Dinastia de Habsburg

Una dintre cele mai cunoscute dinastii regale europene a fost Dinastia de Habsburg, reprezentan ii ei ocupnd
tronul Sfntului Imperiu Romano-German din 1438 i pana n 1740.
Primul reprezentat a fost Carol Quintul, mprat romano-german din 1519, pn la abdicarea sa n 1556. El a
domnit, de asemenea, ca rege al Spaniei, cu titulatura Carol I, din 1516 pn n 1556. Inceputul domniei sale a
coincis cu aparitia reformei in Germania; el a sprijinit Biserica Catolica, proclamandu-se Aparator al Crestinitatii. In
prima parte a domniei, a fost nevoie sa faca fata regelui Francis I care dorea sa ocupe tronul Germaniei. In conditiile
ascensiunii reformei, dorind sa-si pastreze puterea absoluta, intra in conflict cu principii germani. Sfritul conflictului
dintre protestani i catolici a venit n anul 1555, Carol Quintul a fost nevoit sa recunoasca libertatea de cult a
principilor protestanti. Carol Quintul a pus bazele unui vast imperiu prin politica promovata. In 1556, in cadrul
Ceremoniei de la Bruxelles, renunta la tron, impartind Imperiul astfel : fiul sau, Filip, primeste Spania, Tarile de jos
(Belgia, Olanda, Luxemburg), N Italiei si teritorii din America Centrala si de S, iar fratele sau, Ferdinand de Habsuburg
primeste Germania si teritoriile din Europa Centrala.
n timpul lui Filip al II-lea, cunoscut sub numele Filip cel Prudent, Spania a fost cea mai important putere din
Europa de Vest, a ajuns la maximul de influen i putere, a efectuat explorri n ntreaga lume i a colonizat teritorii pe
toate continentele cunoscute. A sustinut neconditionat contrareforma si a dus absolutismul monarchic la apogeu,
sprijinindu-se pe o nobilime numeroasa si pe clerul catolic care era foarte influent. Prima so ie a regelui a fost Maria de
Portugalia cu care s-a cstorit n 1543 i, mpreun, au avut un fiu, pe Don Carlos. Aceast cstorie a unit Spania cu
Portugalia ntre anii 1580 i 1640.

Dinastia Tudor

Dinastia Tudor (1485 1603) a fost o dinastie englez ntemeiat de Henric al VII-lea, primul rege ce manifesta
tendinte de absolutism. Acesta a guvernat fara ajutorul parlamentului, sprijinindu-se pe burghezie si noua nobilime.
Una dintre principalele preocupri ale lui Henric al VII-lea n timpul domniei sale a fost reacumularea de fonduri n
trezoreria regal. Anglia nu fusese niciodat una dintre rile bogate ale Europei, iar dup Rzboiul celor Dou Roze,
trezoreria aproape se golise. Prin strategia sa economic, el a fost capabil s-i lase o sum considerabil fiului su i
motenitorul tronului, Henric al VIII-lea.
Noul rege, Henric al VIII-lea al Angliei s-a cstorit cu Caterina de Aragon pe 11 iunie 1509; au fost ncorona i
la Westminster Abbey pe 24 iunie n acelai an. Caterina a fost soia fratelui mai mare a lui Henric, ceea ce a fcut ca
mariajul lor s aib probleme nc de la nceput. In 1531, in conditiile in care nu a putut divorta de sotia sa, s-a
proclamat sef al Bisericii Anglicane, moment recunoscut official in 1534 prin Acul de Suprematie. In 1539, au fost
publicate Cele 6 articoleprin care se consolida Dogma Bisericii Anglicane si se hotara intinderea manastirilor si
confiscarea averilor acestora. Pe plan extern, acesta e incercat sa mentina o politica de echilibru fata de conflictul
dintre Franta si Habsburgi, proclamandu-se insa rege al Irlandei.
In timpul domniei Elisabetei I, absolutismul a atins apogeul. In 1563, a adoptat Cele 39 de articole, document
prin care impunea in mod clar religia protestanta in Anglia. A mentinut parlamentul, l-a controlat in totalitate si a
utilizat de mult ori dreptul de VETO. In 1587, a ordonat executarea versiaorei sale Maria Stuart, considerate rivala la
tronul Angliei.Pe plan extern, a promovat o politica activa, fapt demonstrat de infrangerea in 1588 a Invincibile
Armada, flota trimisa de Filip al II-lea pentru a cuceri insulele britanice. A sprijinit Oland in revolutia declasata
impotriva Spaniei. In 1585, a sprijinit pe Walther Raleigh in fondarea primei colonii din America de Nord, numit in
cinstea regineri Virginia.

Dinastia Romanov

Dinastia Romanov a fost a doua i ultima dinastie imperial a Rusiei care a domnit din 1613 pn
n 1917. In Rusia, monarhia s-a consolidat in urma luptelor impotriva dusmanilor externi precum
mongolii, suedezii, polonezii.
Primul suveran incoronat ca tar al Rusiei a fost Ivan al IV-lea, fiind supranumit si Cel Groaznic
datorita autoriitatii cu care acesta a condus Rusia. El a reunit pentru prima data in 1549 Adunarea de stari
numita Zmeski Sobor. A cucerit Kazanul si Astrahanul, contribuind la expansiunea Rusiei catre rasarit. A
inceput colonizarea Siberiei si a impus controlul circulatiei pe Volga si pe Marea Caspica. In 1613,
Mihail Romanov a devenit tar al Rusiei, punand bazele dinastiei Romanovilor, ce a condus Rusia pana in
1917.
Petru I cel mare, reprezentant al dinastiei, a contribuit la modernizarea societatii. A trimis tinerii
la studii in strainatate, a impus boierilor moda europeana si a desfiintat strelitii. De asemenea, dupa
modelul occidental, a dispus construirea orasului St Petersburg, care din 1917 a devenit capital. In Pe
plan extern, in 1710, a incheiat un tratat de alianta cu domnul Moldovei , Dimitrie Cantemir si s-a aliat
cu Danemarca si Polonia impotriva Suediei pentru a obtine iesire la Marea Baltica.

Dinastia Bourbon
Perioada dinastiei Bourbonilor a reprezentat forma clasica a absolutismului monarhic, instaurat
prin intarirea domeniului regal, impunerea unui sistem de impozite Henric de Navara, protestant, a
trebuit s se converteasc la catolicism pentru a putea deveni rege al Fran ei sub numele de Henric al IVlea (1589-1610), primul rege din ramura Bourbon. Henric al IV-lea a fost cu siguran unul dintre cei
mai importani regi francezi, fiind de altfel numit de popor Henric cel Bun. El a reu it s redea Fran ei
pacea intern de care avea nevoie prin Edictul de toleran de la Nantes (1598). Cu toate c este
botezat catolic, Henric primete o educaie protestant. n august 1570 se ncheie pacea de la SaintGermain dintre hughenoi i catolici.
Ludovic al XIII-lea a consolidate absolutismul monarchic, fiind ajutat de cardinalul Richelieu,
care a intarit Consiliul Regal si a infrant opozitia nobilimii. Incepand cu 1614, Adunarea Starilor
Generale nu a mai fost convocata. Pe plan extern, Franta s-a implicat in Razboiul de 30 de ani, devenind
cea mai de seama putere a Europei
Ludovic al XIV-lea a condus Frana vreme de 72 de ani una din cele mai lungi domnii din
istoria european. A infrant ultimele actiuni de protest ale nobilimii cunsocute sub numele de Fronde;
invinsa definitive, nobilimea a fost invitata sa se stabileasca la Versailles care devina resedinta regla la
1672. A anulat Edictul de la Nantes in 1685, act ce a avut consecinte negative pentru Franta. Pe plan
extern, a promovat o politica activa, incercand sa refaca frontierele natural ale Frantei (Rin, Pirinei, Alpi)
< de asemenea, s-a implicat in conflicte cu Spania si Anglia. Datorita politicii sale, a reprezentat
prototipul monarhului absolut din Europa sec. al XVII-lea; acesta a pus bazele Imperiului Colonial
Francez.