Civilizația sumeriană

Despre Sumerieni

 Despre sumerieni se ştie că au pus bazele uneia dintre cele mai vechi
civilizaţii care au existat. Acum mai bine de 7000 de ani, ei au construit
drumuri şi au ridicat pereţii primului oraş, oamenii părăsind astfel viaţa
primitivă şi organizându-şi viitorul la oraş. Unii dintre ei au lăsat munca
fizică şi s-au dedicat cunoaşterii, schimbând astfel radical dezvoltarea
omenirii. Despre viaţa lor de atunci se cunosc foarte puţine lucruri,
majoritatea având ca sursă ruinele vechilor oraşe sau inscripţii, dar este
suficient să ne putem imagina cum arăta viaţa de zi cu zi a sumerienilor.
Femeile aveau propriul dialect

 În Sumer, femeile şi bărbaţii nu erau egali. Băieţii erau trimişi la şcoală, iar fetele
erau ținute acasă. Viaţa cotidiană a femeilor era diferită de cea a bărbaţilor, acestă
diferenţă ajungând până la limbaj. Principalul dialect sumerian, cel de bază, vorbit
atât de femei cât şi de bărbaţi, se numea emegir. Femeile însă aveau dialectul lor,
numir emesal, despre care nu există nicio menţiune că ar fi fost vorbit de bărbaţi.
Ele pronunţau sunetele diferit, chiar şi unele cuvinte erau altfel decât cele din
limbajul de bază. De asemenea, femeile aveau tradus în dialectul lor şi anumite
jurăminte. Se spune despre acestă limbă a femeilor că era adesea folosită în poezii
sau cântece, mai ales în cele dedicate copiilor.
 Plăteau taxe înainte ca banii să fie
inventaţi

Taxele au existat înainte ca primele monede să ajungă în

Mesopotamia, oamenii fiind obligaţi să îi dea regelui „partea
lui”. Adesea, taxele sumeriene nu erau cu mult diferite faţă de
cele de acum. În loc de bani, regele cerea o cotă parte din ceea
ce produceai: unii trimiteau animale sau produse agricole, alţii
blănuri, piele sau lemn. Cei mai înstăriţi erau obligaţi să
plătească mai mult, în unele cazuri fiind obligaţi să dea chiar şi
jumătate din producţie.
Clase sociale

 Nu toţi sumerienii erau suficient de înstăriţi pentru a putea locui la oraş. În timp ce
oamenii bogaţi aveau casele din cărămidă, restul sumerienilor trăiau în corturi din
stuf, dormind pe paturi de paie. Cu toate acestea, viaţa celor mai săraci era mai
bună decât a sclavilor. Regele ordona armatei să facă periodic raiduri în munţi,
unde existau oameni pe care îi putea face sclavi. Aceştia erau puşi să lucreze în
curţi şi să se ocupe de treburile casnice, rareori fiindu-le dat un post precum
contabili sau profesori pentru copii. Femeile sclave deveneau concubine. O sclavă
se putea căsători cu un bărbat liber, dar era obligată ca primul născut să fie dat
stăpânului. De asemenea, legea sumeriană spunea că dacă un om liber aduna prea
multe datorii sau comitea o crimă, era obligat să se vândă ca sclav.
Sumerienii
 Sumerienii reprezintă una dintre cele mai avansate și complexe
civilizații antice. Puterea lor de a vedea în ansamblu i-a ajutat să
îmblânzească foarte mult natura. Datorită inteligenței inventatorilor
sumerieni ne putem bucura de o parte dintre elementele care ne
ușurează viața în prezent. De la ei avem scrisul, ceramica, am
deprins tehnica irigațiilor, carul, plugul, cărămizile și multe altele.
Iscusința lor a fost atât de importantă încât multe din invențiile lor
rămân utilizabile și în prezent. Dar mai departe de asta rămâne
fabuloasa cultură sumeriană care ne incită chiar și în prezent.
 Sumerul antic una dintre cele mai
timpurii civilizații
În perioada Uruk, de la sfârșitul Ubaidului până la 2900 î.Hr.,
începem să vedem dovezi ale unui Sumer ceva mai sofisticat.
Într-un anumit punct al acestei în perioade, sumerienii au
inventat conceptul de oraș. Cu timpul încep chiar să apară și
multe orașe-state din sudul Mesopotamiei. Uruk în special,
numit „New York-ul Mesopotamiei antice” de către un scriitor,
este recunoscut drept primul oraș vechi mai important. Aici s-a
stabilit prima hegemonie pentru o regiune vastă. La începutul
acestei perioade și până la sfârșitul ei găzduia circa 40.000 de
oameni.

Panteonul Sumerului antic rămâne un simbol din cele mai importante

ale lumii antice. Divinitatea Inanna a fost denumită Ishtar în Akkadia și
Isis în Egipt. În cele din urmă și-a găsit drumul în panteonul fenician ca
Astarte. Iar Astarte a devenit ulterior Afrodita în Grecia Antică.
Dezvoltarea istorică
 Nu este posibilă fixezarea unor limite istorice sigure - început și sfârșit –
civilizației sumeriene sau stabilirea cu exactitate a fiecare eveniment din istoria
Sumerului. În ce priveste începutul, fenomenul se explică datorită faptului că
scrierea n-a aparut decât destul de târziu în Mesopotamia (la sfârșitul celui de-al
patrulea mileniu) și din această cauză, toată perioada dinainte n-o putem cuprinde.
Lipsa limitei istorice în ce privește sfârșitul e tocmai rezultatul faptului că
dispariția de pe scena politică a sumerienilor ca națiune, intervenită la începutul
mileniului II, nu a pus capăt influentei lor. Din contra, "spiritul sumerian" a mai
supraviețuit peste un mileniul în Mesopotamia și a influențat evoluția popoarelor
mesopotamiene și pe cea a vecinilor lor. Aceste considerații i-au facut pe unii
autori să adopte acum termenul de "civilizație mesopotamiană," în locul celui mai
restrictiv și mai nesigur de "civilizație sumeriană.
 Dimensiunea religioasă sumeriană
 Sumerienii nu aveau o carte sfantă, comparabilă cu "Legea" evreilor, cu "Avesta"
Veda, Upanishadele indo-europene. Din acest motiv culegerea informațiilor
despre credința lor este nesigură.
 Teogonic schema sumeriană, apare asa: la început a fost zeița mama Nammu
(marea primordială). Aceasta a dat naștere zeului An (zeul cerului) și zeiței Ky
(zeița pământului). Din unirea lui An si Ky s-a născut Innana (zeița dragostei) și
Enlil (zeul aerului). Mai târziu apare și Enki.
 Artele sumeriene
 Creația sumeriană se inspiră din factorul sacru, și aceasta este, poate, trasătura
fundamentală a întregii arte mesopotamiene ne propune Walter Krauss.
 Folosirea cărămizii nearse a cunoscut în Sumer o intensitate și o pricepere în
utilizare inegalate. Cărămida nearsă este un material care are neajunsuri și pentru
a evita zdrobirea edificiilor, au conceput ziduri foarte groase și au eliminat
ferestrele, ce constituiau puncte slabe.
 Statul sumerian
 Formaţiunile politice sumeriene își fac apariția în mileniul IV î.Hr.,
sub forma orașelor-state. Oraşul-stat reprezintă așadar un centru
administrativ, politic, cultural şi religios, aflat sub conducerea unui
rege sau a unui guvernator. Putem distinge în istoria Sumerului mai
multe perioade. Inițial orașele mai importante, precum Ur, Uruk,
Lagas, Kis, Umma, și-au disputat necontenit întâietatea.

 Primul oraş care reușește să se impună va fi Lagaș (2460-2360 î.Hr),

când regele său Urnanșe și apoi fiul acestuia pe nume Eannatum
reușeșc să supună și să anexeze orașele Ur, Uruk și Kiș.
 Acest stat era amenințat de un nou val de invadatori veniti din Arabia, care
s-au instalat in centrul Mesopotamiei, intre Sumer si Asiria. Sargon, o
capeteniie originara din Kiș, a avut initiativa de a-l indeparta pe despotul
orasului si de a cucerii regatul din sud, abia constituit. El a dat semnalul
intemeierii primului mare imperiu al antichitatii.Sargon si-a intins ulterior
autoritatea in intreaga Mesopotamie si a fondat orasul Akkad, care a dat
numele tarii si limbii vorbite de locuitorii sai. In urma mai multor campanii,
el a cucerit Elamul, Siria si sudul Asiei Mici.

 Imperiul akkadian a durat putin timp si dupa prabusirea sa sub

loviturile altor nomazi , Sumerul a cunoscut o ultima perioada de inflorire ,
fiind reunificat sub autoritatea orasului Ur, aproape un secol inainte de
prabusirea finala.
Primul sistem de scris
 Primul sistem de scris, conceput de sumerieni, consta în reprezentări stilizate ale obiectelor
cunoscute sub numele de pictograme (3500 î.Hr.). Simbolurile, iniţial rudimentare, erau folosite în
principal pentru consemnarea tranzacţiilor agricole şi a observaţiilor astronomice. Drept urmare,
primele cuvinte atestate au fost cele ce desemnau substantive, în mod deosebit animale şi stele. În
perioada următoare, scribii sumerieni au început să combine pictogramele de obiecte cu adjective
calificative, obţinând simboluri pentru expresii ca“bizon mic“ şi “stea strălucitoare“. Mândri în
mod evident de noua inventie, scribii au continuat să-şi modifice sistemul de scriere, iar în
preajma anului 3200 î.Hr., acest sistem conţinea deja simboluri pentru verbe; de exemplu,
cuvântul “a adormi“ era reprezentat de un om culcat. Aceste caractere mai elaborate sunt numite
ideograme. Era însă nevoie de un grad mai înalt de rafinament, deoarece domeniul comunicaţiilor
interumane conţinea deja idei abstracte. Aceste idei şi-au făcut apariţia în sistemul de scriere
sumerian în jurul anului 3100 î.Hr., prin folosirea directă a omonimelor. Însă îmbogaţirea
vocabularului îngreuna scrierea, iar folosirea pictogramelor limita numărul de idei ce puteau fi
exprimate. Aceste dezavantaje au fost depăşite de sumerieni prin simplificarea simbolurilor scrise
şi prin predarea acestor caractere combinate generaţiei următoare sub forma unor cuvinte de sine
stătătoare, numite fonograme.
 Eposul (Epopeea) lui Ghilgameş
 Este una din cele mai vechi scrieri literare a umanităţii, datând de la începutul
mileniului al III-lea î.Hr. aparţinând culturii sumero-babiloniene. S-a pastrat,
lacunar, pe 12 tablite de lut, în biblioteca regelui asirian Assurbanipal, de la
Ninive şi povesteşte faptele eroice ale legendarului rege al cetăţii Uruk. Poemul a
fost descoperit abia în secolul al XIX-lea. Probabil de origine sumeriană, dar
absorbit şi adaptat de civilizaţiile succesive ale Mediteranei orientale, poemul
conţine multe elemente mitologice care vor apărea în literaturile şi traditiile
mitologico-religioase ale civilizaţiilor ulterioare.
 Sumerienii aveau tehnologii neobișnuite
pentru acea vreme
 Civilizația sumeriană a dezvoltat una dintre cele mai vechi tipuri de scriere – scrierea
cuneiformă. Tot sumerienii au construit temple impunătoare (cunoscute sub denumirea de
zigurate) în centrul fiecărui oraș important. Ziguratul era împărțit în șapte etaje, asta
deoarece sumerienii credeau că zeii aveau nevoie de șapte zile pentru a călătorii între
regatul din cer și pământ.

 Civilizația sumeriană a construit și primele sisteme de irigații sistematizate în agricultură

și au inițiat primele schimburi comerciale cu alte popoare. Sumerienii au fost interesați și
de matematică, astronomie și astrologie, domenii în care au făcut descoperiri remarcabile.

 În necropola regală de la Ur au fost descoperite numeroase obiecte dintr-un aliaj unic de

aur și argint (cunoscut sub denumirea de electrum), din aur și lapislazuli (o piatră
prețioasă de culoare albastră intens), sau din os și lapislazuli.
Proiect realizat de către
-Lazăr Elena-Irina