Incursiuni în lumea portului țărănesc de pe Crișul Repede și Barcău 8/8/18 5:31 PM

Căutare...

Acasa Despre noi Termeni si conditii Ghid de utilizare Contact

Istorie Luni, 08 Octombrie 2012 11:28 JUDETE

Personalitati.Genealogii Incursiuni în lumea portului Bihor

Cladiri. Monumente !ărănesc de pe Crișul Repede și Braila

Arhitectura peisagista Barcău Cluj

Institutii Scris de Miron Blaga, Octavian Blaga Valcea

Traditii. Obiceiuri dimensiunea fontului Imprimare E-mail Suceava

Geografie.Turism Evaluaţi acest articol (1 Vot)

AUTENTIFICARE
Resurse utile Autorii Miron Blaga și Octavian Blaga ne invita la ”Incursiuni în
Nume utilizator
Recomandarile lumea portului țărănesc de pe Crișul Repede și Barcău” .
bibliotecarului
Lucrarea a apărut în 2011 la Oradea , editată de Centrul Județean
pentru Conservarea și promovarea Culturii Tradiționale Bihor și Parolă
Istoria pentru copii poate fi găsită în colecțiile Bibliotecii Județene Gheorghe Șincai.
Spicuim din Argument , și din text :
Reţine-mă

” Având în faţă imaginea structurii eterogene a populaţiei de la Autentificare

sat şi continua depopulare a lui, este greu să mai credem că folclorul,
cultura tradiţională s-ar afla într-o stare care să-i permită să mai fie Aţi uitat parola?
funcţională, ca mod de existenţă, în întregul ei. Ceva s-a schimbat, şi e Aţi uitat numele de
greu de spus dacă în bine, iar acest ceva este tocmai mentalitatea utilizator?
ţăranului care, supus unor multiple influenţe, s-a transformat şi nu mai
concepe, nu mai poate să trăiască după canoanele impuse de ARHIVA ARTICOLE
tradiţiaritualizată şi folclorică, specifică înaintaşilor. Urmare,
Iunie 2018 (18)
cultura tradiţională proprie ruralului românesc a intrat într-o perioadă de
Mai 2018 (4)
degringoladă.
Aprilie 2018 (8)
Sub presiunea înnoirilor structurilor ştiinţifice, industriale şi
Martie 2018 (7)
informaţionale, cultura tradiţională ţărănească omogenă este treptat
înlocuită, la început cu surogate, apoi cu cea venită din zona urbanului, Februarie 2018 (8)
care răspunde, probabil, mai bine, aşteptărilor pragmatice ale celor care Ianuarie 2018 (5)
adoptă noile valori, în interese încă nu foarte clar precizate. În consecinţă, Decembrie 2017 (17)
resturile de cultură populară tradiţională nu mai au impactul şi influenţa Noiembrie 2017 (18)
educaţionale pe care le aveau tradiţiile şi obiceiurile în perioada Octombrie 2017 (3)

http://www.istorielocala.ro/index.php?option=com_k2&view=item&id=548:incursiuni-în-lumea-portului-țărănesc-de-pe-crișul-repede-și-barcău&Itemid=201 Page 1 of 5
Incursiuni în lumea portului țărănesc de pe Crișul Repede și Barcău 8/8/18 5:31 PM

anterioară celui de-al doilea război mondial. De la ceremonial, de la fapt Septembrie 2017 (2)
de viaţă sau norme de comportare, obiceiurile se îndreaptă spre August 2017 (2)
spectacol,spre producţia de scenă, devenind inutile în Iunie 2017 (14)
funcţionalitatea ruralului contemporan. Iar „nostalgicii", câţiva
intelectuali şi ţăranii purtători ai unor obiceiuri ceremoniale care
să călăuzească viaţa, sunt prea puţini, deseori şi prea în vârstă, pentru a
mai putea revigora unele elemente tradiţionale ale culturii populare
autentice.

De aceea, o sarcină a cercetătorului de azi este, în continuare,

înregistrarea, conservarea şi popularizarea acestor resturi de o inestimabilă
valoare pentru istoria şi cultura românească şi europeană, agresate şi
degringolate, ele însele, de buldozerul globalismului nivelator. ”

”Piese de port: o privire comparativă

Cu nuanţări aproape nesemnificative, cercetătorii şi specialiştii s-au pus de
acord, aşa cum am arătat, în privinţa zonării ţinutului etnografic al Ţării
Crişurilor. Potrivit acestora, am avea conturate trei zone mari, care, la rândul
lor, pot fi subzonate, deşi diferenţierile s-au accentuat abia în timpul decăderii
culturii populare săteşti. Cele trei mari zone ale Crişanei ar fi, aşadar, Valea
Crişului Repede şi a Barcăului, Valea Crişului Negru şi Valea Crişului Alb.
Valea Crişului Repede şi a Barcăului se situează, după cum sugerează şi
numele, de-a lungul celor două râuri, care se întâlnesc în Ungaria, adică de
prin părţile Huedinului şi Calatei şi până spre Şimleul Silvaniei, cuprinzând
parte din Munţii Bihorului, Piatra Craiului, Plopişului şi Meseşului, ţinutul deluros
al acestora', fără a ocoli nici ţinuturile adiacente de câmpie.
Privit în ansamblu, portul ţărănesc al zonei se înscrie în marea familie a portului
transilvan, în care cromatica nu este prea bogată, impunându-se, în special,
prin contrastul între alb şi negru, dozarea acestor culori realizând o sobri​etate şi
o eleganţă deosebită, atât portului femeiesc, cât şi celui bărbătesc. Dintre
piesele costumului femeiesc, spăcelul şi poalele sunt albe, iar zadia, labreul,
cârpa sunt, în general, negre.
S-a încercat şi o delimitare a Bihorului în cinci zone etnografice: Crişul Negru,
Crişul Alb, Crişul Repede, Barcăul şi Crasna, însă acest tip de zonare a fost
abandonat de specialişti, având mai multe în comun cu geografia decât cu
realităţile folclorice.
Trebuie spus că portul tradiţional autentic s-a conser​vat mai bine în părţile
muntoase, mai greu accesibile, dar şi acolo unde elementele civilizaţiei
industriale au pătruns mai greu sau deloc.
Încă din primii ani ai veacului trecut, asupra portului ţărănesc românesc s-a
manifestat o presiune deosebită, în zonele de câmpie şi mai aproape de oraşe
el urbanizându-se, iar prin preajma unor târguri (Huedin, Bratca, Aleşd, Şimleu,
Nuşfalău, Sâg etc.) s-a contaminat, ba, mai mult, unele piese de vestimentaţie -
străine specificului românesc - au fost adoptate fără discernământ, găsindu-se
şi procurându-se „de- a gata" din târguri şi bolduri, dar şi de la diferiţi
meşteşugari specializaţi, în special de etnie maghiară.
Cămaşa tradiţională femeiască (spăcelul) face parte din tipul cămăşilor croite
din stanuri prinse alături şi strânse la gât, cu o cromatică sobră, ornamentate cu
bumbac sau mătase de culoare neagră, albastră (mn erăie) sau roşie. Ulterior,
câştigă teren cusătura albă, extrem de elegantă, mai ales pe valea Crişului
Repede.
Poalele au şi ele anume particularităţi, pânza din care sunt confecţionate fiind
luată în lăţime, iar cromatica ornamentaţiei - cu excepţii nesemnificative - este
toată albă.
Datorită situării geografice şi a unei relative izolări economico-comerciale,
Valea Barcăului a conservat mai puternic unele elemente tradiţionale - în
tehnica cusutului (trâsureşte, pe muchia cutelor, prin alesâturâ), în cromatică,
iar unele piese de îmbrăcăminte (labreele, zadiile, cojoacele de Huedin) sunt

http://www.istorielocala.ro/index.php?option=com_k2&view=item&id=548:incursiuni-în-lumea-portului-țărănesc-de-pe-crișul-repede-și-barcău&Itemid=201 Page 2 of 5
Incursiuni în lumea portului țărănesc de pe Crișul Repede și Barcău 8/8/18 5:31 PM

confecţionate şi din materiale industriale colorate, nu numai utilizând cele 2-3

culori specifice. Şi aici se poartă sumanul în cele două variante (sur şi alb),
ornamentat cu aplicaţii de postav şi cu ciupi, cu guler în formă pătrată numit
„glugă"; sumanul alb este ornamentat în special cu aplicaţii de culoare verde, în
vreme ce sumanul sur cunoaşte dominanta aplicaţiilor negre şi roşii.
Zadiile sunt, şi ele, negre, creţe şi cu t ingî, sau largi, cu jurî ruoâtî,
confecţionate din material industrial, fiind procurate în special de la Huedin şi
Negreni - Fet'etău.
La origine, zadiile se confecţionau din pânză de casă, în două variante: a),
dintr-un lat de pânză; b). din doi sau trei laţi de pânză. Zadiile dintr-un lat aveau
o textură mai groasă şi nu se încreţeau la brâu, purtându-se drepte, atârnate în
faţă. Zadia de tramă (cânepă cu bumbac în trei-patru iţe) avea partea inferioară
ornamentată cu vrâste şi alesături, de mare rafinament şi efect.
Zadiile din doi sau trei laţi se confecţionau din pânză învălită, laţii fiind îmbinaţi
printr-o cheiţă - t'eiţî; partea superioară era prinsă printr-o bârtî, iar la partea
inferioară putea să aibe ciucuri, dantelă sau colţi.
Pe la sfârşitul veacului XIX şi începutul celui următor, se purtau şi zadii alese în
război cu cordenciu, care erau doar încreţite şi prinse la partea superioară într-
o bartă, dar şi zadii albe, ţesute din misir şi bumbac, brodate cu mâna.
Desele şi numeroasele transformări suferite de portul ţăranilor bihoreni ar putea
induce ideea că acesta nu are un specific, că este unul de conjunctură, şi, mai
ales, supus modei impuse de diverse influenţe străine. Lucrurile nu stau, însă,
nici pe départe, aşa.

Există în evoluţia portului românesc bihorean anurne constante, anume

particularităţi care-i creează, ca şi muzicii, arhitecturii tradiţionale, dialectului,
dansului sau concepţiei despre viaţă, o personalitate aparte în contextul fiinţei
tra​diţionale româneşti. De altfel, o privire cât de sumară asupra fiinţei româneşti
bihorene depistează, invariabil, individu​alitatea acestui topos etnografic,
spectaculos adeseori, de înaltă vibraţie şi eleganţă, însă, totdeauna.
Materiale, tehnici de lucru, ornamente

http://www.istorielocala.ro/index.php?option=com_k2&view=item&id=548:incursiuni-în-lumea-portului-țărănesc-de-pe-crișul-repede-și-barcău&Itemid=201 Page 3 of 5
Incursiuni în lumea portului țărănesc de pe Crișul Repede și Barcău 8/8/18 5:31 PM

Materia din care se confecţionează vestimentaţia determină atât structura

acesteia, cât şi tehnicile de ornamentare, având rol hotărîtor în croi şi în
ornamentaţie. În gospodaria ţarănească a românilor, aceste materii prime sunt
pânza de casă, pănura, blana şi pielea animalelor. Pânza, ţesută pentru
albituri, era obţinută din cânepă , in şi bumbac; pănura (pentru suman, cioareci,
zadii, gube) - din lână; din blana oilor se confecţiona bituşa şi cojocul; iar din
pielea vitelor şi a porcului - opincile şi, mai târziu, cizmele....”

Informații adiționale
Autor: ---
Data aparitiei: Miercuri, 08 August 2018
Localitate: Bihor
Creator: ---
Subiect: ---
Descriere: ---
Editor: ---
Contributor: ---
Tip: audio
Format: ---
Identificator: ---
Sursa: ---
Limba: ---
Tip articol: Bibliografii tematice

Citit 6746 ori Ultima modificare Luni, 08 Octombrie 2012 12:08

Tweet Like 7 people like this. Be

the first of your
friends.

Publicat în Bihor

Etichetat cu port popular

Articole înrudite
Portul popular din zona Brăilei
Tradiții clujene în imagini
Tradiții clujene în fotografii
Port popular- Comuna Pomezeu

Mai multe din această categorie: « Jocul Lioarelor Portul popular de

sărbătoare în Bihor »

înapoi la partea de sus

EȘTI AICI: HOME BIHOR BIHOR INCURSIUNI ÎN LUMEA PORTULUI ȚĂRĂNESC DE PE TOP
CRIȘUL REPEDE ȘI BARCĂU

Dezvoltat de activemall.ro

http://www.istorielocala.ro/index.php?option=com_k2&view=item&id=548:incursiuni-în-lumea-portului-țărănesc-de-pe-crișul-repede-și-barcău&Itemid=201 Page 4 of 5
Incursiuni în lumea portului țărănesc de pe Crișul Repede și Barcău 8/8/18 5:31 PM

http://www.istorielocala.ro/index.php?option=com_k2&view=item&id=548:incursiuni-în-lumea-portului-țărănesc-de-pe-crișul-repede-și-barcău&Itemid=201 Page 5 of 5