Sunteți pe pagina 1din 5

Mesopotamia

Mesopotamia
Numele Mesopotamia se referă la o regiune din Orientul Apropiat, care în prezent ține parțial de Irak, parțial de Siria, de
vest și parțial de Iran, de est și parțial de Turcia de sud. Numele provine din cuvintele grecești μέσος mesos ""între"" și
potamos ""râu"", referindu-se la zona dintre râurile Eufrat și Tigru (râu). Suprafața fertilă udată de aceste două râuri este
cunoscută ca fiind "Leagănul Civilizației omenirii", aici dezvoltându-se primele societăți alfabetizate. Nu a existat vreodată o
entitate politică sau o țară numită Mesopotamia, și nici nu există granițe definite; numele e unul convențional, inventat de
istoricii greci pentru a se referi la aria geografică largă dintre cele 2 râuri.
Istorie Mesopotamiei
În Mesopotamia au existat unele dintre cele mai importante civilizații din lumea antică, precum sumerienii, akkadienii,
chaldeenii, babilonienii, și asirienii. Aici au existat și unele culturi preistorice majore, precum Ubaid și Jemdet Nasr, precum
și orașul Jarmo. Printre cei mai importanți conducători mesopotamieni se numără: Ur-Nammu (regele Ur-ului), Sargon I
(regele Akkad-ului), Hammurabi (regele Babilonului) și Tiglath-Pileser I (regele Asiriei).

Cornul abundenței

Imperiul Babilonia
Limba și scrierea
Prima limbă scrisă din Mesopotamia a fost limba sumeriană, o limbă izolată. Mai apoi, o limbă semitică, limba akkadiană,
a devenit limba dominantă, deși limba sumeriană a fost păstrată în scopuri administrative, religioase, literare și științifice.
Diferite varietăți de akkadiană au fost folosite până la sfârșitul perioadei neobabiloniene. Apoi, limba aramaică, deja mult
vorbită în Mesopotamia, a devenit limba oficială a Imperiului Persan. Limba akkadiană a fost apoi foarte puțin folosită, ca
și limba sumeriană, doar în temple, pentru câteva secole.

Mesopotamia a fost unul dintre primele, dacă nu chiar primul loc din lume unde a apărut scrisul. Prima formă de scris a
fost reprezentată de pictograme, imagini ce reprezentau obiecte sau fiinte. La sfârșitul mileniului IV î.Hr, acest sistem a fost
simplificat și abstractizat, evoluând în scrierea cuneiformă, un sistem pe bază de silabe. Această formă de scriere s-a
răspândit apoi în mare parte din Orientul Apropiat. Akkadienii, elamiții, hittiții și asirienii au folosit acest sistem. Textele erau
scrise pe tăblițe de lut, cu un bețișor, creând astfel formele caracteristice ale scrierii cuneiforme.
Mulțumesc pentru atenție!

S-ar putea să vă placă și