stimulează creativitatea, are la bază

interpretarea de roluri prin care copiii îşi exprimă liber gândirea în acord cu semnificaţia
culorii pălăriuţelor care definesc rolul.

Categoria de activitate: Educarea limbajului

Tema: povestirea copiilor „Scufiţa roşie”

Tipul activităţii: evaluare

Scopul: Dezvoltarea creativităţii la copii prin crearea de variante în redarea poveştii

Antrenarea copiilor ca artişi, exprimarea clară şi corectă.

Obiective operaţionale:

• să accepte rolul primit și să ia parte la activitate prin executarea rolului primit

• să identifice trăsăturile pălăriei atribuite
• să aducă contribuție personală la dezvoltarea rolului primit
• să sublinieze latura educativă a povești.

Strategii didactice:

1. Metode şi procedee: expunerea, explicaţia, invăţarea prin cooperare, munca in echipă.

2. Material: 6 pălării de culori diferite, fiecare pălărie având câte o seminificaţie.

Sarcina didactică: crearea de situaţii posibile în redarea poveştii în raport cu semnificaţia

pălăriei sub care se află.

Copiii sunt împărţiţi în 6 grupe sub cele 6 pălării

• Pălăria alba – povestitorul – expune, pe scurt, conţinutul poveştii

 • Pălăria roşie – exprimă educaţia primită de Scufiţă – decrie atitudinea Scufiţei faţă de
mamă şi bunică: le iubeşte mult, le ascultă sfaturile, iubeşte natura, florile, pădurea.
Exprimă compasiunea faţă de bunică, aprecierea faţă de vânător şi ura faţă de lup.
• Pălăria albastră – caracterizează, prin antiteză, pe Scufiţă şi lup – Scufiţa, o fetiţă
veselă, bună, blândă, dar neascultătoare, iar lupul, rău, lacom, hain. Subliniază
consecinţele

Metoda celor Şase pălării gânditoare a fost creată de Eduard de Bono în cartea sa
intitulată Six Thinking Hats. Titulatura ei are la bază proverbul englezesc Gândeşte în
conformitate cu pălăria pe are o porţi. Cele şase pălării întruchipează şase posibilităţi de
procesare a datelor. Schimbarea pălăriilor îţi oferă eliberarea faţă de stilul convenţional de
tratare a problemelor şi îţi permite cuprinderea cât mai multor informaţii variate privind o
situaţie concretă. Este o tehnică interactivă, de stimulare a creativităţii participanţilor care se
bazează pe interpretarea de roluri în funcţie de pălăria aleasă. Sunt 6 pălării gânditoare,
fiecare având câte o culoare: alb, roşu, galben, verde, albastru şi negru. Membrii grupului îşi
aleg pălăriile şi vor interpreta astfel rolul precis, aşa cum consideră mai bine. Rolurile se pot
inversa, participanţii sunt liberi să spună ce gândesc, dar să fie în acord cu rolul pe care îl
joacă.

Culoarea pălăriei este cea care defineşte rolul: → pălăria albă este neutră, participanţii
sunt învăţaţi să gândească obiectiv; → pălăria roşie oferă o perspectivă emoţională asupra
evenimentelor; → pălăria neagră este perspectiva gândirii negativiste, pesimiste; → pălăria
galbenă este simbolul gândirii pozitive şi constructive, al optimismului; → pălăria verde
trebuie să fie creativă. Gândirea laterală este specifică acestui tip de pălărie. Cere un efort de
creaţie; → pălăria albastră este dirijorul orchestrei şi cere ajutorul celorlalte pălării.
Gânditorul pălăriei albastre defineşte problema şi conduce întrebările, reconcentrează
informaţiile pe parcursul activităţii şi formulează ideile principale şi concluziile la sfârşit.
Monitorizează jocul şi are în vedere respectarea regulilor. Copiii se împart în şase grupe –
pentru şase pălării. Ei pot juca şi câte şase într-o singură grupă. Împăţirea copiilor depinde de
materialul studiat.

Pălăria albastră – este liderul, conduce activitatea. Este pălăria responsabilă cu

controlul discuţiilor, extrage concluzii – clarifică/alege soluţia corectă.
 Pălăria albă – deţine informaţii despre tema pusă în discuţie, face conexiuni, ofera
informaţia brută aşa cum a primit-o – informează. Pălăria roşie – îşi exprimă emoţiile,
sentimentele, supărarea, faţă de personajele întâlnite, nu se justifică – spune ce simte.

Pălăria neagră – este criticul, prezintă posibile riscuri, pericole, greşeli la soluţiile
propuse, exprimă doar judecăţi negative – identifică greşelile.

Pălăria verde – oferă soluţii alternative, idei noi, inovatoare, caută alternative (Ce
trebuie facut?) – generează idei noi.

Pălăria galbenă – este creatorul, simbolul gândirii pozitive şi constructive, explorează

optimist posibilităţile, creează finalul. – efortul aduce beneficii.

Scufiţa Roşie – Povestirea copiilor

Pălăria albă – povesteşte pe scurt textul poveştii.

Pălăria albastră – o caracterizează pe Scufiţa Roşie în contradicţie cu lupul: veselă,

prietenoasă, bună la suflet, gata să sară în ajutor, dar neascultătoare, în timp ce lupul este rău,
lacom, şiret, preocupat să pară sensibil la situaţie; arată ce se întâmplă când un copil nu
ascultă sfaturile părinţilor; realizează mulţimea personajelor bune şi mulţimea personajelor
rele, apoi face corespondenţe între elementele celor două mulţimi.

Pălăria roşie – arată cum Scufiţa îşi iubea mama şi bunica pe care le-a ascultat
întotdeauna, iubea mult florile, animalele, îi plăcea să se joace în natură, îşi exprimă
compasiunea faţă de bunica, bucuria pentru vânător şi supărarea faţă de lup; desenează
elemente din natură (din pădure), le numără, realizează mulţimi de aceleşi elemente.

Pălăria neagră – critică atitudinea Scufiţei, care trebuia să asculte sfaturile mamei,
trebuia să ajungă repede la bunica bolnavă. Considera că nu trebuia să aibă încredere în
animale, nu trebuia să dea informaţii despre intenţiile ei. Este supărată pe vicleşugul lupului.

Pălăria verde – acordă variante Scufiţei: dacă dorea să ofere flori bunicii, trebuia să-i
ceară mamei să-i cumpere un buchet de flori; dacă dorea să culeagă flori, trebuia să ceară
mamei să o însoţească în pădure; lupul o putea ajuta să culeagă mai repede flori sau ciuperci
pentru bunica; numără florile oferite de Scufiţă bunicii, numără bucatele trimise, numără
ciupercuţe, desenează elemente în completarea mulţimilor date pentru a fi mai multe, mai
puţine sau tot atâtea elemente între mulţimile date.
 Pălăria galbenă – găseşte alt final textului: Scufiţa putea să refuze să meargă la bunica
ştiind că trece prin pădure; Scufiţa nu asculta de lup; lupul îi arăta Scufiţei drumul cel mai
scurt spre bunica; lupul o ajuta să culeagă flori bunicii aflând că aceasta este bolnavă;
animalele din pădure o sfătuiesc pe Scufiţă să nu asculte de lup.

2.EXPLOZIA STELARĂ- Explozia stelară este o metodă de stimulare a creativităţii , o

modalitate de relaxare a copiilor şi se bazează pe formularea de întrebări pentru rezolvarea de
probleme şi noi descoperiri .
Tema activităţii: „Omul de zapada”

Forma de realizare: Povestire

Forma de organizare: Pe echipe și individual

Tipul activităţii: Transmitere si dobandire de noi cunoştinţe

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

- să asculte cu atenţie lectura educatoarei pentru a sesiza inflexiunile vocii, dar şi succesiunea
momentelor acţiunii;

- să expună cu ajutorul imaginilor şi al întrebărilor principalele momente ale poveştii;

- să formuleze propoziţii interogative cu ajutorul întrebărilor Cum?, Ce?, Unde?, Când?, De

ce?;

SCENARIUL ACTIVITĂȚII

Ii voi anunța pe copii ca astăzi le voi spune povestea „Omul de zăpadă”, de Hans Christian
Andersen.

Voi expune povestea ținând cont de nuanțarea vocii, voi marca prin expresivitatea limbajului
semnele de punctuație și voi arăta copiilor imagini sugestive din poveste.

Prin mimică şi gestică voi reda starea sufletească a personajelor. Prin intensitatea timbrului
vocal voi încerca să creez o atmosferă propice captării atenției copiilor asupra succesiunii
evenimentelor povestirii.

Voi explica sensul cuvintelor noi acolo unde este cazul și vom formula alte enunțuri
pentru a dovedi că aceste cuvinte sunt înțelese.
După ce toți copiii s-au așezat pe covor, îi întreb dacă își aduc aminte cum se numește
povestea pe care le-am citit-o înainte și apoi, pe baza imaginilor din prezentarea PowerPoint
vor repovesti cu cuvintele lor, marcând momentele principale ale acțiunii.

Apoi, copiii se împart în 5 echipe, fiecare echipă având o culoare diferită și îi anunț că ne vom
juca „Explozia stelară”. Copiii se familiarizează cu steluțele, cu imaginea sugestivă din
poveste, apoi fiecare echipă se grupează în jurul steluței de aceeași culoare, se citește
întrebarea de pe steluță (cuvântul cu care trebuie să înceapă întrebările formulate de ei, cu
ajutorul educatoarei), apoi se alege câte un reprezentant. Copiii se sfătuiesc în echipă ce
întrebări să adreseze colegilor apoi începe jocul propriu-zis. Întrebările sunt notate pe panou
(portofoliul exploziei stelare), iar răspunsurile corecte sunt recompensate cu câte o bulină
pentru echipa din care face parte copilul care a dat răspuns corect. În încheiere se stabilește
echipa/echipele câștigătoare care primește/primesc aplauze din partea colegilor.

Explozia stelară

De ce nu se plângea copilul?

De ce s-a oferit omul de zăpada

sa le ofere nasul său prtocaliu
căprioarelor?
Ce a început să facă copilul?
De ce Zâna l-a răsplătit pe Omul
Ce a găsit prin curte copilul? de Zăpadă?
Ce a dăruit omul de zăpadă De ce?
căprioarelor? Ce?

Ce i-a oferit Zâna Iarnă

pentru bunătatea lui,
Omului de Zăpadă?
Povestea
Omului de
Zăpadă
Cum? Unde?

Cum era iarna din povestea

noastră?

Cum a așezat copilul bulgării

de zăpadă?

Cum s-a gândit Zâna să-i dea

viață Omului de Zăpadă? Când?
Unde se juca copilul?
Când se juca copilul în curtea din
spatele casei? Unde a lăsat copilul omul de zăpadă
peste noapte?
Când a intrat copilul în casă?
Unde ridică copii oameni de zăpadă?
Când s-a așternut liniștea, ce s-a
întâmplat?
Când omul de zăpadă a primit darul
Zânei oare ce a simțit?
3.TURUL GALERIEI - Turul galeriei este o metodă de învăţare prin cooperare ce îi
încurajează pe elevi să-şi exprime opiniile proprii.

Obiective: Elaborarea unui plan care să conducă la finalizarea unui produs ce constituie
concepția/opinia tuturor membrilor grupului.

Produsele realizate de copii sunt expuse ca într-o galerie, prezentate şi susţinute de secretarul
grupului, urmând să fie evaluate şi discutate de către toţi elevii, indiferent de grupul din care
fac parte. Turul galeriei presupune evaluarea interactivă şi profund formativă a produselor
realizate de grupuri de elevi.

Paşii metodei:

Elevii sunt împărţiţi pe grupuri de câte 4-5 membri, în funcţie de numărul elevilor din
clasă;

Cadrul didactic prezintă elevilor temă şi sarcina de lucru.

Fiecare grup va realiza un produs pe tema stabilită în prealabil.

Produsele sunt expuse pe pereţii clasei.

Secretarul grupului prezintă în faţa tuturor elevilor produsul realizat;

Analizarea tuturor lucrărilor.

După turul galeriei, grupurile îşi reexaminează propriile produse prin comparaţie cu
celelalte.

„ Turul galeriei” urmăreşte exprimarea unor puncte de vedere personale referitoare la tema
pusă în discuţie. Elevii trebuie învăţaţi să asculte, să înţeleagă şi să accepte sau să respingă
ideile celorlalţi prin demonstrarea valabilităţii celor susţinute. Prin utilizarea ei se stimulează
creativitatea participanţilor, gândirea colectivă şi individuală, se dezvoltă capacităţile sociale
ale participanţilor, de intercomunicare şi toleranţă reciprocă, de respect pentru opinia celuilalt.

Metoda prezintă numeroase avantaje, printre care:

- Atrage şi stârneşte interesul copiilor, realizându-se interacţiuni între ei;

- Promovează interacţiunea dintre minţile participanţilor, dintre personalităţile lor, ducând la o
învăţare mai activă şi cu rezultate evidente;

- Stimulează efortul şi productivitatea individului şi este importantă pentru autodescoperirea

propriilor capacităţi şi limite, pentru autoevaluare;

- Există o dinamică intergrupală cu influenţe favorabile în planul personalităţii, iar subiecţii

care lucrează în echipă sunt capabili să aplice şi să sintetizeze cunoştinţele în moduri variate şi
complexe;

- Se reduce la minim fenomenul blocajului emoţional al creativităţii;

Exemple:

Activitate mathematică:- „Descompunerea numărului 7”

a. Comunicarea sarcinii de lucru.

-vom lucra în grupuri de câte 4 copii:
-timp de 5 min.veți găsi 4 soluții de descompunere a numărului 7.
b. Activitate în grupuri

-educatoarea, în timp ce copiii lucrează, monitorizează activitatea și oferă sprijin.

c. Expunerea produselor

Se expun posterele pe pereții clasei.

Turul galeriei- se examinează corectitudinea rezolvării descopunerii numărului 7, dacă a

respectat numărul de variante propus de educatoare, dacă sunt utilizate correct semnele
convenționale învățate se fac notații pe marginea posterului.

d. Activitate în grupuri- timp de 5 minute, fiecare grup observă dacă are notații pe marginea
posterului și aduce corecțiile necesare.

Am utilizat această metodă la activitatea cu copiii preşcolari folosind ca punct de

plecare povestea „Fluierul fermecat” de Victor Eftimiu. Am prezentat copiilor povestea şi
slide-urile pregătite pentru ilustrarea ei, apoi am format patru echipe prin numărare de la 1 la
4 în mod repetat. Am alcătuit, astfel, echipele care au primit numele culorilor meselor la care
s-au aşezat: verde, roşie, albastră şi galbenă. Am solicitat echipelor să se consulte şi să decidă
care vor fi aspectele pe care vor dori să le reprezinte prin desenul lor, astfel încât să redea cât
mai multe aspecte, detalii pe care le-au sesizat în povestea audiată. Am cerut copiilor să
folosească tot spaţiul de lucru( o coală A3) şi să coloreze imaginea folosind culori calde şi
nuanţe variate. În timpul alocat lucrului, copiii au găsit strategii de grup pentru a termina în
timpul acordat şi pentru o redare cât mai artistică ale :aspectelor ilustrate în povestea audiată.
După finalizarea lucrărilor, pe rând, fiecare echipaj şi-a aşezat la „ expoziţie” lucrarea şi şi-a
ales un purtător de cuvânt ( ghidul) care să prezinte, vizitatorilor galeriei de pictură, lucrările
expuse. În prealabil fiecare copil a primit un creion grafic şi permisiunea, ca după finalizarea
prezentării lucrării să completeze desenul cu elemente necesare motivând foarte bine acest
lucru. Rezultatele muncii au constituit un punct de plecare al multor discuţii ulterioare ale
copiilor pe tema aspectelor care trebuiau, sau nu, să facă parte din unele desene.

Concluzie:

Turul galeriei antrenează grupurile, reactualizează cunoștințele și evaluează capacități și

abilități specifice preșcolarilor.

4. METODA CIORCHINELUI: Este o tehnică care exersează găndirea liberă a copiilor

asupra unei teme și facilitează realizarea unor conexiuni între idei deschizând caile de acces și
actualizând cunoștințele anterioare.

Etape:

1. Scrierea unui cuvânt sau sintagme , în legătură cu tema / problema pusă în discuție (scrisă
în mijloc);

2. Legarea cuvintelor sau a ideilor produse de cuvinte, sintagme sau propoziția nucleu,
stabilită ca punct de plecare prin trasarea unor linii care evidențiază conexiunile dintre idei;

3. Scrierea tuturor ideilor care le vin în minte în legătură cu tema / problema propusă, până la
expirarea timpului alocat acestei activități sau până la epuizarea tuturor ideilor.

Ciorchinele este o tehnică flexibilă utilizată atât individual cât și ca activitate în

grup.Când se aplică individual, tema pusă în discuție trebuie să fie familiară elevilor care, nu
mai pot culege informații și afla idei de la colegi. Utilizarea ciorchinelui, în grup, dă
posibilitatea fiecărui elev să ia cunoștință de ideile altora, de legăturile dintre acestea .
Obiectiv:

Integrarea informațiilor dobândite pe parcursul învățării în ciorchinele realizat inițial și

completarea acestuia cu noi informații.

Tehnica contribuie la organizarea reprezentărilor, exersează capacitatea copiilor de a

înţelege un anumit conţinut.

Categoria de activitate: Activitate interdisciplinară

Tema: Iarna

Tipul activităţii: consolidare

Scopul: Consolidarea cunoştinţelor copiilor despre anotimpul iarna, exersarea unei exprimări
coerente, corecte gramatical.

Dezvoltarea găndirii şi a operaţiilor ei: analiză, sinteză, generalizare.

Educarea dragostei pentru iarnă, cultivarea învăţării prin cooperare.

Obiective operaţionale:

• să rezolve sarcinile date prin cooperarea în grup

• să redea soluţii originale pentru cuvintele date
• să participe la analiza tabloului prin alcătuirea unei povestiri scurte despre iarnă
• să corecteze produsul realizat pe baza comentariilor critice
• să folosească corect materialul pus la dispoziţie

Strategii didactice:

a)Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, interviul de grup,

ciorchinele, învăţarea prin cooperare, munca în echipă.

b)Material didactic: coli de carton, jetoane, carioca.

Sarcina didactica:

- alegerea jetoanelor care transmit informaţii despre iarna, aşezarea acestora în jurul
imaginii ce reprezintă anotimpul iarna, unirea jetoanelor cu imaginea iernii printr-o
linie dreaptă.
 - formularea de propoziţii cu imaginea de pe fiecare jeton
- crearea unei povestiri scurte despre iarnă

La activitate participă 20 copii care sunt împărţiţi în 4 subgrupe. Se împarte

materialul fiecărei grupe şi se explică sarcina didactic

Realizări:

Grupa I Grupa II

zăpadă
gheaţă copaci goi
ninsoa
re IARN IARNA
urs în
A patine
bârlog
om de sanie
zăpadă brăduţ apă

Grupa III Grupa IV

colindători
brăduţ schiuri case
acoperi soare
te cu
IARN zăpadă IARN
haine foc
A A
groase
zăpad căciulă,
ă cantina fular, fulgi de
păsărelel mănuşi zăpadă
or

Se trece la cumularea ciorchinelor formând perechi între grupe:

Grupa I şi II

patine
urs în
brăduţ bârlog
sanie
ninsoar IARN copaci
e A goi

gheaţă zăpadă
om de
zăpadă

Jeton respins: apă

Motivaţia: iarna apa se transformă in gheaţă şi zăpada

Grupa III şi I

căciulă,
fular,
mănuşi
schiuri
haine
brăduţ
groase

case acoperite IARN cantina

cu zăpadă A păsărelelor

foc zăpadă
fulgi de
zăpadă colindători

Jeton respins: soare

 Motivaţia: iarna nu e soare strălucitor, acesta ar topi zăpada şi ar creşte florile.

Ciorchine final:

Grupa I, II, III şi IV

gheaţă om de zăpadă

ninsoare
sanie
schiuri

brăduţ haine groase

IARNA
cantina păsărelelor
Case acoperite cu zapada

c acoperitezapada foc zăpadă

fulgi de
urs în
zăpadă patine
bărlog

colindători copaci goi

Se cere formularea de propoziţii cu fiecare imagine.

În încheiere se creează o poveste scurtă despre iarnă.

5.CUBUL - Metoda „Cubul” reprezintă o strategie de predare-învăţare care presupune

explorarea unui subiect din mai multe perspective.

este folosită când se dorește exploatarea unui subiect, a unei situații din mai multe perspective
cognitive, oferind elevilor posibilitatea dezvoltării competernțelor complexe si integratoare.

Etape:

- Alegerea unității de învățare și a activității de învățare;

 - Pregătirea materialului didactic: confecționarea unui cub pe ale cărui fețe s-au notat
șase dintre deprinderile care trebuie exersate: descrie, compară, analizează, asociază,
aplică, argumentează;

- Organizarea colectivului de elevi: împărțirea elevilor în 6 grupe care examinează tema

din perspectiva cerinței de pe una din fețele cubului.

- Valorificarea sarcinilor de lucru în grup: sarcina finalizată este prezentată de

reprezentantul fiecărui grup întregului colectiv de elevi.

Grupa mare

Categoria activităţii: cunoaşterea mediului

Tema: „Călătorie în lumea insectelor”

-Copiii sunt împărţiţi în 6 grupe.

Fiecare din cele 6 grupe şi-a ales ca simboluri jetoane: greierele, furnica, albina,
licuriciul, gărgăriţa, fluturele.

Prezint copiilor un cub care are desenat pe fiecare latură una din insectele amintite mai
sus, apoi precizez sarcinile:

1. Greierele - Descrie

2. Furnica - Compară

3. Albina - Analizează

4. Licuriciul - Asociază

5. Gărgăriţa - Aplică

6. Fluturele - Argumentează

Fiecare echipă are un copil care aruncă cubul şi se numeşte Rostogolici.

 În sala de grupă este amenajat la sectorul Ştiinţă mediul de viaţă al insectelor. Aici se
găsesc siluete ale insectelor cunoscute de copii şi câteva detalii privind adăpostul, hrana. Vom
porni la plimbare printre insecte iar în dreptul fiecărei gâze întâlnite, Rostogolici va rostogoli
cubul. Dacă va ieşi imaginea cu greierele, un copil din grupa „Greieraşii” va descrie gâza
respectivă (ex: Gărgăriţa (mămăruţa, buburuza) - insectă mică, cap rotund, aripi roşii, 7 buline
negre. Trăieşte în crăpăturile scoarţei copacilor, zboară - desface aripile. Hrana - seva de pe
scoarţa copacilor). Dacă va ieşi imaginea cu fluturele, atunci un copil din grupa „Fluturaşii”
va argumenta dacă gâza întâlnită în drumul nostru este folositoare sau nu (ex: Albina- insectă
harnică, adună polenul din flori, îl duce în stup şi prepară miere şi ceară în faguri. Albina este
o insectă folositoare deoarece mierea este sănătoasă pentru organismul omului. Albina este
cea mai importantă insectă pentru că ajută la înmulţirea florilor). Jocul poate continua astfel
până când vom cunoaşte toate gâzele din călătoria noastră (furnica, albina, greierele,
buburuză, licuriciul, fluturele, omida, lăcusta, libelula). După ce copii vor vizita insectele
din poieniţa amenajată, fiecare echipă va realiza un desen cu tot ceea ce au învăţat despre gâza
al cărei nume îl poartă.

Lucrările vor fi valorificate printr-o expoziţie la „Gazeta părinţilor” unde vor putea fi
văzute şi de părinţi. Ulterior vor fi strânse într-un portofoliu pe tema „În lumea insectelor”.

6. PIRAMIDA ŞI DIAMANTUL - Metoda „Piramida şi diamantul” reprezintă o strategie

modernă de instruire care are la bază împletirea activităţii individuale cu cea desfăşurată în
mod cooperativ. Prin aplicarea acestei metode am urmărit antrenarea în activitate a fiecărui
copil, astfel încât întregul colectiv să participe la soluţionarea sarcinilor date.

Obiectiv:

Dezvoltarea capacității de a sintetiza principalele probleme, informații, idei ale unei teme date
sau ale unui text literar.

Pentru aplicarea acestei metode se parcurg următoarele etape:

-expunerea datelor problemei în cauză

- anunţarea temei

- împărţirea copiilor în 2 grupe

Este o metodă care:-stimulează interacţiunea între copii, dezvoltă abilităţile de comunicare,
dezvoltă gândirea

Categoria activităţii: Educarea limbajului.

Tema: „Ariciul neastâmpărat” (varianta 1), „Găinuşa, cocoşul şi şoarecele” (varianta

2).

Am folosit metoda „Piramida şi diamantul” în etapa de fixare a conţinutului poveştilor

studiate, iar impactul asupra copiilor a fost excelent. Atmosfera a fost relaxantă, destinsă,
antrenantă, competitivă.

Etape: - Copii sunt împărţiţi în echipe „Ariceii” şi „Găinuşele”, şi vor avea de completat cele
două diamante.

-Fiecare echipă, după ce se va consulta în prealabil, va desemna un lider care va rezolva

sarcina dată.

-Finalizarea se face prin „şlefuirea” diamantului care va străluci în funcţie de

corectitudinea răspunsurilor date.

Resurse materiale

- coş cu 10 jetoane cu cifre de 1 la 5;

- coş cu imagini reprezentând personajele din povestea „Ariciul neastâmpărat”.

- fiecare cifră are pe verso o sarcină;

- pe jetoane se află şi simbolurile celor două echipe: ariciul şi găinuşa;

Varianta 1

1. -Cine este personajul principal din povestea „Ariciul neastâmpărat”? - puiul de arici.

2. - Numiţi două personaje din aceeaşi familie al căror nume începe cu litera „v”- vulpile.

3. - Spuneţi alţi trei prieteni ai familiei de arici - bursuc, bufniţa, veveriţa.

4. - Cine îl căutau disperaţi şi cu lacrimi în ochi pe arici? - mama, tata.

5. - Unde era ascuns ariciul neastâmpărat când îl căutau vulpile - sub un fular roşu.

După fiecare răspuns se aşează imaginea cu personajele corecte pe panou în pătratul

corespunzător.

Varianta 2

În fiecare pătrat este aşezat un personaj din povestea „Găinuşa, cocoşul şi şoarecele”.

1. - Găinuşa - să descrie acest personaj.

2. - Cocoşul şi şoricelul - să redea dialogul dintre găinuşă şi cele două personaje.

3. - Grăunţe, moara, pâinea - să povestească fragmentul în care apar aceste elemente.

4. - Cuvintele „grăunţe” şi „rumenă” - să găsească şi alte cuvinte cu sens asemănător şi să le

încadreze în propoziţii.

5. - Un proverb - să spună proverbul de la finalul poveştii („Cine nu munceşte nu

mănâncă”).Imaginile sunt acoperite cu o coală albă şi se descoperă odată cu primirea sarcinii.

Continuați până completați cele cinci cerințe.

Metoda „Piramida şi diamantul” am folosit-o şi în cadrul unui joc logic matematic în etapa de
reactualizare a cunoştinţelor.

Bibliografie :

1. Cerghit, I., (1997), Metode de învăţământ, EDP-RA,Bucureşti,

2. Glava, A.,E., (2020-2021) Strategii de dezvoltare a gândirii critice, Suport de curs,
Cluj-Napoca;
3. Silvia Breben şi colaboratorii: Metode interactive de grup – ghid metodic – 60 metode
şi 200 aplicaţii practice pentru învăţământul preşcolar”, Editura Arves
4. Povestea Omului de Zăpadă, preluată on-line la datta de 11.11.2021 de pe saitul
http://www.didactic.ro.