CERCUL DIRECTORILOR NR.

7
Coordonatori :
Inspector prof. HOGAȘ-CIUCHI RODICA
Inspector prof. BĂLAN ION

MAI 2022
 CERCUL DIRECTORILOR NR. 7

Şcoala Gimnazială Nr. 2 Piatra-Neamţ

Şcoala Gimnazială Borleşti

Şcoala Gimnazială Bahna
Şcoala Gimnazială Cândeşti
Şcoala Gimnazială Dămuc
Şcoala Gimnazială Nr.1 Dumbrava Roşie
Şcoala Gimnazială Nr.1 Făurei
Şcoala Gimnazială "Daniela Cuciuc" Piatra-Neamţ
Şcoala Gimnazială Piatra Şoimului
Şcoala Gimnazială "Al. Podoleanu" Podoleni
Şcoala Gimnazială Rediu
Şcoala Gimnazială "Gh. Nicolau" Români
 TEMATICĂ SEMESTRULAL II-LEA

Conducerea executivă a unității de învățământ

preuniversitar, în conformitate cu atribuțiile
conferite de legislația în vigoare, cu hotărârile
consiliului de administrație al unității de
învățământ, precum și cu alte reglementări legale
1. Exemple de bune practici în conducerea executivă
2.Etică și integritate în sistemul educațional
pre-universitar/organizare, activitate, aplicabilitate
 CADRUL LEGAL DE REFERINȚĂ ÎN CONDUCEREA EXECUTIVĂ
ȘCOLII GIMNAZIALE NR. 2 PIATRA-NEAMȚ

1. Legea educației naționale nr. 1/2011

2. Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ
preuniversitar (ROFUIP), aprobat prin Ordinul de ministru nr. 5.447/31.08.2020 
2.1. Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare al Școlii Gimnaziale Nr. 2
Piatra-Neamț, aprobat în CA în data de 04.02.2022, NR. 328/ 04.02.2022
2.2. Regulamentul Intern al Școlii Nr. 2 Piatra-Neamț, nr. 488/28.02.2022Legea
educației naționale nr. 1/2011
3. METODOLOGIE-CADRU din 30 august 2021 de organizare și funcționare a consiliilor de
administrație din unitățile de învățământ preuniversitar
3.1. Procedură de desfășurarea a ședințelor CA din Școala Gimnazială Nr. 2 –
116/21.03.2022
3.2. Regulamentul De Organizare Şi Funcţionarea Consiliului De Administraţie Al Școlii
Gimnaziale nr. 2 PIATRA-NEAMȚ Nr. Înregistrare: 696 /21.03.2022
4. Statutul elevului aprobat prin ordinul ministrului educației și cercetării nr. 4742/2016
5. OMECTS nr. 6517/2012 privind aprobarea Metodologiei de evaluare externă a calității
educației în învățământul preuniversitar
 I. Atribuții generale ale directorului
1. Realizează conducerea executivă a unității de învățământ preuniversitar, în
conformitate cu atribuțiile conferite de legislația în vigoare, cu hotărârile
consiliului de administrație al unității de învățământ, precum și cu alte
reglementări legale.
2. Manifestă loialitate față de unitatea de învățământ, credibilitate și
responsabilitate în deciziile sale, încredere în capacitățile angajaților,
încurajează și susține colegii, în vederea motivării pentru formare continuă și
pentru crearea în unitate a unui climat optim desfășurării procesului de
învățământ.
3. Răspunde de întreaga activitate financiar-contabilă a unității în calitatea sa de
ordonator de credite și coordonează direct compartimentul financiar-contabil.
4. Realizează activitatea de îndrumare și control asupra activității întregului
personal salariat al unității de învățământ.
5. Este președintele consiliului profesoral și al consiliului de administrație, în
fața cărora prezintă rapoarte semestriale și anuale.
  ÎnII. Atribuții
exercitarea specifice
funcției ale directorului
de conducere executivă:
1.este reprezentantul legal al unității de învățământ și realizează conducerea executivă a acesteia;
2.organizează întreaga activitate educațională;
3.organizează și este direct responsabil de aplicarea legislației în vigoare, la nivelul unității de învățământ;
4.asigură managementul strategic al unității de învățământ, în colaborare cu autoritățile administrației publice
locale, după consultarea partenerilor sociali și a reprezentanților părinților și elevilor;
5.asigură managementul operațional al unității de învățământ și este direct responsabil de calitatea educației
furnizate de unitatea de învățământ;
6.asigură corelarea obiectivelor specifice unității de învățământ cu cele stabilite la nivel național și local;
7.coordonează procesul de obținere a autorizațiilor și avizelor legale necesare funcționării unității de învățământ;
8.asigură aplicarea și respectarea normelor de sănătate și securitate în muncă;
9.semnează parteneriate cu agenții economici pentru asigurarea orientării profesionale a elevilor;
prezintă, anual, un raport asupra calității educației în unitatea de învățământ pe care o conduce, întocmit de
10.
comisia de evaluare și asigurare a calității;
coordonează elaborarea proiectului de dezvoltare instituțională a școlii, prin care se stabilește politica
11.
educațională a acesteia;
lansează proiecte de parteneriat cu unități de învățământ din Uniunea Europeană sau din alte zone;
12.
solicită consiliului reprezentativ al părinților și, după caz, consiliului local/ consiliului județean, și consiliului
13.
reprezentativ al elevilor desemnarea reprezentanților lor în consiliul de administrație al unității de învățământ;
numește, prin decizie, componența comisiilor pentru examenele de corigențe, amânări sau diferențe;
14.
coordonează activitățile de pregătire organizate de cadrele didactice cu rezultate deosebite, pentru elevii care
15.
participă la olimpiade, concursuri, competiții sportive, festivaluri naționale și internaționale;
în exercitarea atribuțiilor și a responsabilităților stabilite, directorul emite decizii și note de serviciu.
16.
 Exemple de bune practici
în conducerea executivă a Școlii Gimnaziale Nr. 2 Piatra-Neamț
 Crearea accesului tuturor șefilor de compartimente la email-ul școlii, pe bază de semnătură,
vizând securitatea informatică și protecția datelor cu caracter personal. Astfel, fiecare
compartiment urmărește cerințele și răspunde în timp util solicitanților (ISJ Neamț, CJ
Neamț, Primăria, furnizorii de servicii și alte instituții partenere);
 Implementarea Registrului electronic de Intrări – Ieșiri, pentru fluidizarea fluxului
informațional al instituției;
 Crearea unui site web al instituției, ca mijloc esențial al comunicării informatice, un
instrument de prezentare a instituției, a programelor și proiectelor, a rezultatelor și
performanțelor acesteia și, de asemenea, de promovare a imaginii ei către un public practic
nelimitat. Site-ul este interfața instituției în relațiile ei cu publicul, care combină comunicarea
scrisă, cu cea audio și video, oferind, acces la informații esențiale despre instituție;
 Facilitarea desfășurării activității personalului de la domiciliu, precum și a ședințelor de
coordonare și îndrumare a directorului – prin implementarea aplicațiilor informatice „Google
classroom”(cancelaria virtuala) și ”Zoom”, precum și prin crearea grupurilor de lucru pe
WhatsApp și pe email.
 Activitatea de SSM și PSI externalizată;
 Exemple de bune practici
în conducerea executivă a Școlii Gimnaziale Nr. 2 Piatra-Neamț
 Adoptarea unor strategii de prevenire și diminuare a abandonului școlar prin
promovarea incluziunii sociale / remediere școlară;
 Asigurarea egalității de șanse pentru copiii cu nevoi speciale
Proiectului internațional „Rețeaua Integrată de Sprijin prin Educație Incluzivă -
R.I.S.E.I”
 Proiectul este finanțat prin Granturile SEE si Norvegiene, în cadrul Programului
Dezvoltare Locală, administrat de Fondul Român de Dezvoltare Socială, aria de program 8
“Copii și tineri în situații de risc”.
 Obiectivul proiectului este creșterea gradului de incluziune socială a copiilor și tinerilor
aflați în situații de risc prin crearea unei Rețele Integrate de Sprijin prin Educație Incluzivă
în trei județe: Ilfov, Neamț și Iași.
 Prin activitățile propuse, proiectul va dezvolta o rețea de sprijin la nivelul celor trei județe
ce va oferi o educație de calitate, echitabilă și incluzivă în raport cu nevoile fiecărui
copil/tânăr. Astfel, proiectul va contribui la scăderea fenomenului de abandon școlar și la
asigurarea unui acces neîngrădit pentru copii cu nevoi speciale (CES) la o educație de
calitate.
 Exemple de bune practici
în conducerea executivă a Școlii Gimnaziale Nr. 2
Piatra-Neamț

Cooptarea profesorilor în activități de tip remedial

 631 de elevi și 35 de cadre didactice implicate în Programul naţional de activităţi

remediale pentru elevi, Cod SMIS 151628, implementat de OMPFE Programului
Operaţional Capital Uman, Axa prioritară 6 - Educaţie şi competențe

 Proiectul a avut un buget total de 146.120.664 lei. Activităţile remediale propuse în

proiect vizează îmbunătăţirea performanţelor şcolare ale elevilor, care ulterior să
permită finalizarea cu succes a anului şcolar, creşterea ratei de promovabilitate,
inclusiv la examenele naţionale, ca premisă pentru continuarea studiilor.
2. Etică și integritate în sistemul educațional
pre-universitar/organizare, activitate,
aplicabilitate
 Introducere
 Etica este un subiect sensibil și, adesea, nu există
răspunsuri unanime, experții înșiși au păreri contradictorii,
iar cultura are și ea un impact puternic asupra modului în
care sunt percepute aspectele etice.

 „Managementul eticii poate fi implementat în instituțiile

de învățământ, pentru a facilita soluționarea problemelor
etice care pot apărea: tratamentul corect, libertatea
academică, responsabilitatea pentru conținutul
prezentat, plagiatul, relația profesor – student,
discriminarea, conflictul de interese, folosirea
abuzivă a resurselor instituției; practicile, financiare,
falsificarea, frauda, mita, încasarea banilor pentru
ore nelucrate efectiv” (Hardy, 2010).
 Perspectivă conceptuală I
Etica (din greacă ἦθος ēthos = datină, obicei) este una din principalele ramuri
ale filosofiei, ea se ocupă cu cercetarea problemelor de ordin moral,
încercând să livreze răspunsuri la întrebări precum: ce este binele/răul? cum
trebuie să ne comportăm?
Ansamblu de norme în raport cu care un grup uman își reglează
comportamentul pentru a deosebi ce este legitim și acceptabil în realizarea
scopurilor.
știința moralei.
Din punct de vedere etimologic, 'etica' provine de la cuvintele grecesti:
ETHOS (Homer) = primordial, patrie, locuinta, loc de intalnire, locul natal,
obiceiuri, caracter; ETHIKE (Aristotel) = stiinta cunoasterii.
Din 'ETHOS' a derivat cuvantul 'ETHICOS', cu sensul 'din sau pentru
morala', utilizat de greci atunci cand discutau despre principiile
comportamentului uman.
 Perspectivă conceptuală II
Integritatea este un concept care vorbește despre acțiuni consecvente, conform
valorilor, metodelor și elementelor de măsură, precum și de raportare la principii
și așteptări care pot fi verificate prin rezultate.
În etică – integritatea este considerată ca onestitate și corectitudine, și este
evaluată prin acuratețea acțiunilor cuiva.
Așadar, integritatea este opusul unor metehne cum ar fi: inconsecvența, ipocrizia
sau falsitatea.
Originea cuvântului “integritate” derivă din adjectivul Latin “integer” (întreg,
complet), și în acest context se referă la totalitatea calităților unui individ,
exprimate prin onestitate și consecvență de caracter.
Pentru evaluarea corectă a integrității unei persoane, a unui sistem sau a unei
organizații, este necesar un sistem de valori și principii, cu o exprimare simplă,
dar și corectă în același timp. Lipsa unui sistem de valori și principii poate devia
în afirmații abstracte care, foarte ușor pot fi interpretate greșit de către oricine.
Sistemul de valori și principii generate de mințile umane, este validat numai în
timp, și are un proces de ajustare și revizuire determinat de rezultatele obținute.
Această afirmație nu anulează nicidecum nevoia unui sistem de principii și valori,
deoarece, lipsa unui astfel de aranjament promovează invariabil inconsecvența și
confuzia.
Prevederi clare care obligă Ministerul Educației să adopte un cod etic / cod de conduită:

 art. 98 şi 233 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi

completările ulterioare,
 în temeiul Legii nr. 477/2004 privind Codul de conduită a personalului
contractual din autorităţile şi instituţiile publice,
 în conformitate cu prevederile art. 10 lit. a) din Regulamentul de organizare şi
funcţionare a Consiliului naţional de etică din învăţământul preuniversitar,
aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr.
5.550/2011,
 în baza art. 12 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 26/2017 privind organizarea
şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările ulterioare,
 Ordinul SGG nr. 600/2018 pentru aprobarea Codului controlului intern/ managerial al
entităților publice, Standardul 1 - Etica și integritatea
 Ordinul de Ministru nr. 5550/6.10.2011 privind aprobarea Regulamentului de
organizare și funcționare a Consiliului național de etică din învățământul preuniversitar.
 Legea nr. 286 din 2009, titlul V - Infracțiuni de corupție și de serviciu, cu detalierea
infracțiunilor de corupție.
 Instrucțiunea Nr. 1 din 2018 privind aplicarea unitară la nivelul unităților de
învățământ preuniversitar a standardului 9.
 Prevederi clare care obligă Ministerul Educației să
adopte un cod etic / cod de conduită:

Detaliu din Ordinul nr. 600 din 2018 pentru aprobarea Codului controlului
intern/ managerial al entităţilor publice Standardul 1 Etică și Integritate

Descrierea standardului

1.2.2. Conducerea entităţii publice adoptă un cod etic / cod de conduită,

dezvoltă şi implementează politici şi proceduri privind integritatea, valorile
etice, evitarea conflictelor de interese, prevenirea şi raportarea fraudelor,
actelor de corupţie şi semnalarea neregularităţilor.
 Codul cadru de etică al personalului didactic în
învăţământul preuniversitar
Temeiul legal

- ORDIN Nr. 4831/2018 din 30 august 2018 privind aprobarea Codului-cadru de etică
al personalului didactic din învăţământul preuniversitar EMITENT: MINISTERUL
EDUCAŢIEI NAŢIONALE PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 844 din 4
octombrie 2018

- Având în vedere art. 98 şi 233 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu
modificările şi completările ulterioare,
- în temeiul Legii nr. 477/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din
autorităţile şi instituţiile publice,
- în conformitate cu prevederile art. 10 lit. a) din Regulamentul de organizare şi
funcţionare a Consiliului naţional de etică din învăţământul preuniversitar, aprobat
prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.550/2011,
- în baza art. 12 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 26/2017 privind organizarea şi
funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările ulterioare
 Codul cadru de etică al personalului didactic în
învăţământul preuniversitar
 Codul este aplicabil personalului didactic din sistemul naţional de
învăţământ preuniversitar de stat, particular şi confesional,
responsabil cu instruirea şi educaţia, care, în conformitate cu
prevederile art.88 alin.(2)- (3) din Legea Educației naționale ,
nr.1/2011cu modificările şi completările ulterioare, îndeplineşte
funcţia de personal didactic de predare, personal didactic
auxiliar, personal didactic de conducere, de îndrumare şi de
control şi personal didactic asociat în cadrul unităţilor şi instituţiilor
de învăţământ preuniversitar de stat, particular şi confesional, în
inspectoratele şcolare şi unităţile conexe ale acestora, denumit în
continuare personal didactic, şi care are obligaţia, datoria morală şi
profesională de a cunoaşte, de a respecta şi de a aplica prevederile
prezentului cod.
 Codul cadru de etică al personalului didactic în
învăţământul preuniversitar

Codul cadru de etică se completează cu dispoziţiile Legii nr.

477/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din
autorităţile şi instituţiile publice, şi nu se substituie legilor şi
regulamentelor în vigoare din domeniul educaţiei şi nici nu poate
contraveni acestora.
Prin prevederile prezentului cod-cadru, activităţile comisiilor
judeţene de etică / Comisiei de Etică a Municipiului Bucureşti nu se
substituie activităţilor comisiilor de cercetare disciplinară, constituite la
diferite niveluri, conform prevederilor Legii educaţiei naţionale nr.
1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi nici activităţilor
instituţiilor statului abilitate.

Încălcările prevederilor codului de etică reprezintă abateri

disciplinare şi se sancţionează conform legislaţiei în vigoare.
 Codul de etică și deontologie profesională:

 reprezintă un set de principii, angajamente şi responsabilităţi care urmează

să fie onorate de către cadrele didactice;

 conține principii de comportament etic necesare pentru a menţine

standardele de integritate, conducere şi profesionalism în rândul

profesorilor;
 exemple de documente cu rol de reglementare servesc: Codul lui

Hammurabi, Codul lui Manuc, Decalogul sau cele 10 porunci din

Vechiul testament, Jurământul lui Hipocrat etc. Cel mai cunoscut cod
de conduită manageriala aparține British Institute of Management și
este numit Code of Conduct.
 Codul de etică și deontologie profesională al școlii promovează:
• Competenţa profesională;

• Integritatea morală;

• Cultura organizațională;

• Formele respectului (faţă de muncă şi valori, faţă de

persoane şi comunitate);
• Creativitatea, inițiativa şi personalitatea;

• Armonizarea interesului individual cu cel colectiv;

• Deschiderea către viaţa comunităţii;

• Alinierea la tendinţele și practicile învăţământului

 Scopurile Codului de etică și deontologie sunt de a:

 servi drept un ghid pentru practicile etice ale personalului educaţional/

profesorilor;

 auto-evalua şi evalua egal responsabilităţile cadrelor didactice faţă de elevi,

părinţi, colegi şi personalul de conducere;

 informa elevii/părinţii deserviţi de către personalul didactic cu privire la

practicile educaţionale acceptabile şi comportamentul aşteptat de aceștia din

partea profesorilor.
 Obiectivele Codului de etică
și deontologie:
 promovarea valorilor și principiilor etice

 crearea unui climat etic adecvat activităţii profesionale în

acord cu misiunea instituţiei

 prevenirea şi rezolvarea conflictelor etice
 descurajarea practicilor imorale
 sancţionarea abaterilor de la valorile și cultura instituţiei.
Codul de Etică se referă la unele valori esenţiale legate de profesia de profesor, şi anume: integritatea, onestitatea,
respectul, responsabilitatea şi încrederea.

Profesorul trebuie să demonstreze INTEGRITATE prin:

 crearea şi menţinerea relaţiilor profesionale corespunzătoare

 exersarea acţiunilor de zi cu zi cu corectitudine, de la gânduri la

fapte

Profesorul trebuie să demonstreze ONESTITATE prin:

 comportarea cu imparţialitate, încredere şi onestitate

 exprimarea stimei faţă de o altă persoană, acţionând şi

discutând sincer şi corect

Profesorul trebuie să demonstreze RESPECT fiind:
 tolerant, atent şi înţelegător cu alte persoane, părerile şi valorile lor

 conştient de faptul că relaţia cu elevii şi părinţii acestora trebuie să fie

bazată pe respect reciproc, încredere şi dacă este necesar, pe

confidenţialitate

Profesorul trebuie să demonstreze RESPONSABILITATE prin:

 oferirea priorităţii educaţiei şi instruirii elevilor

 angajarea în activităţi de dezvoltare profesională continuă şi de

îmbunătăţire a strategiilor de predare-învăţare

 colaborarea/ cooperarea cu colegii în interesul educării şi instruirii

elevilor
Codul de etică este unul dintre principalele
instrumente ale managementului eticii, iar
eficiența sa depinde de mai mulți factori:

1. conținutul său
2. diseminarea codului de etică
3. transparența codului de etică pentru toți
stakeholderii
4. accesibilitatea codului de etică
5. dezbaterea asupra codului de etică
6. continua dezvoltare și adaptare a codurilor de etică
la contextul instituției, legislației sau altor factori
interni sau externi instituției
De ce avem nevoie de etică și
integritate în mediul
educațional?
 Directorii trebuie să ia în considerare următoarele aspecte:

etica trebuie învățată, exersată și practicată, devenind normalitate, așa cum,

în societățile corupte, și corupția devine o rutină. Pasivitatea celor care ajung să
privească acțiunile imorale ca fiind normale pentru societatea în care trăiesc este
mai rea decât comportamentul non-etic în sine, iar această mentalitate trebuie
schimbată, în pofida rezistenței la schimbare.
implementarea unui cod de etică și diseminarea lui către membrii școlii,
pentru a-i sprijini în cazul confruntării cu o dilemă etică sau cu o anumită situație
cu implicații etice.
organizarea unor traininguri etice pentru profesori/angajați pentru dezbaterea
într-un cadru formalizat a problemelor etice cu care aceștia se confruntă sau se
pot confrunta în activitatea lor.
evaluarea alternativelor și consecințelor unor decizii anterioare, cazuistică ce
ar putea fi utilă pentru profesori/angajați.
implementarea anumitor modele decizionale pentru soluționarea dilemelor
etice potențiale și discutarea lor cu profesorii/angajații.
Directorul unei instituții de învățământ sau alți factori
decizionali din sistemul educațional trebuie să identifice soluții
pentru creșterea accesului publicului la codul de etică, dar
și a eficienței sale:

a. postarea codului de etică pe site-ul școlii

b. crearea unui cod de conduită intern, care să pornească de la codul
de etică pentru învățământul preuniversitar, fără a se limita, însă, la
acesta. Poate include și alte aspecte considerate importante sau o mai
amplă detaliere a celor incluse în codul general.
c. actualizarea permanentă a codului de etică, adaptat contextului.
d. dezbateri publice asupra codului de etică, pentru a se asigură
diseminarea eficientă.
e. traininguri pentru pregătirea personalului didactic și a celui
auxiliar în legătură cu aspectele prevăzute în codul de etică,
clarificarea anumitor probleme sau dileme etice.
f. organizarea unor workshop-uri sau conferințe care să abordeze
codurile de etică și necesitatea cunoașterii și diseminării lor în
comunitate.
  Soluțiile pentru creșterea nivelului etic în școală
campanii de promovare a cadrului legislativ existent și dezbateri pe această temă, care să

contribuie la creșterea nivelului de informare cu privire la aceste aspecte.
dezbateri publice sau într-un cadru restrâns, la nivel național, local, regional sau la nivel de

entitate publică, pentru diseminarea informațiilor din legislația națională și europeană, dar și
pentru identificarea posibilităților de ameliorare a cadrului legislativ și regulamentelor interne pe
probleme de etică și managementul eticii.
organizarea unor conferințe, workshop-uri și chiar ateliere de lucru, în care persoanele din

instituțiile publice să aibă posibilitatea de a-și prezenta punctele de vedere, pe o bază continuă și
în dinamică. În același timp, acestea pot avea și o componentă practică, în care să prezinte diverse
probleme și dileme etice, pentru a găsi soluții, dar și pentru identificarea unor lipsuri în cadrul
legislativ, care, astfel, să poată fi acoperite.
traininguri etice pentru familiarizarea angajaților cu problemele care țin de managementul

eticii.
consolidarea unei culturi în spiritul respectării principiilor etice și, implicit, și a codurilor

etice la nivelul fiecărei instituții.
crearea comisiilor etice pe principiul prevenției, ante-factum și nu numai post-factum.

Acestea ar trebui să prevină, pentru a-și atinge obiectivul, nu doar să acționeze în scop punitiv,
după ce s-au petrecut anumite acțiuni neconforme cu principiile eticii.
promovarea unei culturi instituționale, care încurajează luarea de atitudine și respectă

drepturile avertizorilor de integritate.
promovarea legislației referitoare la drepturile avertizorilor de integritate

(whistleblowers), pentru ca cei în cauză să poată să își ceară drepturile în instanță, dacă este
cazul, fără a se teme de repercusiuni.
dezvoltarea unei culturi instituționale care pune accept pe dialog, comunicare, pe valori

 Principii etice în conducerea executivă
 respectarea confidenţialităţii informaţiilor de către salariaţi faţă de
şcoală și de către şcoală faţă de elevi
 sensibilitatea faţă de conflictele de interese, detectarea şi dacă este
posibil evitarea lor, cât şi transparenţa în rezolvarea acestora
 respect faţă de regulile de drept
 conştiinţă profesională, profesionalism
 exercitarea profesiunii cu conştiinţă şi responsabilitate
 cultivarea competenţei profesionale
 limitarea deciziilor şi acţiunilor la competenţa profesională
 loialitate şi bună credinţă, a nu înşela, a-şi ţine cuvântul, a fi echitabil
 simţul responsabilităţii si asumarea propriei responsabilităţi
 respectarea drepturilor şi libertăţilor celorlalţi
 evitarea discriminărilor de orice fel
 respectarea fiinţei umane, a nu aduce prejudicii intenţionate
celorlalţi, a respecta personalitatea umană, cu necesităţile şi
exprimările sale.
Valori în conducerea executivă:
a) imparțialitate și obiectivitate;
b) independență și libertate profesională;
c) responsabilitate morală, socială și profesională;
d) integritate morală și profesională;
e) confidențialitate și respectul pentru sfera privată;
f) primatul interesului public;
g) respectarea și promovarea interesului superior al educabilului;
h) respectarea legislației generale și a celei specifice domeniului;
i) respectarea autonomiei personale;
j) onestitate și corectitudine intelectuală;
k) atitudine decentă și echilibrată;
l) toleranță și încurajarea diversității;
m) autoexigență în exercitarea profesiei;
n) interes și responsabilitate în raport cu propria formare profesională, în
creșterea calității activității didactice și a prestigiului unității/instituției de
învățământ preuniversitar, precum și a specialității/domeniului în care își
desfășoară activitatea;
o) implicare în democratizarea societății;
 Personalul didactic, care îndeplinește funcții de conducere, de
îndrumare și control sau care este membru în structuri de
conducere, va respecta și aplica următoarele norme de conduită
managerială:
a) respectarea criteriilor unui management eficient;
b) promovarea standardelor profesionale și morale specifice;
c) aplicarea obiectivă și imparțială a reglementărilor legale și
a normelor etice;
d) evaluarea corectă conform
atribuțiilor/responsabilităților/sarcinilor de serviciu din fișa
postului;
e) interzicerea oricărei forme de constrângere/abuz din
perspectiva funcției deținute;
f) interzicerea oricărei forme de hărțuire/discriminare a
personalului didactic.
 HOTĂRÂREA nr. 599 din 2 august 2018

ART. 2. Definiţii
În sensul prezentei metodologii, termenii şi expresiile de mai jos au
următoarele semnificaţii:
consilier de etică - persoană desemnată de conducerea instituției pentru
consiliere etică şi monitorizarea respectării normelor de conduită, având
următoarele atribuţii:
 acordarea de consultanţă şi asistenţă personalului din cadrul autorităţii sau
instituţiei publice cu privire la respectarea normelor de conduită;
 monitorizarea aplicării prevederilor codului de conduită în cadrul autorităţii
sau instituţiei publice;
 întocmirea de rapoarte privind respectarea normelor de conduită de către
personalul din cadrul autorităţii sau instituţiei publice.
 Comisia de etică şi disciplină are
următoarele atribuţii principale:
a) cercetează abaterile disciplinare pentru care a fost
sesizată;
b) întocmeşte un referat cu privire la cazul cu care a fost
sesizată, pe care îl înaintează Consiliului director sau
Conferinţei naţionale, după caz;
c) propune în cuprinsul referatului prevăzut la lit. b)
clasarea, aplicarea sau neaplicarea uneia dintre
sancţiunile disciplinare prevăzute de Ordonanţă.
Comisia de etică a Școlii Gimnaziale
Nr 2 Piatra-Neamț
Comisia de Etică este responsabilă pentru:
 Promovarea principiilor si normelor de etica si
deontologie profesională.
 Revizuirea periodică şi afisarea modificărilor facute
la Codul de etica.
 Diseminarea si explicarea conţinutului Codului de
etica.
 Repartizarea responsabilităţilor pentru
monitorizarea comportamentelor.
 Comisia de etică este formată din 7-9 membri
1. Atribuţiile membrilor comisiei de etică
Preşedintele comisiei de etică:
(i) asigură conducerea operativă a comisiei;
(ii) convoacă şiprezidează şedinţelecomisiei;
(iii) prezintă în CA raportul comisiei privind analiza faptelor
pentru care a fost sesizat;
(iv) distribuie sarcini individuale membrilor comisiei de etică.
Secretarul comisiei de etică:
(i) asigură partea organizatorică a desfăşurării activităţii
comisiei;
(ii) redactează rapoartele, procesele-verbale şi ţine evidenţa
documentelor comisiei;
 Comisia de etică

(iii) planifică sesiunile ordinare şi stabileşte ordinea de zi

a acestora;
(iv) are responsabilitatea arhivei comisiei şi a bazei de
date a acesteia;
(v) asigură legătura dintre membrii comisiei.

Membrii comisiei de etică:

(i) exercită atribuţiile stabilite de către

preşedintelecomisiei;
(ii) participă la lucrările comisiei.
 Funcţionarea comisiei de etică
(1) Membrii comisiei de etică se întrunesc lunar, în şedinţă
ordinară, şi ori de câte ori este nevoie, în şedinţe extraordinare.
Aceste şedinţe se consideră a fi statutare în următoarele situaţii:
a) şedinţele ordinare - dacă sunt prezenţi cel puţin 7 dintre cei 9 membri
ai comisiei; b) şedinţele extraordinare - dacă sunt prezenţi cel puţin 6
dintre cei 9 membri ai comisiei.
(2) Comisia de etică se reuneşte în şedinţe extraordinare în cel mult
15 zile de la depunerea unei sesizări/reclamaţii.
(3) În cazul sesizărilor/reclamaţiilor urgente, cel puţin un membru
al comisiei va trebui să preia cazul în regim de urgenţă.
(4) Deciziile comisiei de etică, desemnarea membrilor echipei care
va examina un caz, aprobarea rapoartelor de caz şi a măsurilor ce
vor fi întreprinse se adoptă, prin vot, cu cel puţin jumătate plus
unu din numărul total al membrilor prezenţi, cu condiţia respectării
prevederilor alin. (1). Dacă există egalitate de voturi, votul preşedintelui
este preponderent în adoptarea hotărârilor.
 Funcţionarea comisiei de etică
(5) Comisia de etică se poate autosesiza atunci când consideră că o prezentare în
mass-media poate induce un climat de suspiciune privind activitatea sau
comportamentul unor membri ai personalului, care pot leza onoarea instituţiei.
(6) Evaluarea primară a sesizărilor/reclamaţiilor, efectuarea anchetelor şi
audierilor se realizează de către membrii desemnaţi din cadrul comisiei.
(7) Membrii comisiei nu pot fi împiedicaţi să facă parte din grupurile de investigare,
exceptând situaţia în care se constată un conflict de interese de orice natură.
(8) Comisia de etică va analiza şi va stabili dacă faptele imputate reprezintă o
abatere de la principiile codului de etică. Atunci când comisia consideră că fapta
imputată reprezintă o încălcare minoră a codului de etică, se va propune
părţilor concilierea pe cale amiabilă sau, în funcţie de caz, comisia va propune o
atenţionare colegială.
(9) Persoana reclamată este notificată despre primirea sesizării în scopul asigurării
posibilităţii disculpării sale şi a evitării unor posibile conflicte de interese.
(10) În procesul-verbal al şedinţei de comisie, întocmit de secretarul comisiei, vor fi
specificate opiniile membrilor, iar la final procesul-verbal va fi citit şi semnat de toţi
cei prezenţi.
 Funcţionarea comisiei de etică
(11) Ambele părţi pot contesta decizia comisiei în cel mult 15 zile de la
înştiinţare, la conducerea școlii.
(12) În cazul existenţei unor conflicte de interese între părţi şi unul dintre
membrii comisiei, acesta nu va participa la investigarea cazului şi la votarea
raportului de caz.
(13) Preşedintele comisiei de etică prezintă consiliului de administraţie al
școlii, anual, un raport cu privire la faptele sesizate şi analizate în cadrul
comisiei. În conţinutul raportului vor fi prezentate, estimativ, sesizările şi
reclamaţiile considerate şi demonstrate ca nefondate, iar pentru cazurile cu
implicaţii minore se va păstra confidenţialitatea în privinţa identităţii
persoanelor implicate. Vor fi subliniate abaterile înregistrate şi măsurile
aplicate. De asemenea, vor fi evidenţiate persoanele care au avut un
comportament corect, exemplar, acţionând pentru creşterea prestigiului școlii.
(14) Raportul anual al comisiei va conține propuneri de măsuri specifice
privind reducerea şi eliminarea cazurilor de nerespectare a prevederilor
legale.
 SNA 2021-2025
În urma analizei realizărilor Strategiei Naționale
Anticorupție 2016-2020, în corelare cu recomandările
formulate de formatele internaționale anticorupție la
care România participă, a promovat schimbarea
paradigmei în ceea ce privește abordarea strategică în
acest domeniu.
Astfel a fost propusă SNA 2021-2025 în care educația
se regăsește în Obiectiv specific nr. 4.2. - Creșterea
integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor
de corupție în sistemul național de educație
 Temei legal
 1. HOTĂRÂREA nr. 1269 din 17 decembrie 2021 privind aprobarea Strategiei naţionale
anticorupţie pe perioada 2021-2025, a seturilor de indicatori de performanţă, a riscurilor
asociate obiectivelor şi măsurilor din strategie şi a surselor de verificare, a inventarului măsurilor
de transparenţă instituţională şi de prevenire a corupţiei, a indicatorilor de evaluare, precum şi a
standardelor de publicare a informaţiilor de interes public EMITENT: GUVERNUL PUBLICAT
ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 1218 bis din 22 decembrie 2021
 2. HOTĂRÂREA nr. 599 din 2 august 2018 pentru aprobarea Metodologiei standard de
evaluare a riscurilor de corupţie în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale, împreună
cu indicatorii de estimare a probabilităţii de materializare a riscurilor de corupţie, cu indicatorii
de estimare a impactului în situaţia materializării riscurilor de corupţie şi formatul registrului
riscurilor de corupţie, precum şi pentru aprobarea Metodologiei de evaluare a incidentelor de
integritate în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale, împreună cu formatul raportului
anual de evaluare a incidentelor de integritate EMITENT: Guvernul PUBLICAT ÎN: Monitorul
Oficial nr. 751 din 30 august 2018 Data Intrariiin vigoare: 30 August 2018
 3. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ
EMITENT: Guvernul PUBLICAT ÎN: Monitorul Oficial nr. 555 din 5 iulie 2019 Data Intrarii n
vigoare: 5 iulie 2019
 Obiectiv specific nr. 4.2. - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor
de corupție în sistemul național de educație

1. Abordarea în cadrul disciplinelor ce vizează dezvoltarea și diversificarea competențelor

sociale și civice în cadrul învățământului preuniversitar a tematicilor referitoare la
prevenirea victimizării și discriminării, statul de drept, gestionarea agresivității și
prevenirea corupției. (ME, ISJ, CCD, unități de învățământ preuniversitar – termen
permanent)

Indicatori de performanță Riscuri

Nr. de cadre didactice formate pentru predarea Nealocarea resurselor umane şi

tematicilor referitoare la prevenirea victimizării şi financiare necesare
discriminării, gestionarea agresivității, prevenirea Lipsa specializării cadrelor didactice
corupției pentru predarea tematicilor avute în
Nr. şi tipul de teme/ exerciții cuprinse în curriculum- vedere
ul disciplinei ce vizează dezvoltarea şi diversificarea Predarea de o manieră formală a
competențelor sociale şi civice în cadrul tematicilor
învățământului preuniversitar Lipsa de interes a elevilor
Obiectiv specific nr. 4.2. - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor
de corupție în sistemul național de educație

2. Aprobarea unui ghid pentru elaborarea codului de etică, adaptat

nevoilor specifice, la nivelul unităților de învățământ preuniversitar
(ME, ISJ, unități de învățământ preuniversitar – 2022)

Indicatori de performanță Riscuri

Ghid elaborat, aprobat şi Neutilizarea ghidului
diseminat pentru elaborarea
codului de etică
 Obiectiv specific nr. 4.2. - Creșterea integrității, reducerea
vulnerabilităților și a riscurilor
de corupție în sistemul național de educație

3. Consolidarea publicării standardizate a informațiilor privind veniturile,

cheltuielile, achizițiile publice, sponsorizările, precum și activitatea academică de la
nivelul unităților sistemului de învățământ de stat/ instituțiilor de învățământ
(publicare centralizată/agregată); (ME, ISJ, universități, unități de învățământ
preuniversitar – permanent)

Indicatori de performanță Riscuri

Raport anual privind activitatea de cercetare academică și financiară Opacitatea instituțiilor de
întocmit şi publicat Învățământ
Profilul google academic al fiecărui cadru didactic Lipsa profilului google
Nr. declarații de avere și de interese publicate de persoanele cu funcții de academic
conducere și control
Cuantumurile veniturilor și cheltuielilor publicate Nealocarea resurselor
Nr. execuții bugetare publicate. Nr. contracte publice publicate umane şi financiare
Bunuri și servicii achiziționate. Suma anuală a sponsorizărilor primite necesare
publicată
 Obiectiv specific nr. 4.2. - Creșterea integrității, reducerea
vulnerabilităților și a riscurilor
de corupție în sistemul național de educație

4. Extinderea protocolului privind educația juridică în școli

inclusiv pentru mediul universitar (ME – 2023)

Indicatori de performanță Riscuri

Semnarea protocolului extins; Nealocarea resurselor umane

Numărul şi tipul de activităţi
desfăşurate în baza protocolului (la noi
există proiectul Avocat – în școala ta)
și financiare necesare
Lipsa organizării de activități
în baza protocolului
Lipsa de interes pentru
organizarea de activități
 Obiectiv specific nr. 4.2. - Creșterea integrității, reducerea
vulnerabilităților și a riscurilor
de corupție în sistemul național de educație

 5. Consolidarea mecanismelor de autorizare / acreditare / certificare a

furnizorilor de cursuri anticorupție din perspectiva calității serviciilor,
inclusiv prin instituirea unui mecanism de evaluare continuă a calității
serviciilor și dezvoltarea unui mecanism de selecție aleatorie a
evaluatorilor ANC prezenți la examenele de certificare în urma derulării
cursurilor cu respectarea obligațiilor de evitare a conflictelor de interese și
pantouflage-ul între aceștia și furnizorii de formare; (ME -2023-2024)

Indicatori de performanță Riscuri

Stabilire criterii clare de acreditare; Nealocarea resurselor umane și

Asigurarea transparenţei procedurii de financiare necesare
acreditare;
Mecanism de evaluare continuă a calității
serviciilor instituit
Sistem de selecție aleatorie dezvoltat
 Obiectiv specific nr. 4.2. - Creșterea integrității, reducerea
vulnerabilităților și a riscurilor
de corupție în sistemul național de educație

6. Reglementarea la nivelul legislației primare a situațiilor care pot genera conflicte

de interese sau incompatibilități în rândul personalului didactic, precum practicile
de tipul meditațiilor acordate de către personalul didactic elevilor de la propriile
clase, participarea la after-school-urile deținute de către personalul didactic a
elevilor de la propriile clase, elaborarea subiectelor de examinare de către
personalul didactic pentru elevii de la propriile clase (ME – 2022-2023)

Indicatori de performanță Riscuri

Identificarea situaţiilor care pot genera conflicte de Nealocarea resurselor umane și

interese sau incompatibilități financiare necesare
Act normatriv revizuit/ completat/ adoptat care să Întârzieri în adoptarea de acte
stipuleze interdicții clare, vizând practicile de tipul normative
meditațiilor acordate de către personalul didactic
elevilor de la propriile clase, participarea la after-
school-urile deținute de către personalul didactic a
elevilor de la propriile clase, elaborarea subiectelor
de examinare de către personalul didactic pentru
proprii elevi
 Obiectiv specific nr. 4.2. - Creșterea integrității, reducerea
vulnerabilităților și a riscurilor
de corupție în sistemul național de educație

7. Creșterea obiectivității prin identificarea de soluții IT în vederea

desemnării componenței formatelor de evaluare din cadrul sistemului de
învățământ (precum ARACIS, ARACIP, CNPEE); (ME 2022-2023)

Indicatori de performanță Riscuri

Soluţii IT funcţionale Nealocarea resurselor
umane și financiare
necesare
 Obiectiv specific nr. 4.2. - Creșterea integrității, reducerea
vulnerabilităților și a riscurilor
de corupție în sistemul național de educație

8. Asigurarea corectitudinii evaluărilor cadrelor didactice în conformitate

cu obiectivele programelor de studii și cu normele de integritate prin
stabilirea unei proceduri standard de selecție aleatorie a membrilor
comisiilor de evaluare a acestora; (ME – 2022)

Indicatori de performanță Riscuri

Procedură standard de selecție Nealocarea resurselor
aleatorie a membrilor comisiilor umane și financiare
de evaluare a cadrelor didactice necesare
elaborată
Obiectiv specific nr. 4.2. - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților
și a riscurilor
de corupție în sistemul național de educație

9. Organizarea de cursuri de etică și integritate, cu accent pe cele destinate

cadrelor didactice din învățământul superior care predau cursuri de etică şi
integritate, și punerea accentului pe aspecte de etică în cursurile de metodologie
a cercetării în cadrul învățământului universitar;
10. Utilizarea de softuri antiplagiat atât pentru evaluările majore (lucrări de
licență, disertație, teze de doctorat etc.) din învățământul superior, cât și pentru
evaluările curente din cadrul programelor de studii (de exemplu, eseuri);
ACTIVITĂȚI PENTRU MEDIUL UNIVERSITAR
 Obiectiv specific nr. 4.2. - Creșterea integrității, reducerea
vulnerabilităților și a riscurilor
de corupție în sistemul național de educație

11. Uniformizarea aplicării standardelor de integritate prin exercitarea de

către Ministerul Educației a unui rol activ de sprijin / îndrumare
metodologică a tuturor responsabililor de implementarea SNA din unitățile
subordonate sau aflate în coordonarea sa, inclusiv prin elaborarea de
proceduri model (ME – permanent)

Indicatori de performanță Riscuri

Nr. şi tip de activităţi de sprijin/ îndrumare Nealocarea resurselor umane și
organizate financiare necesare
Nr. de proceduri model elaborate Lipsa de interes din partea grupului
Desfăşurarea de activităţi de popularizare a ţintă
procedurilor
model elaborate
 Obiectiv specific nr. 4.2. - Creșterea integrității, reducerea
vulnerabilităților și a riscurilor
de corupție în sistemul național de educație

12. Transparentizarea şi standardizarea proceselor de luare a deciziilor în

domeniul asigurării calității, concomitent cu clarificarea rolurilor
instituțiilor publice cu responsabilități în domeniu (de exemplu, MEN –
ARACIS), astfel încât deciziile din domeniu să fie predictibile și ușor de
urmărit de către beneficiarii lor și de către societate (ME – 2022-2023)
Indicatori de performanță Riscuri

Nr. şi tip de măsuri de transparentizare Nealocarea resurselor umane și

luate financiare necesare
Procese standardizate de luare a deciziilor Lipsa de interes din partea
în domeniul asigurării calității, grupului ţintă
concomitent cu clarificarea rolurilor
instituțiilor publice cu responsabilități în
domeniu stabilite şi popularizate
 Obiectiv specific nr. 4.2. - Creșterea integrității, reducerea
vulnerabilităților și a riscurilor
de corupție în sistemul național de educație

13. Evaluarea impactului și, după caz, revizuirea periodică a instrumentelor

de monitorizare, evaluare și sancționare a abaterilor de la etica și integritatea
academică (ME – permanent)

Indicatori de performanță Riscuri

Evaluarea impactului abaterilor de Nealocarea resurselor

la etica şi integritatea academică cu umane și financiare
formularea de recomandări, după necesare
caz Caracterul formal al
După caz, revizuirea instrumentelor demersului
de monitorizare, evaluare și
sancționare pe baza nevoilor
identificate în cadrul evaluării
 Dileme etice în spațiul școlar
Contest sau accept constrângeri administrative?
Statutul de titular îți dă putere să vorbești, să exprimi
neregulile?
Dilema între aspectul cantitativ și cel calitativ : „Pe de o
parte, avem nevoie de elevi mulți, din rațiuni financiare,
dar pe de altă parte, știm bine că asta conduce la
diminuarea calității”
Dilemele liderului: Continui sau nu în funcții? „Funcția
înaltă este supusă presiunilor, pe de o parte. Pe de altă
parte, cu cât ești mai sus , cu atât ai libertate mai mare și
oportunități la îndemână”
Cetipurideplagiatcunoașteți?

Plagiatulcontravineeticii?!
 APLICAȚII
1. Un cadru didactic al școlii întârzie frecvent la prima
oră. Deși a fost atenționată de conducerea școlii, nu a
intervenit nicio schimbare de atitudine. Conducerea școlii
sesizează Comisia de etică. Ce vor face membrii comisiei?

2. Perioada de pandemie a afectat destul de mult

comportamentul elevilor. În clasa x doi elevi au un
conflict care și se ajunge la bătaie. Care este atitudinea
consilierului de etică față de dirigintele clasei?

„Din punct de vedere al legii, un om este vinovat atunci când

încalcă drepturile celorlalți. Din punct de vedere al eticii este
vinovat când doar se gândește să facă așa.” (Immanuel Kant)
 Scurtă bibliografie
 Codul-cadru de etică al personalului didactic din învățământul preuniversitar, aprobat
prin Ordinul MEN Nr. 4831/2018
www.tribunainvatamantului.ro/cod-de-etica-sau-cod-deontologic/
 Hardy, D.E. (2010). Ethical Considerations Affecting Teaching in Community Colleges:
An Abundance of Feelings and Limited Facts. Community College Journal of Research
and Practice.
 Mungiu-Pippidi, A. (2011). Civil Society and Control of Corruption: Assessing
Governance of Romanian Public Universities. International Journal of Educational
Development.
 Roxana Ghețău, Etica profesiei didactice, Cap. IV Etică și praxis educațional, Editura
Universității Al.I.Cuza, Iasi, 2013
 Borcoman Raisa, Mancaș Maria, Arta comunicării și etică profesională– Chișinău, 2016
 Sandu Antonio, Etică și deontologie profesională. – Iași, 2012
 Lungu Viorelia. Etica profesională. – Chișinău, 2011 4. Cosima Rughiniș, Perspective și
competențe etice. Suport de curs. – București, 2010
 Mulțumim!

Director, Prof. Andrei Stela

Director adjunct, Prof. Adăscăliței-Lohan Paula

„Acolo unde trebuie să încetez să mai fiu moral,

nu mai am nicio putere”. (J.W. Goethe)