Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Clasa a IX-a F
Năstase Alexandra-Maria
Năstase Cristiana-Daniela
Tudor Andreea Elena
Profesor coordonator-Lavinia Todoran
An școlar: 2019-2020
LOCALIZARE GEOGRAFICĂ
Mesopotamia este o regiune
fertilă cuprinsă între două fluvii
– Tigru şi Eufrat.
Se desfăşoară sub forma
unei fâşii de pământ fertile de
circa 1000 km lungime şi circa
4oo km lăţime între cele două
fluvii. Mesopotamia antică
corespunde teritorial actualului
Irak.
RELIGIA MESOPOTAMIANĂ
Religia mesopotamiană este
cea mai veche religie cunoscută.
Mesopotamienii credeau că
lumea este un disc plat,
înconjurat de un spațiu uriaș,
gol, și deasupra, raiul. Ei mai
credeau că apa se găsește peste
tot, și că Universul a apărut din
această mare enormă.
RELIGIA MESOPOTAMIANĂ
Religia mesopotamiană era politeistă adică oamenii
credeau în mai mulți zei. Religia mesopotamiană
impresionează prin numărul foarte mare de zei. Se cunosc
peste 2000 de zeităţi ierarhizate în zei principali, zei
secundari şi alţii.
Cele mai importante zeităţi, grupate în trei mari triade, sunt:
Triada marilor zei (triada cosmică):
Anu (sau An): creatorul universului, ce formează împreună
cu soţia sa, zeiţa Antu, cuplul principal.
Enlil (sau Bel): zeul atmosferei şi al
pământului, considerat fiul lui Anu,
care îi încredinţează puterea fiului său.
Enki (sau Ea): zeul apelor, înzestrat cu
o mare inteligenţă, îi ajută pe oameni
să-şi dezvolte tehnica, filosofia şi
artele.
TRIADA ZEILOR PLANETARI
Sin (sau Nanna): zeu masculin al
lumii, considerat stăpânul
timpului sacru.
Şamaş (sau Utu): zeul Soarelui şi
fiul lui Sin, considerat patronul
ghicitorilor şi protectorul celor
bolnavi.
Iştar (sau Innana): zeiţa
dragostei, identificată cu planeta
Venus, dar şi a războiului..
Samaș
TRIADA PĂMÂNTEANĂ
Mutaţiile în plan social
(trecerea de la cetăți-temple la
oraşe, state şi imperii) au
propulsat noi divinităţi:
Marduk (zeul Babilonului, fiul lui
Enlil): apare odată cu creşterea
puterii babilonienilor, ce îl
consideră „Rege al Zeilor”.
Marduk
Asur: zeul cetăţii Assur devine
cea mai importantă divinitate
în timpul imperiului asirian.
Tammuz: zeul asiro-
babilonian, considerat zeul
vegetaţiei.
Nirghisida: zeul medicinii,
având ca simbol şarepele
încolăcit pe toiag.
Asur
Nergal: zeul morţii.
Tigru şi Eufrat: reprezentau
zeificarea marilor fluvii.
La origine, fiecare cetate din
Mesopotamia îşi avea propriii ei zei
protectori, cu timpul însă zeii celor
mai puternice cetăţi s-au impus în
întreaga regiune.
Oamenii credeau că zeii le
seamănă: au chip omenesc,
mânâncă, beau, iubesc, se
căsătoresc, se ceartă, mint sau se
bat.
Diferenţa consta în faptul că aceştia
erau nemuritori, atotputernici, iar
inteligenţa lor era mult mai mare
decât cea a oamenilor. Nergal
CREAREA OMULUI ŞI A
UNIVERSULUI
„Enuma Elish” este poemul cosmogonic sumerian ce
prezintă felul în care a fost creată lumea şi de ce zeii
au creat omul.
În acestă operă se regăsesc idei comune cu marile
mituri universale:
existenţa Haosului (o stare primordială necreată,
neorganizată);
clădirea Cosmosului (Universului) ce se supune unor
legi;
naşterea Cerului, a Pământului, a stelelor etc.
tema cuplurilor, a iubirii, a fecundităţii şi fertilităţii.
În textele sacre mesopotamiene omul este o creaţie a
zeilor, plămădit din lut de către Divinitate, care-i
modelează inima, iar En-Ki îi dăruieşte viaţa, din
sângele unor zei sacrificaţi.
PRACTICI RELIGIOASE ÎN
LUMEA MESOPOTAMIEI