Civilizatii Antice.

Sumerienii, Cea Mai Vece

Civilizatie Pamanteana
CivilizatieiMesopotamiaPlaneta NibiruSumerieniSumerul De SudZiggurat

Sumerienii, au trait in perioada cunoscuta in istorie ca Civilizatia sumeriana isi are

originile la incepul istoriei umane, acest lucru a fost demonstrat si aratat prin prisma
numeroasele descoperiri arheologice care au avut loc si care sustineu faptul ca aceasta
a fost ajutata de extrateresti in evoluatia lor, facand trecere de la preistorie la istoria
umana.
Numele de „sumerian” este un nume dat de vechii locuitori ai Mesopotamiei de Sud si succesorii
acestora: akkadienii semitici. Sumerienii purtau numele de sag-giga, literal însemnand (poporul cu
fata neagra) Cuvantul akkadian „Shumer” indica zona numita de ei Sumerul de Sud. Cuvantul ebraic
era sinar, egiptenii numeau acest teritoriu sngr iar hititii sanhar(a). Aceste denumiri pot fi posibile
variante ale cuvantului Sumer sau sumerian. Istoricul babilonian Berossus spune ca sumerienii erau
„straini cu fata neagra” Cunoscuta ca „leaganul civilizatiei”
Originile civilizatiei
Civilizatia sumeriana facea partea din poporul mesopotamian, mai exact era chiar prima civilizatie
aparuta a omenirii,acest fapt fiind dovedit in ziua de astazi prin descoperirile arheologice si doveziile
stiintifice aparute de-a lungul timpului.Acestia erau situati intre fluviile Tigru si Eufrat, in prezent
fiind teritoriul Irakian. Se sustine ca civilizatia sumeriana a aparut aproximativ acum 8 milenii si
spre uimirea tutoror acesta prezenta urmele ale unei civilizatii foarte dezvoltate si bine organizate.

Societatea civilizatiei sumeriene

Locuiau in asezari construite din lut si caramida arsa,hrana acestora era simpla iar berea se obtinea
din orz. Printr-o munca perseverenta, sumerienii au asanat mlastinile si au construit un sistem
ingenios de canale de irigatii. In cultivare foloseau plugul tras de boi, seceri de argila, piatra, arama
sau bronz.

Sumerieni faceau comert in piete uriase,folosindu-se de discuri din lut pentru cumpararea diferitelor
bunuri dorite, astfel reusind ca civilizatia sa prospere si sa creasca din ce in ce mai mult.
Acestia au inventat scrierea cuneiforma, utilizau in calcul sistemul ternar de conturi, cunosteau
numerele Fibonacci,au construit primele orase civilizate(Ur, Babilon, Assur, Ninive),au facut
descoperiri în astrologie si astronomie.Totodata au construit adevarate retele de canalizare si asezari
omenesti.
Nu in ultimul rand au construit si temple in fiecare oras , denumite Ziggurate, acestea se aflau in
centrul fiecaruia, aveau forma unei piramide inalte unde se oficializau ceremonii religioase si
efectuau sacrificii în varful turnului. Zigguratul era împarțit în sapte etaje, deoarece sumerienii
credeau ca zeii coborau din cer in sapte zile.

Cultura
Sumerienii au fost primi care au inventat scrisul,astfel formand prima limba scrisa,acest lucru fiind
prezentat in scrieriile gasite in pasajele biblice din vechiul si noul testatament. Multe dintre scrieri
relateaza o perioada de timp cand Zeii denumiti Annunaki traiau pe pamant alaturi de oameni. Si
totodata sumerienii ne-au lasat 7 table sacre in care explicau foarte amanuntit crearea noastra, iar in
ziua de astazi fiind cunoscute drept “Cele 7 zile ale creatiei”.

De asemenea, pe tablite este prezentat si faptul ca un zeu a ales o anumita persoana careia i-a
impartasit cunostiintele construirii unui vas care sa poata rezista la un potop de mari dimensiuni.
Toate povestile din Biblie sunt doar versiunile traduse din textele sumeriene originale care sunt si
astazi conservate pe tablele de piatra, neschimbate.
Despre sumerieni se ştie că au pus bazele uneia dintre cele mai
vechi civilizaţii care au existat. Acum mai bine de 7000 de ani,
ei au construit drumuri şi au ridicat pereţii primului oraş,
oamenii părăsind astfel viaţa primitivă şi organizându-şi
viitorul la oraş. Unii dintre ei au lăsat munca fizică şi s-au
dedicat cunoaşterii, schimbând astfel radical dezvoltarea
omenirii. Despre viaţa lor de atunci se cunosc foarte puţine
lucruri, majoritatea având ca sursă ruinele vechilor oraşe sau
inscripţii, dar este suficient să ne putem imagina cum arăta
viaţa de zi cu zi a sumerienilor.

Femeile aveau propriul dialect

În Sumer, femeile şi bărbaţii nu erau egali. Băieţii erau trimişi la şcoală, iar fetele erau
ținute acasă. Viaţa cotidiană a femeilor era diferită de cea a bărbaţilor, acestă diferenţă
ajungând până la limbaj. Principalul dialect sumerian, cel de bază, vorbit atât de femei
cât şi de bărbaţi, se numea emegir. Femeile însă aveau dialectul lor, numir emesal,
despre care nu există nicio menţiune că ar fi fost vorbit de bărbaţi. Ele pronunţau
sunetele diferit, chiar şi unele cuvinte erau altfel decât cele din limbajul de bază. De
asemenea, femeile aveau tradus în dialectul lor şi anumite jurăminte. Se spune despre
acestă limbă a femeilor că era adesea folosită în poezii sau cântece, mai ales în cele
dedicate copiilor.
Plăteau taxe înainte ca banii să fie inventaţi
Playvolume00:00/00:00WATCH: Ukraine assembles 'graveyard' of Russian shells in KharkivTruvid

Taxele au existat înainte ca primele monede să ajungă în Mesopotamia, oamenii fiind

obligaţi să îi dea regelui „partea lui”. Adesea, taxele sumeriene nu erau cu mult
diferite faţă de cele de acum. În loc de bani, regele cerea o cotă parte din ceea ce
produceai: unii trimiteau animale sau produse agricole, alţii blănuri, piele sau lemn.
Cei mai înstăriţi erau obligaţi să plătească mai mult, în unele cazuri fiind obligaţi să
dea chiar şi jumătate din producţie.

Asta nu era singura modalitate de a plăti taxe. Sumerienii erau chemaţi să lucreze şi la
anumite proiecte publice. Pentru o perioadă determinată, în fiecare an, bărbaţii erau
obligaţi să îşi părăsească domiciliul şi să lucreze la una dintre fermele statului, să
întreţină irigaţiile publice sau să meargă la război. Asta dacă nu erai bogat – cei cu
bani puteau plăti pe altcineva să facă asta în locul lor.

Berea, băutura naţională

Berea era o parte importantă din viaţa sumerienilor. Era servită la fiecare masă, de la
micul dejun până la cină, şi nu era tratată drept o băutură, ci un fel principal de
mâncare. Berea sumeriană era oricum diferită de cea de astăzi. Era la fel de densă
precum un terci, cu un sediment noroios în partea de jos, spumă în partea superioară,
dar şi bucăţi de pâine folosită în procesul de fermentare care încă mai pluteau. Când
muncitorii erau chemaţi la diferite treburi, obiceiul era ca ei să fie plătiţi cu bere.

Macul – floarea bucuriei

Creşterea macului de către sumerieni a fost una dintre principalele activităţi agricole
începând cu anul 3000 î.Hr. Cu toate că nu există multe informaţii despre cultivarea
macului sau folosirea opiului ca substanţă halucinogenă, se ştie faptul că ei numeau
macul „floarea bucuriei”. Macul mai era folosit şi în medicină, în special ca analgezic.

Regele şi preotesele
În fiecare an, regele se însura cu o altă femeie. El era obligat să aleagă una dintre
preotese. În caz contrar, legenda spunea că zeii aveau să arunce un blestem asupra
pământului şi a femeilor să devină nefertile. Se spune că regele şi aleasa lui trebuiau
să îmbrăcaţi cu haine noi la ceremonie. Aceasta avea să aibe loc la un templu, unde
erau aşteptaţi de un cor de preoţi şi preotese. Timp de un an, soţia lui era obligată să
ţină discursuri şi să recite poezii despre măreţia regelui.
Clase sociale
Nu toţi sumerienii erau suficient de înstăriţi pentru a putea locui la oraş. În timp ce
oamenii bogaţi aveau casele din cărămidă, restul sumerienilor trăiau în corturi din
stuf, dormind pe paturi de paie. Cu toate acestea, viaţa celor mai săraci era mai bună
decât a sclavilor. Regele ordona armatei să facă periodic raiduri în munţi, unde existau
oameni pe care îi putea face sclavi. Aceştia erau puşi să lucreze în curţi şi să se ocupe
de treburile casnice, rareori fiindu-le dat un post precum contabili sau profesori pentru
copii. Femeile sclave deveneau concubine. O sclavă se putea căsători cu un bărbat
liber, dar era obligată ca primul născut să fie dat stăpânului. De asemenea, legea
sumeriană spunea că dacă un om liber aduna prea multe datorii sau comitea o crimă,
era obligat să se vândă ca sclav.

Religia
Religia acestora era politeista cu o mare influenta animista. Arheologii au explicat ca toata societatea
era construita pe o cultura si religie animista. Oamenii credeau în ZI (spirite) carora le slujeau
organizand tot felul de ceremoniale pagane. Putem sustine dupa toate istorisirile gasite faptul ca
sumerienii aveau in jur de 60 de zeitati.

Fiecare oras a avut propriul sau zeu suprem, temple inchinate zeilor erau intalnite in toate orasele
sumerienilor si pe langa acestea fiecare asezare avea un mare preot in frunte.

Descoperiri arheologice
De-a lungul anilor s-au descoperit o sumedenie de istorisire si manuscrise sumeriene care au socat
lumea prin dezvaluirile lor.In unele manuscrise antice sumeriene sunt informatii disponibile cu
privire la originea vietii intelectuale pe Pamant. Conform acestor date, genul Homo sapiens modern
a fost creat în mod artificial, prin utilizarea cunostintelor in domeniul ingineriei genetice .Totul fiind
posibil doar cu ajutorul asa zisilor zei care defapt erau extrateresti denumiti Annunaki care insemna
“cei care din rai au venit pe pamant”. Sumerieni au lasat artifacte, imagini si scrieri in piatra care
descriu faptul ca Annunaki au venit pe pamant de pe o alta planeta din sistemul nostru solar. Ei
numesc aceasta planeta Nibiru a carei orbita este de 3600 de ani in jurul soarelui, situandu-se
undeva dupa planeta Pluto.

In alte manuscrise s-a descris cu o acuratete impresionanta culoarea, marimea si distanta dintre
celelalte planete din sistemul nostru solar. Ceea ce doar in anul 1970 s-a putut confirma veridicitatea
acestora, fapt care a pus pe ganduri pe multi dintre oamenii de stiinta.
9 invenţii sumeriene care au
 

schimbat cursul istoriei

Sumerul a fost una dintre cele mai vechi civilizaţii ale lumii, care a lăsat în
urma sa o multitudine de invenţii şi inovaţii care au schimbat fundamental
lumea în care au trăit şi pe care au lăsat-o după.

Societăţile umane din zona Mesopotamiei care au înflorit în urmă cu mii de

ani între fluviile Tigru şi Eufrat aveau, după cum scria istoricul Samuel Noah
Kramer, „un talent neobişnuit pentru inovaţia tehnologică”, notează History.

Sumerienii au inventat noi tehnologii şi le-au perfecţionat pe cele deja

existente. Lor trebuie să le mulţumim pentru prima formă de scriere şi pentru
contorizarea trecerii timpului. Mai jos se află o listă a unora dintre invenţiile şi
inovaţiile atribuite culturii sumeriene.

1. Ceramica produsă în masă

În timp ce în cadrul altor culturi contemporane sau care chiar i-au precedat,
olăritul se făcea manual, sumerienii au inventat roata pentru olărit care le-a
permis extinderea şi standardizarea producţiei. 

2. Scrierea
Unul dintre primele lucruri pe care le învăţăm despre Summer la orele de
Istorie este cel că acolo a fost inventată scrierea cuneiformă, una dintre
primele forme de scriere din istoria umană. Istoricii sunt de părere că, în jurul
anului 2800 înaintea erei noastre, sumerienii foloseau scrierea. Din păcate, în
acele momente această invenţie avea scopuri pragmatice, consemnarea
cantităţilor de bunuri vândute sau produse.

„Primele texte corespundeau „cantităţilor unor bunuri”, explică Philip Jones,

curator al secţiunii babiloniene a Muzeului Penn din Philadephia. „Foloseau
un sistem de pictograme care, în esenţă, erau reprezentări ale unor varii
obiecte. Ulterior au început să combine pictograme pentru a exprima idei şi
acţiuni. Respectivele pictograme au evoluat în simboluri care reprezentau
sunete şi cuvinte”, a mai adăugat acesta.

3. Irigaţiile
Sumerienii au învăţat să colecteze şi să regleze curgerea apei din fluviile Tigru
şi Eufrat pentru a-şi iriga suprafeţele agricole. Ei au reuşit să creeze un sistem
prin care să controleze traseul apei pe suprafeţe extinse de pământ.

4. Carul
Deşi în momentul în care civilizaţia sumeriană a început să îşi facă simţită
prezenţa, roata exista deja, aceasta este cea care a venit cu ideea de a crea un
vehicul cu două roţi care este tractat de către o pereche sau mai multe de
animale, primele dovezi arheologice în acest sens fiind plasate în jurul anului
3.000 înaintea erei noastre. Istoricii sunt de părere că aceste care aveau un rol
ceremonial sau aveau o întrebuinţare militară, nefiind folosite ca mijloc de
transport de către populaţia întreagă.

5. Plugul
Plugul se dovedeşte şi în prezent o invenţie vitală agriculturii, istoricii fiind de
părere că şi această invenţie aparţine sumerienilor. Descoperirile arheologice
sugerează că aceştia inventaseră mai multe tipuri de pluguri şi chiar că ar fi
existat manuale care detaliau modul în care fiecare ar trebui folosit.

6. Industria textilă
Este adevărat că toate culturile care i-au precedat sau care au fost
contemporane sumerienilor au dezvoltat într-o formă sau alta ocupaţia
ţesutului de materiale textile. Inovaţia adusă de sumerieni este că ei au fost
primii care au reuşit să facă asta pe o scară mult mai largă, templele servind ca
proto-fabrici. Din această diviziune a muncii din domeniul producerii
textilelor a rezultat, de asemenea, şi primele forme ale ascocierii dintre indivizi
pentru această activitate.
7. Cărămizile
Din cauza faptului că pietrele şi materialele lemnoase nu erau la îndemână
precum în cazul altor culturi, sumerienii au început să producă cărămizi la
scară industrială. Acestea nu se dovedeau la fel de durable precum piatra, dar
uşurinţa cu care puteau fi produse a permis construirea de întregi oraşe.

8. Metalurgia
Istoricii sunt de părere că sumerienii au fost printre primii care au folosit
aliajele de cupru pentru a realiza o multitudine de obiecte utile vieţii de zi cu
zi, de la capete de suliţă sau obiecte de uz casnic. Descoperirile arheologice
arată priceperea meşterilor şi în folosirea metalului pentru crearea unor opere
de artă. Această capacitate de a produce şi a prelucra metalele porneşte de la
inovaţiile pe care sumerienii le-au adus furnalelor, acestea permiţând
obţinerea unor cantităţi mai mari de metal.

9. Matematica
Într-un mod asemănător scrierii, sumerienii au folosit matematica pentru
scopuri cât se poate de practice, petru a ţine evidenţa diferitelor bunuri.
Istoricii au ajuns la concluzia că aceştia foloseau un sistem
numeric sexazecimal, în baza 60, reprezentând fundamentul modului în care,
în prezent, împărţim timpul.