EPIGONII

Publicata la 15 august 1870 in Convorbiri literare . Reprezinta manifestul literar al poetului , eoarece !minescu e"prima crezul sau artistic. !pigon # urmas ne emn al unui inaintas ilustru . !minescu se inca reaza pe sine in ran ul epigonilor , c$iar prin aceasta poezie se istinge e contemporani.%itlul poeziei a fost imprumutat in literatura germana &arl 'mmermann . Punctul e plecare este epigrama lui (c$iller 'eremia a. Poezia e construita pe baza antitezei intre trecutul maret si prezentul )osnic . Poetul ii elogiaza pe inaintasii sinceri , animati e nobile i ealuri , si ii critica pe contemporanii superficiali lipsiti e i ealuri , sceptici . *ntiteza romantica intre trecut si prezent e o constatare a operei eminesciene (crisoarea ''' . 'n prima strofa trecutul este i ealizat , mitizat + poetul ne transpune intr,un taram e enic , intr,o atmosfera e basm Can privesc zilele e,aur a scriturelor romane , .a cufun ca intr,o mare e visari ulci si senine /ostalgia varstelor mitice ale umanitatii a timpilor originari e prezent in intreaga creatie eminesciana . .etaforele si epitetele primei strofe visari ulci si senine , ulci si man re primaveri amintesc limba)ul poetic pasoptist . Criticul (tefan Cazimir afirma ca in lirica eminesciana e"ista patru motive centrale , stele car inale - gan irea , cantul , visul , plansul . 0an irea si cantarea sunt ominante si in aceasta poezie . (trofa esc$i e prima parte a poeziei inc$inata trecutului , alcatuita in 11 strofe . Ca si (crisorile , !pigonii are o structura biplana + partea ' , o a inc$inata trecutului , partea a '' 1 8 strofe 2 contine elemente e satira .

'ntr,o scrisoare trimisa lui 'acob /egruzzi , !minescu mentioneaza i eea fun amentala e comparatiunea intre lucrarea increzuta si naiva a pre ecesorilor nostrii si lucrarea noastra trezita , ar rece ... Comparatiunea in poezia mea ca e in efavorul generatiei noi , si , cre , cu rept . (e observa pre ominarea interesului etic asupra celui estetic . Pre ecesorii sunt elogiati nu pentru meritul intern al lucrarilor lor ci , numai pentru ca intr,a evar te misca acea naivitate sincera neconstienta cu care lucrau ei . 3a poeti ce,au scris o limba, ca un fagure e miere e"prima prin comparatie, rigoarea matematica a limba)ului, travaliul luci . !minescu elogiaza pe inaintasi prin metafore sugestive si caracterizari lapi are Cic$i eal gura e aur, .umulean glas cu urere, Prale firea ce intoarsa, 4aniil cel trist si mic. 'n prima etapa, poezia era ec$ilibrata cu cantecul, atribut al bar ului. Cantul avea o valoare primor iala in epocile mitice3acarescu , cantan ulce a iubirii primavara.(unt elogiati- (i$leanu, 4onici , autor e fabule,cuib e, ntelepciune+*nton Pann s,a us Pann,finul Pepelei, cel istet ca un proverb. !minescu e"prima nostalgia pentru timpurile mitice- (,au us toti, s,au us cu toate pe o cale nenturnata. Poetul inc$ina o intreaga strofa lui !lia e, referin u,se la ciclul sau e poezii biblice. Re esteptan miturile seculare neamului, !lia e pune temeliile unui viziuni profetice, oban in o aura e apostol care isi omina epoca!lia zi ea in visuri si in basme seculare 4elta biblicelor sante, profetiilor amare !lia e reprezinta o prima ipostaza a poeziei,vizionare si profetice.

(trofa urmatoare e"prima a miratia poetului pentru inaintasii sai pasoptisti 5olliac, Carlova ,1.arsul ostirii romane2 0rigore *le"an rescu 1*nul 16702. 5olintineanu e evocat cu poezia sa 8 fata tanara pe patul mortii. * oua ipostaza simbolica a poeziei e reprezentata e *n rei .uresan , comparat cu miticul poet , simbol al orfismului .uresan scutura lantul cu,a lui voce ruginita, Rumpe coar e e arama cu o mana amortita 8 intreaga strofa e inc$inata lui /egruzzi, care reinvie epocile glorioase'ar /egruzzi sterge colbul e pe cronice batrane, Caci pe muce ele pagini stau omniile romane !minescu inc$ina trei strofe lui 3asile *lecsan ri , elegiat pentru activitatea sa literara comple"a - 4oine , 9acramioare, .argaritarele , poezia e inspiratie folclorica , istorica , e ragoste , legen e istorice , romanul 4ri ri. (,acel rege,al poeziei, vecinic tanar si ferice, Ce in frunze iti oineste,ce cu fluierul iti zice, Ce cu basmul povesteste,veselul *lecsan ri. !pitetele e"prima optimism.*lecsan ri simbolizeaza a treia ipostaza a poeziei,puterea creatoare a visului, poezia e un instrument prin care se e"prima visul cosmosului (au visan cu oina trista a voinicului e munte, 3isul apelor a ance si a stancelor carunte, 3isul selbelor batrane e pe umerii e eal Partea a oua, alcatuita in 8 stofe , este o satira la a resa contemporanilor poetului. (e observa contrastul intre trecutul luminat e cre inta si prezentul sceptic si in)osit, imporiva caruia se ri ica sarcasmul satirei. *cest contrast e

realizat prin antiteza intre pronumele noi,voi. Poetul se integreaza in ran ul epigonilor , ar se istinge c$iar prin aceasta pozie. Criticul 'oana !m.Petrescu - termenii constanti ai vocabularului poetic eminescian in aceasta satira sunt masca, fraza, conventia, esemnan mimarea profanatoare a unor sentimente si atitu ini.asti razan e, puse bine pe,un caravter inimic+ 4umnezeul nostru- umbra, patria noastra- o fraza. Contemporan poetului sunt emagogi, superficiali, sceptici, lipsiti e sinceritate. (pre eosebire e prima parte, contemporanii nu sunt nominalizati. Remarcam miscarea saca ata a frazei, eliptice sau interogative. Ca si partea intii trecutul sufera un inalt proces e i ealizare(i e,aceea spusa voastra era santa si frumoasa. 'naintasii sunt elogiati pentru patriotismul , sinceritatea sentimentelor si entuziasmul lor. Preluan o imagine in 3asile :abian 5ob-(,a intors masina lumii, cu voi viitorul trece , !minescu sugereaza ca momentul prezent reprezinta un regres fata e trecut , ca !pigonii rastoarna or inea fireasca a timpului. 'n timp ce inaintasii erau pose ati e nobile i ealuri, 1sant#sacralitate2, contemporanii mimeaza oar valori autentice/oi carpim cerul cu stele, noi man)im marea cu valuri. 'naintasii sunt elogiati pentru vizionalismul lor*ti visat zile e aur pe,asta lume e amar care lipseste contemporanilor. 3ersul , .oartea succe e vietii, viata succe e la moarte e"prima i eea trecerii timpului si implicit a lumii, succesiunea ciclica a vietii si a mortii, generan pesimismul poetului si convingerea ca lumea e lipsita e orice sens*lt sens n,are lumea asta, n,are alt scop, alta soarte. 'n strofa penultima poetul efineste cugetarea-

Ce e cugetarea sacra ; Combinare maiestrita <nor lucruri ne"istente+ carte trista si,ncalcita, Ce mai mult o incifreaza cel ce vrea a escifra. (copul cugetarii ,acela e a escifra semnele e"istentei, este supus za arniciei. Poetul efineste poezia- 3oluptos )oc cu icoane si cu glasuri tremurate, )oc cu imagini si sunete.Poezia are menirea e a transfigura realul-(trai e purpura si aur peste tarana cea grea. Concluzia poeziei e una pesimista - %oate,s praf ... 9umea,i cum este... si ca ansa suntem noi.' eea i entitatii in ivizilor cu lumea provine e la (c$open$auer.