EVUL MEDIU

OCCIDENTAL

Prof. Juverdeanu Aurelia Melania

 EVUL MEDIU

PERIOADA ISTORICĂ
CUPRINSĂ ÎNTRE
ANTICHITATE
ŞI PERIOADA MODERNĂ
(sec V-XVI)

“O EPOCĂ DE
MIJLOC”
 Ce este feudalismul?

• Feudalismul este sistemul de organizare a societăţii

bazat pe proprietatea asupra pământului şi pe
relaţiile de dependenţă dintre oameni.
• Acest sistem- economic, social, politic şi juridic- are
la bază feudul (fieful), posesiunea (bucata de pământ)
acordată de un nobil mai mare (senior, suzeran) altui
nobil mai mic (vasal).
Europa perioadei medievale
 CARACTERISTICI:

Puterea provine de la D-zeu şi este

acordată regelui de către Biserica
Romano-Catolică / PAPA

Forme de proprietate asupra

pământului:
a. ALODIUL – proprietate deplină
b. FEUDUL – posesia, stă la baza relaţiilor
dintre nobili (seniori şi vasali)

“Dreptul forţei” – este considerată

legală posesiunea unui nobil asupra
unui bun obţinut cu forţa.
 STRUCTURI SOCIALE ÎN
SOCIETATEA FEUDALĂ
 REGE/Împărat – monarhul

 STAREA I – ORATORES
(cei care se roagă – Oamenii Bisericii/clerici)

 STAREA II –BELLATORES
(cei care luptă – Nobilii)

 STAREA III –LABORATORES

(cei care muncesc- Ţăranii liberi/dependenti)
Societatea feudală – reprezentare de epoca

Deasupra lumii terestre se află

Cetatea lui D-zeu din ceruri
Ea are o reprezentare fidelă pe
Pământ – biserica ( starea I)
Starea a II-a este reprezentată
prin Castelul seniorial.
Starea a III-a – cei care muncesc
 STAREA a I-a: CLERUL
CLERUL “cei care se roagă”
(oratores) Catedrala Notre Dame de Paris
 conduc societatea; sunt ştiutori de
carte, sunt funcţionarii statului
 controlează societatea prin dreptul de a
excomunica şi prin Inchiziţie (tribunal
religios)
BISERICA Drepturi:

 încasează drepturile senioriale de pe

pământurile sale
 primeşte donaţii
 încasează de la toţi dijma
ecleziastică (10%)
 STAREA a II-a: NOBILII: Seniori si vasali

Feud - o intindere de pamânt, acordată

de un nobil senior unui nobil vasal in
schimbul unor servicii de natură
militară.
“cei care se luptă”
Ceremonia intrării în vasalitate:
1. Omagiul
2. Jurământul de credinţă,
3. Investitura
CONTRACTUL SENIORIAL- VASALIC:
Obligaţiile vasalului faţă de senior:
Sfat, credinţă, ajutor militar timp de
40 zile/an
Obligaţiile seniorului faţă de vasal:
protecţie; cedarea obligaţiilor
ţăranilor de pe feud
 STAREA a II-a: NOBILII: Seniori si
“cei care se luptă” vasali
• Nobilii au dreptul să deţină armate
personale şi să declanşeze războaie.
• Relaţiile dintre nobili sunt stabilite prin
contractul seniorial-vasalic.
• Atunci când vasalul nu mai recunoaşte
autoritatea seniorului apare anarhia
feudală.
 Seniori şi vasali
• Vasalul datorează seniorului:
• Respect faţă de persoana,
familia, onoarea şi averea
acestuia
• Ajutor militar
• Sfat (participă la tribunalul
seniorului)
• Ajutor financiar pentru:
• Căsătoria fiicei mai mari
• Învestitura fiului mai mic
• Plecarea în cruciadă
• Vasalul care-şi înşela
seniorul se făcea vinovat de
trădare şi îşi pierdea feudul.
• Seniorul datorează vasalului:
• Protecţie contra duşmanilor
acestuia
• Apărare în justiţie
• Cedarea obligaţiilor ţăranilor
de pe feud
• Să-l sfătuiască la nevoie
• Întreţinerea familiei în caz de
moarte.
• Educarea cipiilor vasalului
• Suzeranul care nu-şi
respecta vasalul sau abuza
de drepturile sale faţă de
acesta îşi pierdea drepturile
asupra feudului.
 Organizarea domeniului feudal

• Domeniul feudal este celula

vieţii economice şi sociale.
Este format din:
• rezerva seniorială.
• loturile ţăranilor depen
denţi.
• Renta feudală reprezintă
sistemul de obligaţii ce revin
ţăranilor dependenţi ca urmare
a primirii loturilor în folosinţă.
 Organizarea domeniului feudal
Identifică:
 Rezerva feudală ; Păşuni, păduri, lacuri, terenuri nemuncite; Castelul nobiliar
 Loturile ţărăneşti, satul.
 Castelele nobiliare

In condiţiile conflictelor

permanente dintre nobili,
resedintele acestora au
devenit puternic fortificate

Zidurile de apărare sunt

ridicate in jurul unui donjon
(turn fortificat) in care
trăieşte familia nobilului
 Turnirurile cavaleresti
• Principalele ocupaţii
ale nobililor erau
războiul, serbările
militare şi vânătoarea.
 În timp de pace, se
organizau adesea
TURNIRURI (întreceri
cavalereşti în care
nobilii (seniori şi vasali
deoptrivă) şi chiar şi
regii îşi dovedeau
măiestria în mânuirea
armelor
• Instituţia cavaleriei este o componentă
de bază a societăţii feudale. Cuprinde
Cavalerul
pe cei care practică meşteşugul
armelor.
medieval
• Războinici care luptă călare, ei îşi oferă
serviciile nobililor. Cei care nu găsesc
un nobil în slujba căruia să se pună
devin cavaleri rătăcitori.
• Ocupaţiile lor sunt antrenamentele
pentru luptă, vânătoarea şi întrecerile
cavalereşti (turniruri).
• Erau aventurieri gata să jefuiască ori să
participe la războaiele dintre feudali sau
la cruciade.
• Biserica a impus treptat un nou ideal
cavaleresc bazat pe apărarea celor
slabi, adevăr, dreptate şi lealitate.
• Modul de viaţă şi idealurile cavalereşti,
specifice secolelor X-XIII, au constituit
teme importante ale literaturii
medievale.
STAREA a III-a: ŢĂRANII
“cei care muncesc”
laboratores

Categoriile ţărănimii:
 Ţărani alodiali – liberi, au
pământ;
 Ţărani dependenţi
(fără pământ)
 jeleri – liberi,
 şerbi – neliberi, legaţi de
pământul nobiliar
Obligaţiile ţăranilor dependenţi
faţă de nobil
Ţărani dependenţi
 jeleri – liberi, fără pământ
 şerbi – legaţi de pământ (nu pot
părăsi domeniul feudal)
Obligaţiile ţărănimii:
Renta în muncă (claca 1-3 zile/săpt.)
Renta în bani (cens-1%)
Renta în produse (dijma-10%)
Obligaţii suplimentare ale şerbilor
• taxa de moştenire (taxa pe mâna
moartă),
• daruri cu ocazia sărbătorilor
religioase sau de zile onomastice,
• taxa de pod, moară, teasc, montă,
• muncă suplimentară
STAREA a III-a: ŢĂRANII
Tarani medievali în reprezentari de epoca
Tarani în pictura Evului Mediu
ŢĂRĂNIMEA FEUDALĂ
• Tendinţa de transformare a ţărănimii
libere în ţărănime dependentă şi
creşterea obligaţiior ţărănimii au
determinat puternice răscoale.
 RĂSCOALE ŢĂRĂNEŞTI

RĂSCOALA CONDUSĂ
JACQUERIA DE WAT TYLER
(Franţa – 1358) (Anglia – 1381)
 CIVILIZAŢIA MEDIEVALĂ

• Civilizaţia medievală
este o civilizaţie agrară,
rurală.
• Satul este centrul de
greutate al societăţii
feudale.
• Populaţia rurală
reprezintă aproximativ
90% din totalul
populaţiei.
 CIVILIZAŢIA MEDIEVALĂ
• Evoluţia demografică a
populaţiei este lentă v v
• CAUZE: v v
v v
• Media de vârstă este de c v
v v
35-40 de ani; c v
• Rata mortalităţii este v v
v v
ridicată; c v
v c
• Frecvenţa epidemiilor;
• Frecvenţa conflictelor ……………………………………………
militare.
 CIVILIZAŢIA MEDIEVALĂ

Începând din secolul X are loc o

creştere importantă a populaţiei.
CAUZE:
 Progresele din agricultură, ca
urmare a ameliorării tehnicii
agricole:
 Apariţia brăzdarului de fier;
 Plugul cu roată şi cormană;
 Folosirea potcoavelor;
 Noul mod de înhămare,
respectiv de înjugare a
animalelor de povară;
 CIVILIZAŢIA MEDIEVALĂ
CAUZE:
 Folosirea
asolamentului
trienal;
 Creşterea
suprafeţelor
agricole.
 Diversificarea
producţiei, a
alimentaţiei.
 AMPLASAREA ORAŞULUI
MEDIEVAL
 De-a lungul sau la
intersecţia drumurilor
comerciale;
 În apropierea castelelor
sau mănăstirilor;
 Pe structurile oraşelor
antice.
 Termenul generic ce
desemnează oraşul
medieval apusean este
cel de burg (aşezare
întărită) iar locuitorii săi
se numesc burghezi.
 Orasul medieval
 Oraşele sunt autonome (au drept de autoconducere
precum şi dreptul de autoapărare), marii meşteşugari şi
negustori grupaţi în patriciatul urban aleg Consiliul
oraşului (de regulă 12 consilieri) şi primarul
 Orasul medieval
 Arhitectura: în centru se află Primăria, Biserica
închinată sfântului protector al oraşului şi Piaţa Mare. Din
piaţă pleacă străzi înguste ce şerpuiesc spre porţile
oraşului. Oraşul este înconjurat de ziduri flancate de
turnuri ce aparţin breslelor (ex. Turnul Fierarilor, etc)
 Orasul medieval
 Orăşenii au statut de oameni liberi –
aparţin de regulă stării a III-a
 “Aerul oraşului te face liber” – şerbul
fugit de pe un domeniu in oraş, dacă nu
este găsit de stăpânul său timp de un an
de zile, devine om liber
 Organizaţi în bresle specializate (fierari,
dulgheri, zidari, sculptori in piatra
croitori,cizmari, etc.).
 Breslele sunt structurate ierarhic, la vârf
aflându-se antreprenorii marilor construcţii,
proprietarii atelierelor, meşterii;
 Urmează lucrătorii calificaţi (meseriaşii) şi
muncitorii necalificati (calfe)
 Din punct de vedere
profesional locuitorii se LUMEA URBANĂ
împart în:
Meşteşugari, organizaţi în
bresle;
Negustori, organizaţi în
ghilde, hanse;
Zarafi (cămătari);
Liber profesionişti:
medici, profesori,
jurişti, actori.
Accentuarea
diferenţierilor de avere
impune împărţirea
orăşenilor în:
 Patriciatul orăşenesc;
 Plebea orăşenească.
 MIŞCAREA COMUNALĂ

• Constă în lupta oraşelor

pentru independenţă în
raport cu nobilii.
• Orăşenii se organizează
în comune (asociaţii de
luptă pentru
emanciparea lor).
• Mişcarea comunală se
încheie cu victoria
orăşenilor, recunoscută
prin emiterea de către
autorităţi (rege sau
seniori) a unor charte
de emancipare.
MIŞCAREA COMUNALĂ
• Statutul jurdic al
oraşelor este diferit:
• Autonomie limitată
(Anglia şi
nordulFranţei)
• Autonomie lărgită
(Flandra şi sudul
Franţei) LONDRA PARIS
• Republicile
orăşeneşti, oraşele
libere (Germania şi
Italia)
ORAŞUL MEDIEVAL, FACTOR DE
PROGRES SOCIAL

• Asigură o dinamică
mai accentuată a
economiei;
• Susţine lupta
monarhilor pentru
centralizarea statului;
• Este centru al vieţii
culturale, jucând un
rol major în
schimbarea
mentalităţii tipice
evului mediu.
 Orasul medieval

Identifică elementele definitorii ale oraşului medieval: Biserica,

Primăria, Piaţa Mare, Zidurule de apărare, Turnurile breslelor
 CONCLUZII:

RELATII DE PUTERE IN EVUL MEDIU

REGELE
D-ZEU
Marii seniori
PAPA
Vasalii
Biserica
Ţăranii dependenţi (jeleri/şerbi)
Ţăranii alodiali
 CONCLUZII:

OBLIGAŢIILE
MEDIEVALE

Obligaţiile
Obligaţiile
seniorului: Obligaţiile
vasalului:
Să-şi protejeze ţăranilor:
1. Sfat
vasalii 2. Credinţă 1. Renta în muncă
2. Să cedeze 3. Sprijin militar 2. Renta în bani
vasalilor rentele 3. Renta în produse
(40 zile/an)
plătite de ţărani
 Concluzii
• Crearea marilor domenii şi organizarea ierarhiei
feudale constituie trăsături caracteristice ale
Evului Mediu occidental.
• Relaţiile dintre suzerani şi vasali, precum şi
dintre seniori şi ţăranii şerbi au caracterizat, de
asemenea, societatea feudală din apusul
Europei.
• Aceste raporturi de subordonare (suzerani şi
vasali) şi de exploatare (seniori şi şerbi) au fost
consacrate de Biserică prin asocierea celor trei
stări.
• Bibliografie:
• Manuale alternative de istorie pentru clasa a VI-a
• M Rangu/M Ţugulea/C Boboc-Caiet metodic al
profesorului de istorie, clasa a VI-a, Ed Lidana, 2009
• Enciclopedia Wikipedia
• M Stan/C Vornicu – Istoria de nota 10, Caiet de lucru,
clasele a V-a și a VI-a, Ed CD PRESS, 2010
• Istorie - edu.ro
• Didactic.ro