" TABLITELE SUMERIENE "

Se vorbeste destul de mult de tablitele Sumeriene, dar foarte putini au citit

traducerea acestora. Ele prezinta istoria in varianta Sumeriana.
Tablitele de la Tartaria, mai vechi cu cca. 1000 ani decat cele Sumeriene, inca nu
sunt complet descifrate, iar cele descifrate prezinta calcule matematice intr-un alt
sistem. Deci pana la definitivarea descifrarii placutelor de la Tartaria, cand e
posibil sa aflam o completare sau o schimbare radicala a istoriei, e bine sa
cunoastem varianta "traducerii" (sub rezerva unei posibile dezinformari) tablitelor
Sumeriene. Asemanarea multor aspecte cu scrierile biblice e covarsitoare.

Zecharia Sitchin, cunoscut datorita traducerii (descifrarii) tablitelor Sumeriene, a

caror inteles schimba radical istoria omenirii, catalogat si ca fiind un manipulator,
de catre unii, dar si fiindui apreciata traducerea de catre altii.
In cartea " An.unnak.ki Versus An.unnak.ki " , Aryana Havak prezinta pe scurt
istoria tablitelor Sumeriene, dar si traducerea cateorva dintre tablite. In continuare
aveti acest pasaj :

Aceasta ar fi istoria oficială, prezentată

succint, a Sumerului.
În urma unor ample săpături arheologice, printre care cele din 1850, din zona
Mosulului, efectuate de Sir Layard şi cele nu mai puţin faimoase din Telloh, care
au fost începute de nişte arheologi francezi în anul 1877 şi au fost continuate de
alte echipe până în anul 1913, s-a reuşit aducerea la lumină a unor uriaşe vestigii
arheologice care atestă rolul civilizator pe care l-au avut sumerienii. Cu ocazia
acestor şantiere s-au găsit aprox. 250.000 de tăbliţe şi cilindri, preponderent din lut
şi piatră, pe care se afla întreaga istorie a Sumerului. Din păcate nu s-au tradus
decât foarte puţine. Ele sunt considerate ca fiind una din cele mai mari descoperiri
arheologice din istoria umanităţii, dar deşi au trecut peste 150 de ani de la aceste
evenimente, ele continuă să fie ignorate şi excluse din istoria oficială. Acest lucru
se datorează faptului că ele contravin versiunii oficiale, atât din punct de vedere
istoric, cât şi religios. Majoritatea acestora fac referire la situaţia economică,
socială, religioasă şi politică din acea perioadă. Cel mai important apărător şi
traducător al acestor scrieri este reputatul savant Zecharia Sitchin, istoric şi
poliglot, care a studiat ani la rând aceste texte şi care, în urma unor argumente
coerente, a ajuns la concluzia că această civilizaţie sumeriană a fost un «dar al
zeilor».
Ceea ce este însă important şi interesant de aprofundat este Lista Sumeriană a
Zeilor şi Zeiţelor. Această listă se află gravată pe o multitudine de tăbliţe de lut şi
sigilii de piatră şi cuprinde o perioadă de aproximativ 400.000 de ani. Cu toate că
anumite voci au afirmat că ele sunt reale şi trebuiesc acceptate, datorită lungii
perioade pe care o acoperă, comunitatea ştiinţifică a respins aceste informaţii
considerându-le neverosimile. Ei îşi bazează argumentaţia şi pe faptul că
conducătorii sunt descrişi ca fiind zei sau nemuritori.
În aceste înscrisuri sumeriene zeii sunt numiţi An.unnak.ki – în traducere, cei care
au venit din cer pe pământ. Nu putem să nu facem o corelaţie cu religia oficială şi
anume cu faptul că în Geneză apar nişte personaje ce sunt numite Nefilimi, cuvânt
a cărui traducere uzuală este cea de uriaşi, dar a cărui interpretare corectă ar fi: cei
care au venit jos.
Mitologia sumeriană afirmă că au existat o serie de zei şi zeiţe, buni sau răi, care
au venit pe pământ şi au creat rasa umană. Sitchin spune că aceşti zei au sosit de pe
o planetă numită Nibiru sau Planeta încrucişării, pe care asirienii şi babilonienii o
numeau Marduk. Sumerienii credeau că această planetă are o orbită eliptică de
3.600 de ani pământeni şi că orbita acestui astru ar începe undeva între Jupiter şi
Marte şi s-ar extinde departe în spaţiul cosmic. În prezent s-a identificat un corp
ceresc, numit Planeta X, care este situat dincolo de Pluto şi care se pare că face
parte din sistemul nostru solar. În traducerea lui Sitchin, planeta Nibiru ar fi cauzat,
la începutul formării sistemului solar, distrugerea unei planete numită Tiamat. Se
pare că centura de asteroizi dintre Marte şi Jupiter a apărut ca urmare a ciocnirii
dintre Tiamat şi una din Lunile planetei Nibiru. Acest cataclism este descris în
amănunt pe câteva tăbliţe, însă nu mai există nicio o altă dovadă care să susţină
această ipoteză. Singurul argument care se poate aduce este faptul că sumerienii
aveau ample, dar totodată neobişnuite cunoştinţe de astronomie, nefireşti pentru
acea perioadă, ei având tăbliţe cu reprezentări ale sistemului solar şi al planetelor,
reprezentări în care sunt desenate corect poziţiile, mărimea şi orbitele acestora.
Conform calculelor acestora Nibiru trece prin sistemul nostru solar odată la 3.600
de ani, iar sumerienii au numit această perioadă un SAR. Pe tăbliţe găsim afirmaţia
că anunnakki au ajuns pe pământ cu 120 de SAR înaintea potopului. Asta ar
însemna aproximativ 432.000 ani. Sitchin crede că aceşti zei aveau viaţa foarte
lungă, de până la 500.000 de ani pământeni. Tot el spune ca aceştia au venit pe
Terra cu scopul de a căuta aur. Se pare că aurul le era necesar la refacerea
atmosferei de pe planeta lor, întrucât aceasta se deteriorase. De aceea au venit aici.
au construit mine situate în principal în actualul Zimbabwe, zonă numită de
sumerieni AB.ZU, au făcut baze între actualele Iran şi Irak. Însă după o perioadă,
dându-şi seama că nu pot face munca, au combinat ADN-ul lor cu cel al lui Homo
Erectus, creând astfel Homo Sapiens.
Tăbliţele descriu modul în care au fost combinate genele Anunnakki cu cele ale
băştinaşilor, ba mai mult, fac referire la anumite recipiente în care au fost creaţi
embrionii. Se pare că în misiunea lor de a căuta aur ei au mai aterizat şi pe alte
corpuri cereşti cum ar fi Lahmu (Marte) şi Luna. Iniţial au fost 900 de colonizatori,
dar doar 600 s-au stabilit pe Terra.
Locuitorii de atunci ai zonei sumeriene au fost primii care au interacţionat cu ei şi
tot ei au fost cei cărora de-a lungul timpului le-au fost dezvăluite informaţii privind
sistemul solar, astronomia, construcţia de oraşe, agricultura, canalizare, etc.
Anunnakki aveau ca şi conducători pe Enlil şi Enik, care erau fiii conducătorului
suprem al celor de pe Nibiru, numit Anu. Enik împreună cu Ninhursag sau Ninti se
pare că au fost cei care i-au creat pe oameni, deşi Enlil s-a opus cu vehemenţă.
Ninhursag, Ninti sau Ninkharsag este descrisă ca având vaste cunoştinţe medicale
şi apare deseori în reprezentările sumeriene sub forma unei potcoave cu ajutorul
căreia se tăia cordonul ombilical. În anumite reprezentări ea apare ca fiind o femeie
însărcinată.
Ulterior aceasta devine zeiţa mamă şi o regăsim în diverse religii sub felurite nume
ca: regina Semiramida, Isis, Barati, etc.
Tăbliţele ne spun că în fazele iniţiale s-a încercat combinarea ADN-ului zeilor cu
feluritele vietăţi existente pe Terra la acel moment. Aşa se face că au apărut creaturi
cu diverse defecte sau hibrizi, inapţi în a munci.
Într-un final, după multe combinaţii şi încercări eşuate, au descoperit formula
corectă şi astfel s-a născut LU.LU, primul Homo Sapiens. În conformitate cu
textele sumeriene Lulu a avut ca mamă o femeie din Africa, iar descoperiri recente
arată că Homo Sapiens a apărut pentru prima oară acolo. Ştiinţa confirmă că noi
am avut acelaşi strămoş feminin care a trăit în Africa acum 150.000–300.000 de
ani. Tot ştiinţa demonstrează că acum 35.000 de ani s-a produs o nouă intervenţie,
la fel de bruscă ca prima, asupra ADN-ului uman, în urma căreia a apărut Homo
Sapiens Sapiens.
Pe tăbliţele sumeriene apar numele şi ierarhia zeilor anunnakki. Astfel: tatăl zeilor
se numea AN (cer) iar mama lor ANTU. Aceştia stăteau în cerul lor şi veneau în
vizită pe E.RI.DU doar rareori.
Se pare că aceşti doi au fost cei care i-au trimis pe Enlil şi Enik, care erau fraţi
vitregi, să guverneze pământul. Ulterior aceştia au devenit din fraţi, rivali. Tăbliţele
mai descriu faptul că oamenii au primit posibilitatea procreerii, iar acest lucru a
dus la o explozie demografică. Se pare că acesta a fost declanşatorul unui conflict
major între Enlil şi Enki, conflict în care Enki a ţinut partea rasei nou create. De
altfel atât legendele sumeriene cât şi textele Vedice povestesc despre conflicte
permanente în rândul zeilor, iar dacă ne gândim şi la mitologia greacă observăm
aceeaşi stare conflictuală la nivelul zeilor, care exploda la cel mai mic incident.

Zeii sumerieni sunt descrişi ca având mai multe înfăţişări. Uneori sunt umanoizi,
alteori au cap şi aripi de păsări şi adesea au aspect de reptilă. Această ultimă
reprezentare apare în special în imaginile în care aceştia sunt descrişi ca fiind
războinici. Aceste tipare sunt repetitive şi se regăsesc pretutindeni. Interesant este
faptul că în texul tăbliţelor, pe parcursul a mai multe sute de mii de ani, se regăsesc
numele aceloraşi zeităţi.

Cel mai important zeu era Anu, dumnezeu din cer, stăpânul constelaţiilor, rege al
zeilor, spiritelor şi demonilor şi care locuia în cele mai înalte zone din cer. El avea
puterea creaţiei şi puterea distrugerii, pedepsindu-i astfel pe cei răi. El a fost tatăl
lui Anunnku, în traducere, cel venit din cer.
Pe una din tăbliţe apare Enmeduranki, un prinţ din Sippar, care a fost îndrăgit de
Anu, Enlil şi Enik. El a fost adus de Shamas la adunarea zeilor. Ei i-au arătat cum
«să vadă uleiul pe apă» şi multe alte secrete. Apoi i-au dat Tăbliţa Divină care
conţinea secretele Cerului şi ale Pământului. Tot ei l-au învăţat cum să facă calcule
matematice.
Sumerienii nu i-au numit dumnezei pe anunnakki, ci DIN.GIR, adică cei puri,
strălucitori. Nu are sens să intrăm în amănunt în aceste descrieri. Informaţiile se
găsesc şi pot fi accesate. Este important de menţionat că textele sumeriene împart
istoria în două părţi: înainte şi după Potop. Se pare că a existat un potop care a
venit şi a distrus ceea ce creaseră anunnakki. Ei spun că după ce apele s-au retras,
anunnakki au decis că au fost prea măreţi (în sensul de buni) pentru umanitate.
Termenul folosit este ELU, care se traduce din acadiană ca măreţ.
Dacă suprapunem informaţiile tăbliţelor peste cele din Biblie vedem că anumite
idei corespund, regăsindu-se în ambele scrieri.

Iar după ce au început a se înmulţi oamenii pe pământ şi li s-au născut fiice, Fiii lui
Dumnezeu, văzând că fiicele oamenilor sunt frumoase, şi-au ales dintre ele soţii,
care pe cine a voit.
Dar Domnul Dumnezeu a zis: „Nu va rămâne Duhul Meu pururea în oamenii
aceştia, pentru că sunt numai trup. Deci zilele lor să mai fie o sută douăzeci de
ani!”
În vremea aceea s-au ivit pe pământ uriaşi (nefilimi), mai cu seamă de când fiii lui
Dumnezeu începuseră a intra la fiicele oamenilor şi acestea începuseră a le naşte
fii: aceştia sunt vestirii viteji din vechime.
Văzând însă Domnul Dumnezeu că răutatea oamenilor s-a mărit pe pământ şi că
toate cugetele şi dorinţele inimii lor sunt îndreptate la rău în toate zilele,
I-a părul rău şi s-a căit Dumnezeu că a făcut pe om pe pământ.
Şi a zis Domnul: „Pierde-voi de pe faţa pământului pe omul pe care l-am făcut! De
la om până la dobitoc şi de la târâtoare până la păsările cerului, tot voi pierde, căci
îmi pare rău că le-am făcut.”
Potopul a ţinut pe pământ patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi şi s-a înmulţit apa
şi a ridicat corabia şi aceasta s-a înălţat deasupra pământului.
Şi a crescut apa mereu şi s-a înmulţit foarte tare pe pământ şi corabia se purta pe
deasupra apei.
Şi a sporit apa pe pământ atât de mult, încât a acoperit toţi munţii cei înalţi, care
erau sub cer.
Şi a acoperit apa toţi munţii cei înalţi, ridicându-se cu cincisprezece coţi mai sus de
ei. Şi a murit tot trupul ce se mişca pe pământ: păsările, animalele, fiarele, toate
vietăţile ce mişunau pe pământ şi toţi oamenii.
Toate cele de pe uscat, câte aveau suflare de viaţă în nările lor, au murit
Şi aşa s-a stins toată fiinţa care se alia pe faţa a tot pământul, de la om până la
dobitoc şi până la târâtoare şi până la păsările cerului, roate s-au stins de pe
pământ, şi a rămas numai Noe şi ce era cu el în corabie.
Iar apa a crescut mereu pe pământ, o sută cincizeci de zile.
Geneza

De altfel dacă ar fi să cercetăm legendele şi miturile existente pe întreg pământul

am realiza că pretutindeni apare ideea de potop. În tăbliţele sumeriene se
povesteşte cum anunnakki au părăsit pământul în navele lor în timp ce întreg
teritoriul era acoperit de apă. Există în prezent dovezi geologice care confirmă că
acum aproximativ 11.000 î.Hr. pe Terra s-a produs o catastrofă care a distrus toate
aşezările existente. Ici colo apar noi descoperiri, dovezi ale unor civilizaţii
avansate, dar care nu sunt luate în seamă.
Tot pe aceste tăbliţe găsim informaţii cu privire la faptul că sumerienii îşi vedeau
zeii ca fiind buni şi puternici şi de aceea atribuiau eşecurile şi nereuşitele personale
ca fiind răsplata propriilor fapte. Astfel s-a născut credinţa că dacă îţi dispreţuiai
sau judecai dumnezeul acesta îţi aducea boli, suferinţă, dezastre. Din scrieri aflăm
că în acea zonă geografică ploile erau rare şi că atunci când ploua şi apăreau
inundaţii acestea erau puse pe seama unui demon care trăia în Golful Persic şi care
se răzbuna pe ei. Tot la sumerieni apare ideea că un copil se naşte deja păcătos şi că
orice suferinţă este dată pe merit şi că trebuie mulţumit pentru ea.
Sumerienii atribuiau calităţi umane zeilor şi astfel avem informaţii despre tot felul
de conflicte cum ar fi cel apărut între zeul bovinelor Lahar şi sora lui, zeiţa
cerealelor, Ashnar. Apare apoi o ceartă între Emesh, zeul verii, răspunzător de
floră, construcţii, oraşe şi temple şi Eten, zeul iernii, care era responsabil cu
naşterile şi roditul. Se pare că aceşti zei erau geloşi şi voiau să fie lăudaţi în
permanenţă. De asemenea a existat un conflict şi între Enik şi Ninhursag (doamna
care dă viaţă). Acesta se pare că ar fi mâncat opt plante crescute într-un loc special,
numit grădina divină şi ar fi declanşat astfel furia zeiţei. Aceasta l-a blestemat,
dorindu-i ca opt părţi din corpul lui să se îmbolnăvească, iar Enik s-a îmbolnăvit.
Una din zonele afectate a fost o coastă.
Într-un final lui Ninhursag i s-a făcut mila şi s-a întors să îl însănătoşească. Ea a
creat opt divinităţi care să îl vindece, din care una a fost făcută special pentru
coasta bolnavă. Ea se numea Nin-Ti, în traducere doamna coastă. Să fie acesta oare
o asemănare cu biblica Eva?

Despre Ninhursag se ştie că a avut o fiică şi un fiu cu Enik. Aceasta a devenit

ulterior zeiţa păşunilor, iar fratele ei pe nume Ninurta a fost văzut ca fiind
răspunzător de fântâni. Ninhursag este numită şi Niniti-doamna vieţii sau Mammi
şi răspundea de facilităţile medicale.

Enki iese din apă la îndemnul mesagerului său Isimud care este uşor de identificat
prin cele două feţe care privesc în părţi opuse (dualitate).

În reprezentări, Enik apare adesea reprezentat de doi şerpi care se încolăcesc,

imagine foarte asemănătoare cu cea a AND-ului uman şi cu cea a caduceului,
simbol folosit şi în prezent de medicină. Pe tăbliţe se află consemnat faptul că el a
sfidat Consiliul Conducător al Anunnakkilor, care hotărâse să distrugă umanitatea,
pentru că o vedea ca fiind o creaţie imperfectă, şi l-a învăţat pe Ziusudra (Noe
sumerian) cum să îşi construiască o barcă spre a se salva pe el şi familia lui.
Perioada domniei lui Enik se întinde pe 120 SAR. Templul lui principal se numea
E-ENGUR-RA, în traducere, casa din străfundul apei şi se alia în Eridu, o
localitate situată în zona văii Eufratului. Se mai ştie despre Enik că a avut un copil
cu fiica sa care a dat naştere unei fete pe nume Nikurra. Enik s-a împreunat şi cu
aceasta şi astfel s-a născut Uttu. Important este faptul că Enik apare întotdeauna ca
protector şi învăţător al omenirii şi este văzut ca fiind creatorul omului.
Spre deosebire de fratele său Enik, Enlil este descris ca fiind un zeu al vântului sau
al dominaţiei. Tăbliţele spun despre el că ar fi fost aruncat din DILMUN, casa
zeilor, pentru că ar fi violat o fată pe nume Ninlil. Aceasta însă l-a urmat în
pribegie şi i-a născut patru copii. Enlil este văzut ca fiind stăpânul pământului şi
este cunoscut ca fiind inventatorul târnăcopului.

În afara acestor principali zei, în tăbliţele sumeriene mai găsim relatări şi despre
alte zeităţi, fiecare având un rol binestabilit în ierarhia existentă.
Consider că este important să amintim cronologia evenimentelor, stabilită de
Sitchin, în urma traduceri tăbliţelor.

Evenimente înainte de Potop

450.000 Î.Hr.
Atmosfera planetei Nibiru începe să se deterioreze şi devine astfel ostilă vieţii. Anu
îl detronează pe Alalu şi ajunge cu ajutorul unei nave pe Terra. Aici găseşte
zăcăminte de aur şi realizează că acestea pot fi folosite spre a salva atmosfera
planetei sale.

445.000
Anunnakki aterizează pe Terra şi îşi stabilesc baza la Eridu, cu intenţia de a extrage
aur din Golful Persic. Ei sunt conduşi de Enik, care este fiul lui Anu.

430.000
Pământul începe să devină ospitalier datorită climei care devenise mai blândă.
Anunnakki sosesc pe Pământ în număr mare. Ei sunt conduşi de sora vitregă a lui
Enik. Ea era doctor şi avea şi rang conducător.

416. 000
Producţia de aur începe să scadă, iar acest lucru îl determină pe Anu să vină pe
Pământ. Împreună cu el soseşte şi fiul lui, Enlil. Odată ajuns aici, Anu hotărăşte ca
exploatarea minieră să aibă loc în Africa. Totodată îl numeşte pe Enlil coordonator
al misiunii Terra. Enik este trimis în Africa. În momentul în care voia să părăsească
Terra, Anu este atacat de nepotul lui Alalu.

400. 000
În sudul Mesopotamiei existau şapte localităţi dezvoltate. Cele mai importante
erau: un port spaţial în Sippar, Centrul de Control al Misiunii din Nippur şi Centrul
Metalurgic din Shurrupak. Minereurile erau transportate din Africa cu ajutorul unor
nave. Metalul era rafinat şi apoi trimis în sus, pe orbită. De aici era încărcat în
navele care soseau regulat de pe Nibiru. Igigi era răspunzător de trimiterea
produsului finit.
380.000
Igigi îl sprijină pe nepotul lui Alalu iar acesta încearcă să ia Pământul în stăpânire.
Enliliţii câştigă într-un final războiul împotriva zeilor.

300. 000
Anunnakki se răzvrătesc deoarece nu le convenea munca grea pe care o depuneau
în mine. Enik şi Ninhursag se văd puşi în situaţia de a găsi alţi muncitori. De aceea
se gândesc să creeze lucrători. Primi lucrători obţinuţi prin manipulare genetică au
avut la bază ADN-ul unei femele de maimuţă. Aceştia au fost primii Homo
Sapiens. Ei sunt puşi la muncă în locul anunnakki lor. În acelaşi timp Enlil aduce
lucrători primitivi în Edin din Mesopotamia. Homo Sapiens a fost creat având
posibilitatea procreerii şi de aceea a început să se înmulţească.

200.000
O nouă eră glaciară se abate asupra Pământului. Acest lucru face ca viaţa să
regreseze.

100.000
Clima începe să îşi revină, încălzindu-se. Fiicele oamenilor care erau deosebit de
frumoase sunt râvnite de către anunnakki. Aceştia încep să se cupleze cu ele. Acest
lucru îl enervează pe Enlil.

75. 000
Asupra Pământului se abate o nouă eră glaciară. Pe Pământ este atât de frig încât
doar omul Cro-Magnon supravieţuieşte.

49. 000
Enik şi Ninhursag se decid să pună noi conducători în Shuruuppak. Ei îi aleg din
rândul oamenilor, dar din categoria celor ce aveau părinţi anunnakki. Acest lucru îl
înfurie pe Enlil, care se hotărăşte să distrugă întreaga populaţie.
13. 000
Enlil îşi dă seama că se va produce o catastrofa globală odată cu trecerea planetei
Nibiru prin apropierea Pământului. Valul uriaş ce urma să se propage pe Terra avea
să îi ducă planul la bun sfârşit. El îi pune pe anunnakki să jure că nu vor divulga
oamenilor această informaţie.

Evenimente după Potop

11.000 î.Hr.
Enik nu poate respecta promisiunea şi îl învaţă pe Ziusudra cum să îşi construiască
o barcă sigură. Apele se revarsă asupra pământului. Anunnakki urmăresc întreaga
scenă de la bordul navei lor. După ce apele au început să se retragă, Enlil acceptă
ca populaţia rămasă să primească unelte şi seminţe. Oamenii încep să cultive mai
întâi în zonele înalte. Enik îi învaţă cum să domesticească animalele.

10.500
Descendenţii lui Ziusudra primesc trei ţinuturi unde să îşi desfăşoare activitatea.
Ninurta, fiul lui Enik, îi ajută făcând stăvilare şi secând râurile spre a le oferi teren
fertil.
Enik intervine şi el, făcând valea Nilului cultivabilă. Peninsula Sinai este
transformată în port pentru navele spaţiale. Anunnakki construiesc un Centru de
Control pe muntele Monah, viitorul Ierusalim.

9.780
Primul născut al lui Enik, pe nume Ra/Marduck, împarte domnia Egiptului între
Osiris şi Seth.

9.330
Seth îl capturează pe Osiris, după care îl omoară tăindu-l în bucăţi. Preia apoi rolul
de conducător al Nilului.

8.970
Fiul lui Osiris, pe nume Horus, îşi răzbună tatăl iniţiind primul război al
piramidelor. Seth reuşeşte să scape refugiindu-se în Asia. El ia peninsula Sinai şi
Canaan-ul.

8.670
Urmaşii lui Enlil nu sunt de acord cu faptul că descendenţii lui Enik controlau toate
zonele de zbor şi de aceea iniţiază un al doilea război al piramidelor. Ninurta
câştigă bătălia şi goleşte piramidele de echipament. Ninhursag organizează o
conferinţă de pace. Conducerea Egiptului este preluată de urmaşii lui Thoth.
Dinastia Ra/Marduk îşi pierde puterea. Se construieşte Heliopolisul.

8.500
La porţile facilităţilor spaţiale sunt construite turnuri de veghe. Unul dintre acestea
se afla în Jericho.

7. 400
Este o perioadă a păcii. Anunnakki dezvăluie oamenilor noi cunoştinţe. Este
momentul în care începe perioada neolitică. Egiptul este condus de semi-zei.

3.800
Anunnakki se hotărăsc să înfiinţeze din nou oraşele zeilor în Sumer. Este
momentul în care apare civilizaţia. Primele oraşe construite sunt Eridu şi Nippur.
Anu vine în vizită pe Terra. Cu această ocazie se construieşte oraşul Uruk, iar
templul acestui oraş este închinat zeiţei Inanna, care era nepoata lui Anu.

Regi pe Pământ

3.760
Oamenilor le-a fost dată conducerea. Ninurta face prima capitală la Kish. În
Nippur apare calendarul. Civilizaţia începe să se răspândească şi în afara
Sumerului.

3.450
Nannar/Sin preia conducerea în Sumer. Babilonul este proclamat de către Marduk
ca fiind „poarta zeilor”. Acum are loc cunoscutul incident de la turnul din Babel,
iar anunnakki reuşesc să amestece limbile oamenilor. Thoth a fost dat jos de pe
tron de către Ra/Marduk. Dumuzi, fratele lui Thoth, cel care o trădase pe Inanna
este arestat şi apoi ucis din greşeală. Marduk este zidit de viu în marea piramidă,
dar reuşeşte să scape printr-un tunel. Pleacă apoi în exil.

3.100-3.350
Sunt ani de haos, care se sfârşesc odată cu instalarea unui faraon. Civilizaţia
înaintează ajungând în a doua regiune.

2.900
Conducerea Sumerului este preluată de Erech, căruia Inanna îi dă putere peste a
treia regiune. Acesta este momentul în care valea Indus începe să se civilizeze.

2.650
Regatul Sumerului începe să se destrame, ocazie cu care capitala se mută. Enlil îşi
dă seama că oamenii sunt din ce în ce mai greu de condus.

2.371
Inanna se îndrăgosteşte de Sharru-Kin (Sargon). Acesta îşi stabileşte capitala la
Agade. Acesta este momentul naşterii imperiului akkadian.

2.316
Sargon, vrând să stăpânească cele patru regiuni, desacralizează pământul
Babilonului. Conflictul dintre Inanna şi Marduk capătă amploare şi ia sfârşit doar
în momentul în care Nergal, fratele lui Marduk, pleacă din Africa, spre a-l
convinge să părăsească Mesopotamia.

2.291
Tronul din Akkad este ocupat de Naram-Sin. Acesta reuşeşte cu ajutorul Inannei să
intre în Egipt prin peninsula Sinai.
2.255
Inanna preia puterea în Mesopotamia. Narram-Sin sfidează Nippurul. Marii
anunnakki atacă Agade, ştergându-l de pe faţa pământului. Inanna reuşeşte să
scape. Grupări loiale lui Enlil şi Ninurta ocupă Sumerul şi Akkad.

2.220
Civilizaţia Sumerului explodează graţie unor conducători abili din Lagash. Gudea
este ajutat de Thoth să construiască un ziggurat în onoarea Ninurtei.

2.193
Este anul în care Terah, tatăl lui Abraham se naşte într-o familie de înalţi preoţi.

2.180
Egiptul se împarte în două. Urmaşii lui Ra/Marduk rămân cu sudul iar faraonii
obţin tronul Egiptului de Jos.

2.130
Autoritatea începe să se deterioreze în Mesopotamia. Inanna nu reuşeşte să reziste
la conducerea Erechului.

Era decisivă

2.123
În Nippur se naşte Abraham.

2.113
Enlil îi încredinţează lui Nannar, pământul din Shem. Se decide ca Ur să fie
capitala noului imperiu. Ur-Nammu se urcă pe tron şi devine protectorul
Nippurului. Tatăl lui Abraham, Terah, vine în Ur spre a încheia o alianţă cu curtea
regală.
2.096
Ur-Nammu este ucis în război. Oamenii sunt convinşi că omorârea lui a fost
aranjată de Anu şi Enlil. Terah pleacă împreună cu familia sa în Harran.

2.095
Shulgi vine la tron în Ur. Imperiul începe să prospere. El se îndrăgosteşte de
Inanna şi devine iubitul acesteia. Dă Larsa elamiţilor în schimbul promisiunii că
vor servi ca legiune străină.

2.080
Prinţii din Theba, care îi erau loiali lui Ra/Marduk au început să facă presiuni
asupra nordului ce se afla sub Mentuhotep I. Nabu. Fiul lui Marduk obţine adepţi,
pentru tatăl său, din Asia de Vest.

2.055
Nannar îi ordonă lui Shulgi să trimită trupe elamite pentru a stopa revolta din
oraşele canaanite. Elamiţii ajung la intrarea în peninsula Sinai şi la portul spaţial.

2.048
Moare Slugi. Marduk se mută în ţinutul hitiţilor. Abraham stăpâneşte peste sudul
Canaanului, fiind ajutat de o trupă de elită.

2.047
Amar-Sin, cunoscut din Biblie ca Amraphel, devine regele Urului. Abraham pleacă
în Egipt, de unde revine după cinci ani, însoţit de mai multe trupe.

2.041
Amar-Sin, ghidat de Inanna, formează coaliţia regilor din est şi organizează o
expediţie militară în Canaan şi Sinai. Conducătorul acesteia este elamitul Khedor-
la’omer. Abraham le blochează accesul la intrarea în portul spaţial.
2. 038
În timp ce imperiul se destramă, Shu-Sin îl înlocuieşte pe Amar-Sin la tronul din
Ur.

2.029
Ibbi-Sin îl înlocuieşte pe Shu-Sin. Provinciile vestice sunt din ce în ce mai mult
orientate către Marduk.

2.024
Marduk intră în Sumer şi se înscăunează în Babilon. Lupta se extinde către centrul
Mesopotamiei. Pământul sfânt al Nipurului este întinat. Enlil ordonă pedepsirea lui
Marduk şi Nabu, însă Enik se opune. Cu toate acestea fiul lui Enik, Nergal îi ţine
partea lui Enlil. Nabu împreună cu ajutoarele lui încearcă să captureze portul
spaţial, moment în care marele anunnakki aprobă folosirea armelor nucleare.
Nergal şi Ninuria distrug atât portul spaţial cât şt oraşe canaanite.

2.023
Vântul poartă deşeuri radioactive către Sumer. Oameni şi animale mor răpuşi. Apa
este otrăvită şi pământul devine sterp. Sumerul şi întreaga sa civilizaţie zac în
ruine. Abraham moare la vârsta de 100 de ani, iar moştenitorul lui devine Isaac.

După cum am mai spus, aceasta este cronologia evenimentelor, cronologie stabilită
de Sitchin în urma analizării tăbliţelor sumeriene. Trebuie menţionat că există
multe voci, mai mult sau mai puţin autorizate, care contestă aceste evenimente.
Este însă izbitoare similitudinea şi cronologia unor evenimente înşiruite aici, cu
cele descrise de alte surse din antichitate şi în primul rând cu cele din Biblie. Peste
tot apare un dumnezeu/forţă supremă care a făcut omul, l-a învăţat, i-a dat pereche,
l-a izgonit atunci când a încălcat o lege, etc. În toate tradiţiile se vorbeşte despre un
potop care a venit să şteargă păcătoşii de pe suprafaţa pământului şi despre un
singur om, care avertizat fiind, şi-a luat măsurile necesare. Dacă este să luam în
calcul că majoritatea munţilor sunt tineri, atunci nu putem să nu acceptăm ideea
unor convulsii, apărute nu departe în trecut, la nivelul scoarţei terestre. Până şi
Platon menţionează într-una din lucrările sale că agricultura a început întâi în
regiunile înalte, deoarece un val uriaş distrusese toate aşezările de la şes.

Nu vreau să spun mai multe, vă las să trageţi concluziile singuri. Vă recomand însă
înainte de a accepta o versiune, oficiala sau neoficială a istoriei, să analizaţi cât mai
multe surse. Numai aşa vă veţi putea forma o opinie corectă asupra trecutului
nostru.

În jurul datei de 12 iunie 2006, un batalion de infanterie, care avea ca sarcină

supravegherea zonei petroliere de la Baza aviatică din Talil, situată în sud-estul
Bagdadului, a descoperit accidental o cutie de cupru în interiorul căreia se aflau
mai multe tăbliţe de lapis-lazuli ce aveau gravate în ele simboluri ale scrierii
cuneiforme. Fără să ştie exact despre ce este vorba, Agenţia Naţională de
Securitate, împreună cu guvernul american şi britanic, au restaurat o tăbliţă. Pentru
a vedea despre ce descoperire era vorba aceasta a fost dusă la British Museum.
Membrii au fost asiguraţi că rezultatul va fi făcut public, dar se pare că forţe
guvernamentale au interzis acest lucru. Enervaţi aceştia au plecat către British
Museum spre a lua parte la proiect. În acest mod, au apărut simultan în mai multe
oraşe, transcrieri ale textului străvechi. Probabil că asta a fost marea noastră şansă
de a afla de această descoperire.

Tăbliţa I
După dorinţele lor, tronul regal a fost coborât din ceruri
Drepturile au fost perfecţionate, ordonanţele divine au fost exaltate.
În locuri pure, cinci oraşe au fost construite: primul fiind Eridu, al doilea Badtibira.
Larak a fost al treilea şi Sippar al patrulea. Al cincilea oraş a fost Shuruppak al
cărui rege am fost eu, Ziusudra.
Acestea au fost centrele cultului. Aceste cinci oraşe au fost desemnate centrele
cultului.
Un vuiet a ieşit din aceste centre de cult. Un vuiet perturbat de zei.
După ce oraşele au fost distruse, centrele cultului au fost distruse de asemenea.
După dezastru, inundaţia trimisă să acopere tot pământul, distrugătoarea vieţii.

Iar eu Ziusudra, pe vârful înalt al muntelui Nimush, am aranjat şapte şi şapte bărci,
pline cu trestie, pini şi liliac şi am dus ofranda pentru a răspândi tămâia în toate
direcţiile, iar zeii au mirosit mireasma.
Au mirosit mireasma, şi s-au adunat în jurul ofrandei precum muştele.
Belet-ili a venit. Ea ţinea în aer un ornament în formă de muscă pe care Anu îl
făcuse în focul său interior.
„Jur că pe acest medalion albastru,
Că nu o să uit niciodată aceste zile, niciodată!”
Când Enlil a ajuns, m-am adunat cu soţia mea în jurul zeilor.
Ne-a atins sprâncenele şi ne-a spus „Hithero, Ziusudra a fost o fiinţă umană, acum
va fi cunoscut ca şi Utnapishtim, şi el împreună cu soţia vor fi zei, ca şi noi.”
Şi am fost duşi departe.
Am fost duşi la locul de unde izvorăsc mari râuri.
La Gihon, Pishon, Tigris şi Euphrates.
În acel loc îndepărtat trăim.
Acolo, la sursa marilor râuri trăim.
Când am ajuns în acel loc de peste lumi,
Enlil mi-a spus, către Utnapishtim, a spus
„Tu”, „cel de departe” vei face munca conducătorului tău EA.
Cândva înţelepciunea venea dintr-un zid de trestie, aşa vei face şi tu.
Vei lua decizii pentru alta, o cu totul altă corabie. Scrie-le în tabletele din lapis-
lazuli
Scrie-le în tabletele alese.
Apoi pune-le într-o cutie de bronz, pusă pe o trestie şi pe crengi de pin şi liliac.
Împarte înţelepciunea. Împarte bogăţia. Ascunde-le, departe
În oraşul celui mai puternic erou, care a văzut ce a fost ascuns.
Inspectează fundaţiile, puse de către cei 7 maeştri zidari (masoni) pe cărămizile
arzătoare. Vezi cum străluceşte precum bronzul în soare?
Urcă-te pe scări. Uită-te la pământul pe care îl întrupează.
Admiră grădinile, templele şi magazinele, toate locurile magnifice.
Caută piatra din mijloc
Uită-te sub.
Acum, în acele timpuri, în acele zile, lumea era încă nouă.
Când Enlil a adus în faţă tăbliţele, pământul abia se uscase.
Coliba roşie, coliba roşie. Zid, Zid.
Coliba roşie ascultă, zid reflectă
Dă jos coliba, construieşte o barcă
Lasă posesiunile. Caută viaţa.
Renunţă la bunurile lumeşti. Ţine sufletul în viaţă.
O nouă furtună se apropie, dar ploile nu urlă. Altă inundaţie vine. Din nou peste
pământuri.
Fii pregătit şi pregăteşte-ţi crucile familiei
Schimbă bucuria din sufletele oamenilor.
Ascunde-te în îmbrăţişarea lui Nibiru, întoarcerea luminii în permanentul cerului.
A fost (ilizibil)
Sfârşitul tăbliţei

Tăbliţa II
Din prima băutură
Când a intrat pentru prima oară sub manta
Pentru nectarul negru al „raqiya” acesta a fost predestinat
Peste mii de ani, ei au venit
În cea mai violentă formă, au venit
Şi au întrerupt căile vechi
(ilizibil)
Şi oamenii pământului au fost ţinuţi prizonieri în propriile case
Invadatorii s-au luptat între ei pentru bogăţiile pământului
Pentru nectarul negru
Zeii se uitau trişti la ce se întâmplă
Şi s-au consiliat între ei
Pentru un remediu
(ilizibil)
(ilizibil)
În acest timp invadatorii au continuat
Spre oripilarea martorilor, invadatorii au continuat
(ilizibil)
(ilizibil)
Când a apărut urâtul semn în deşert
Uzurpatorii nu au luat de seamă (ilizibil)
Acolo în Dilmun
(ilizibil)
(ilizibil)
Marii zei s-au adunat
Marii zei s-au adunat în Dilmun
(ilizibil)
Ninhursag a adus schimbarea înaintea lui Enki
(ilizibil)
Şi soarta oamenilor a fost pecetluită
Sfârşitul fragmentului

Tăbliţa III
S-a stabilit că naţiunile se vor întoarce
(ilizibil)
(ilizibil)
Naţiunile oamenilor se vor întoarce în pântec
În Nibiru, eterna mamă creatoare
(ilizibil)
(ilizibil)
(Ilizibil)
Annuaki au fost trimişi în faţă
Din ceruri Annuaki au fost trimişi către creaţia lor
(ilizibl)
An, Enlil, Enki şi Ninhursag creatorii oamenilor cu capete negre
Fondatorii Eidu, Bad-tibira, Larsa, Sippar şi Shuruppak
(ilizibil)
Primele oraşe au fost fondate
(ilizibil)
Acestea au fost păstrătoarele naţiunilor
Puternicii oameni cunoscuţi care au dat afară Nephilimul
Şi au construit temple divine, ordine, ritualuri şi ceremonii
(ilizibil)
Acestea au fost generaţiile, naţiunile multitudinii.
Această multitudine de naţiuni a curs din ceruri
(ilizibil)
Annuaki, An, Enil şi Ninhursag au trimis înainte mesajele divine
(ilizibil)
Aşteptând întoarcerea lor, întoarcerea copiilor, creatorii oamenilor au aşteptat
(ilizibil)
Cu inimile grele, dar pline de bucurie au aşteptat

Tăbliţa IV
Un nou potop a venit
Din ceruri un nou potop a venit
Cu Dilmun pe dreapta şi sacrul Eridu pe stânga
Annuaki s-au adunat
Între două locuri pure, locul de apă pură
De unde Gihonul şi Pish-onul, Tibru şi Eufrat au curs
Ungând pământul şi oamenii într-o baie purificatoare.
Aceste ape limpezi, cele ce susţineau viaţa au secat
Marile râuri au secat
Acum praful suflă în acele locuri.
Unde marile râuri curgeau cândva
Praful domneşte în acel loc.
Marduk a deschis uşa şi fiii lui Dilmun au mers înainte
Fiii lui Dilmun
Tinerii bravi ai acelui oraş pur
Cel mai luminat dintre oraşe
Au venit în timp ce fiii lui Eridu pregăteau masa
Recitau incantaţia, uitata ceremonie veche
Radiant cu mâinile curate stă Ninhursag
În faţa Annunaki
Cu mâinile curate se pregătea. Supraveghea pregătirile incantaţiilor potrivite,
ofrandele şi ceremoniile.
Copiii, zeii creatori, consiliul, Annuaki, pentru ei
Se pregătea
(ilizibil)
Naţiunile, triburile de pe pământ s-au pregătit în timp ce patru oameni puternici
ţineau şi focurile şi vânturile
Ca nimic să nu se întâmple pe pământ.
Nici noapte, nici zi, întuneric sau lumină, monotonia dăinuia.
Până când naţiunile, triburile şi-au luat zborul
De pe pământ, naţiunile alese şi triburile au zburat,
În timp ce un munte de foc a ieşit din mare
Curăţând pe cei necuraţi, înghiţind cerul.
Sfârşitul Tăbliţei

Tăbliţa V
Sfânta migraţie peste ceruri
Annunaki
Zeii din apus s-au adunat în locurile sacre vechi şi noi
Ea, Ninki, Inanna şi Utu
Enlil lângă Ninlil, Adad lângă Ninhursag
Zeiţa mamă, (ilizibil) înţeleapta Mammi
A administrat drepturile divine în lumina focurilor consacrate
În timp ce zeiţa pântec, Belet-ili era prezentă
Focurile veşnice, făcute din trestii pure, liliac şi pin ardeau în locurile predestinate
Sub grija oamenilor cunoscuţi, progeniturile antice
Progeniturile antice ale lui Umal au administrat focurile
La trei şi două puncte (ilizibil) au făcut (ilizibil) oamenii înţelepţi fac o ofrandă pe
pământ
După ritualul cerc, Umal, naţiunile şi triburile s-au refugiat
La trei şi două puncte, locurile de (ilizibil) pe calea spre ceruri
Naţiunile lui Umal şi triburile s-au spălat pe mâini
Au învăţat ceremoniile şi ritualurile în acele locuri (ilizibil) prin migraţia sfântă
În acele locuri, Umal, naţiunile pământului şi triburile
Au fost făcuţi curaţi din nou
În acele locuri Umal a fost făcut curat într-o baie purificatoare
Scufundat total, acesta a ieşit curat
Ca şi tinerii din Dilmun (ilizibil)
Au pregătit nava nouă, noile nave, planificatele nave.
Inscripţionate de Ut Napishtim după sfaturile lui Enlil din partea lui Ea,
Au fost pregătite în acele locuri predestinate.
La două, trei puncte (ilizibil)
Bravii tineri din Dilmun au pregătit navele.
Pentru (ilizibil) drum prin ceruri, migraţia sfântă
Bravii tineri din Dilmun au administrat (ilizibil)
Al doilea (ilizibil) următoarea (ilizibil), locul chinului lui Umal a fost pregătit
Abundenţa a fost dăruită pământului
Seminţe, cereale, pomi fructiferi şi peşti de tot felul mării
Sub îndrumarea lui Umal se va (ilizibil… ilizibil… ilizibil) nu va merge.
Zeii din Apsu, consiliul şi annunaki au spus:
Spre ceruri îşi va căuta Umal pâinea
Şi în ordonanţele divine îşi va găsi Umal dreptatea
Umal nu va mai (ilizibil) în locurile desemnate, locurile sacre.

Traducere tablitelor din engleză de Cristian David Isăilă