Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Îndreptar pătimaj 2
Despre Franţa
Humanitas - 2011
Convorbiri
Humanitas - 1993
Scrisori către cei de-acasă
Humanitas - 1995
CIORAN
Razne
Stabilirea textului, prefaţă şi note de
CONSTANTIN ZAHARIA
II' HUMANITAS
BUCUREŞTI
Redactor: Vlad Russo
Coperta: Angela Rotaru
T ehnoredactor: Manuela Măxineanu
Corector: Iuliana GIăvan
OTP: Florina Vasiliu, Carmen Petrescu
Tipărit la Fedprint
ISBN 978-973-50-3845-8
Descrierea CIP este disponibilă
la Biblioteca Naţională a României.
EDITURA HUMANITAS
Piaţa Presei Libere 1, 01370 I Bucureşti, România
tel. 021 408 83 50, fax 021 408 83 51
www.humanitas.ro
....
Preocuparea generală a fost aceea de a respecta carac
....,
.... teristicile manuscrisului şi ale conţinutului său, oferind
în acelaşi timp, cititorului precum şi cercetătorului,
accesul la o carte ce poate fi în aceeaşi măsură docu
ment de lucru sau sursa unei lecturi pasionante.
CONSTANTIN ZAHARIA
16
Razne
- Noi nu dăm glas decât durerilor ce nu au nume;
pe celelalte, care alcătuiesc ţesătura şi înşiruirea clipe
lor, le aruncăm la cosul evidentei.
, ,
23
Ceea ce e sigur e că viata n-are nici un rost; dar si mai
, ,
mărturisi.
ce se prăbuseste
) )
din exces de zel. Furnici înnebunite
de povara propriilor lor virtuţi. . .
Prin im�o-inatia
""t:Y" •
funebră, în exercitiul ei de a mă trans-
•
tot ce e în timp.
bilului. -
Extremitatea spiritului este această absenţă cu această
constiintă.
, ,
decât pe sine .
. . . E stadiul subiectiv, şi deci cel din urmă, al
mi tologiei.
34
Exerciţiul minţii nu poate avea decât o singuiă"
direcţie: de a stăvili inima în pornirea ei de a se îm- ,
părtăşi din toate aparenţele firii, de a refuza lumea pe
care o cere nesăbuirea sângelui. Furia acestuia însufleţeşte
vinele universului-stârv. Domoli-va-o mintea - a cărei
singură nostalgie e pacea sângelui60•
trămându-se.
h
În fiecare din noi zace un profet. Obsesia viitorulu i ,
care ne face să intervenim în real pentru a-l schimba
toarnă un continut fals în senzatiile prezentului. Cum
, ,
"
fi�� ţimpul vid un�i act oarecare, când mintea îţi desco
p��ă �ă �dc�' ai face este fatal din rândul celor oarecare,
c.� ·. ni'c(ii:ti s-ar putea altcum. -{De altă part�83,_ această 41
mebunie suprimată?.. 'existenţa umană nu mai are t:Iici
:! nteres, nici mister.
si
,
a simturilor.
,
noastră de absolut.
47
Dacă fiecare din noi am cuteza să privim până-n
fundul propriei noastre vieţi, uluiţi de atâta josnicie şi de
inexistenta celei mai mici câtimi de frumusete, curaJ·ul
, ,
eu suntl 12• Conj ugarea lui afi, a verbului cel mai banal
şi mai enigmatic, este o încumetare absurdă, un salt
zilnic şi mortal al minţii, care gândit până la capăt ar
des-creiera spiritul cel mai cumpănit. Noi nu ne tru
dim în treburile vietii decât dăruindu-ne trup si suflet
, ,
50
Un om n-are "suflet" decât în măsura În Călre putU C'
exagera. Dând contururi neverosimile lucruri lor, U I1 1 -
flându-Ie până la marginea din urmă, până ce devin
simboluri; împrumutând fiinţelor dimensiuni ce depă
şesc cadrul rezistenţei omeneşti 1 15; tacând din stări le şi
capriciile noastre fenomene cosmice; ridicând bucuria
sau mâhnirea la rangul de principii diriguitoare; înălţând
bătăile inimii la puls de univers; creând prin cuvinte
o legislaţie cel puţin comparabilă Tablelor Legii; invi
tând116 fiece clipă la duel cu veşnicia şi îngrijind delirul
cu migală de grădinar - iată acte de umilire ale evi
denţelor materiei. Când preţuim lucrurile în "justele"
lor proporţii, până şi trăsnetul e mediocru. Exagerarea
e semnul nostru de prezenţă în lume. Un suflet la locul
lui este un suflet care n-are loc în spaţiu; un suflet este
nebun sau nu este.
Cu toţii trebue să fugim de ispita căsniciei în lume:
de senzatia blândă de a ne găsi acasă, învălui ti de îmbâc-
, ,
I
\osândea să rătăcească dincoace de iad si rai.
. '
60
Când aerul ar evacua spaţiul, tristeţea l-ar umple
încă, ea care răspândeşte147 în tot ce este mireasmă de
tot ce nu-i şi compune în lume un fel de cuprins îndo
ielnic ce pare totusi o realitate în visul acestei realităti.
, ,
��
e raiul, d�r �ece faptă a ei este negaţia l�i. E ca şi cum
t()tZe-e-pIămăd it din pământ şi din suflet ar dovedi o
inaptitudine organică spre fericire şi cumpăt, şi ca şi
cum peste mănunchiul de vremelnicie din care se în
geamănă ceea ce-i fiinţă ar pluti o umbră de afurisenie
,
si de drăcească nestatornicie. Vinele, nervii, fiecare celulă
în parte sunt trestii în care vuiesc fioruri smintite pe
care omul nu le poate aduna într-o fâsie de înteles.
, ,
Suprimati-l,
- si
,
istoria s-a încheiatl72.
smintită făurire.
toate. p, -----�-
iferenta între gând şi aCţiune
_._._"-�. ' - , ' .. .
e o prăpastie190•
Căci nu e nici un punct comun între a-ti da seama si-a
I I
.
altora, si nu o esentă
, , ireductibilă.
��.�al�� li }�!��t_�� ne-au obişnuit să nu vedem 4�fât
.
ceea ce am vrea s� .fim, nu ceea ce suntem. Superstiţia
9,frumuseţii morale" a construit un om superficiaP 97.
Când, însă, aj ungem a fi nepăsători la modelul după
care-am dori să trăim, atunci nimic din ce credeam a
nu mai fi nu ne rămâne străin. Vulgaritatea, meschinăria,
: pizma şi tot ce se leagă de docotul ascuns al sângelui
78 devin elementele reale ale sufletului în care ne bălăcim
cu mai multă patimă, fiindcă n-avem curajul să le
mărturisim, decât în idealurile "nobile". - Omul nu
e în regulă cu sine decât necunoscându-şi doza de jos
nicie. Dar cum ea e nesfârsit , mai mare decât înclină a
crede cea mai sinceră luciditate, cunoaşterea de sine
rămâne o problemă insolubilă. - Psihologia a fost in
ven�ta_t_���_�4l!L4i_ll _ o!Tl�_E�!1��!:l_I_�tillii�-n�onm�b1�e
ale tendinţelor lui nobile, cărora nep�tind4-i� da de
61nd,-ea:srcon-dnu�r
, --1.
,, __ - __- e��rdt' i tir�i i���rminabil întocmai
__
.. _ .
ca 'si
� .-iadul.,'---
_�J • --.....
semen un călău. 81
Toate2 1 2 treburile acestei lumi nu sunt moduri, ci
mode ale timpului. Şi timpul însuşi pare a fi doar o
modă a eternitătii. Devenirea e-o demodare continuă
,
vatie a amărăciunii.
,
nu-i are.
tară de folos.
de sânge.
,
t mentul ce le naste si le nimiceste, în marea de nemân-
J , ,
ganţă-n iad . . .
spânzurăm.
5 Var.: Lucidităţii.
6 Var.: tavanuL.
7 Î n manuscris ,,freamătul frunzelor" apare tăiat cu creionul;
un ,,?" intercalat.
8 Precedat de Caut.
9 Urmează: Nici unuL nu ia formă, propoziţie suprimată de
autor.
0
1 Var.: existenţei.
Il
Var.: Decât forma supremă de frică în faţa fericirii. Iniţial,
fraza începe altfel: S-ar putea ca sinuciderea să nu fie decât
forma pe care scăparea pe care-o-ntrevedem [ . . . ] , Însă auto
rul a suprimat acest început.
12 Precedat de cu greu.
55 Urmat de ji hrana.
5 6 Precedat de atunci.
5 8 Var.: anii.
60
Var.: Vom cunodfte vreodată punctul de echilibru în care
pacea sângelui e singura ei nostalgie [?] .
61
Var.: Fiece aparenţă corespunde unei dorinţe, fiece cuget, o
aparenţă mai puţin [ . . . ] .
62
Var. : să intre în.
6
3 Var. : a evita.
64 Var.: elanul.
65 Î
n manuscris, ji de a nu fti ce face.
66
Var. : turbură.
67
Var. : ca un nu ştiu ce trist de a fi.
68
Î n manuscris, răsuflat.
6
9 Var.: doliul tuturor pronumelor.
7 1 Var.: astrului.
durerea noastră.
73 În două versiuni abandonate de autor, apare varianta des
79 Var. : a suprima.
80
Var.: lege.
81
Var. : a nu avea îndoieli despre ce vrem săfacem.
8 2 Urmat de noastre.
abandonată de autor.
8 6 Urmează aforismul : Plictiseala, împiedicând sentimentele să
9 1 Var. : obstacole.
9 5 Var. : istoriei.
97 Var. : agonia.
1 0 0 Var.: se ucide.
� 101
<:)
Precedat de: adevărat.
� 1 02
Var. : Jrăgezimea.
1 0 3 Var. : măsura farmecului / natura oricărui farmecfiind defi-
1 16 nită de.
104
Var.: a ne educa în victime.
10
5Var. : În orice femeie n-am văzut nicicând altceva decât
îngerulpăzitor al propriei mele [ . . . ] .
1 06 Var.
: aLături de ea îmi bocesc.
1 07
Urmat de: la care se adapă toate iluziile, versiune aban-
donată de autor.
1 08
Var. : frică.
10
9 Var. : observat.
1 10
Var. : E cea mai profundă observaţie.
111
Var. : posibilitatea / tendinţa sigură.
1 12
Var.: exist.
1 1 3 Var. opri.
:
1 14 Î
n manuscris : pe-ndată.
11
5 Var. : umane.
1 16
Var.: transformând.
117
Var.: cu toate astea.
1 18
Var. : grav / zdrobi [ . . . ] .
1 19
Urmat de înjine, ulterior suprimat de autor.
1 20
Var. : logică ji normaLă.
121
Urmează fraza, ulterior suprimată de autor: Realitatea nu
poate săfie, neantul numai o imaginează / visează, datfiind
că visul e singura formă de mitologie.
1 22
Concluzia la care ajungi [ . ] , incipit suprimat de autor.
. .
12
5 Precedat de singura, ulterior suprimat de autor.
1 26 Var.: de-asupra.
1 2 7 Var. :
dinamică.
1 28
Var.: în care refuzul nostru.
1 2 9 Incipit suprimat: Astfel, tot ce este merge spre distrugere.
1 30
Var.: ce ştim ji ce suntem.
1 31
Sintaxă neobişnuită, improprie expresiei îngrijite pe care
Cioran o practici de obicei. După "Uneori îmi pare a fi cel
mai mare erou . . . " ar fi fost de aşteptat ca autorul să con
tinue prin "acela care . . . " etc. Fraza devine Însă un anacolut 1 17
prin modul în care este dezvoltată. Ar trebui semnalată
aici o construcţie evident împrumutată din franceză: "din
a fi luat hotărârea", improprie limbii române.
1 32
Var. : la rangul de funcţie metafizică.
1
33 Var. : Timpul este monoton fi absurd ca un refren ireversibil.
1 34 Var.: Injustiţia.
1 35
Var. : ar plămădi materia-n otravă.
1 3 6 Var. : creaţi.
1 7
3 Var. : dărâmate.
1 8
3 Var.: mâhnirea.
1 3 9 Var. : adevărată.
1 1
4 Var. : trăim.
1 4 2 Var. : prăbufi.
1 43 Var. : necondiţionată.
1 44
Var. : nimici.
1 45
Var.: funcţiunile.
1 4 6 Var. : cuprinsul.
1 47 Var.: supravieţuiefte.
1 49
Var.: decadenţă.
1 0
5 Var. : speră.
1 1
5 Urmat de: mituri / legende, suprimat de autor.
1 53
Var. : otrăvit.
1 54 Urmat de: cu toţii, suprimat de autor.
1 67
Var. : golul.
1 68 Var.:
crima.
1 69
Var. : apăsa sufletul.
1 70 Var.
: trăieşte.
171
Calc după fr. fuir qqn / qqch.
1 72
Var. : Sfârfitul istoriei ar fi singura lui [ . . . ] .
17
3 Var. : Credinţa în clipe e temeiul.
1 74
Precedat de: acceptabil sau.
1 75
Var. : funebru al timpului.
1 76 Var. : intraţi.
1 77
Var.: un zâmbet.
1 78 Var.
: cuprinde.
17
9 Var.: Nu cunosc o negaţie mai mare a progresului decât suspinul.
1 80
Var.: ce pare a se termina.
1 8 1 Var.
: inoculat.
1 82
Var. : chemarea.
1 83 Var.
: independenţa.
1 84 Urmat
de: complice, ulterior suprimat de autor.
1 85
Var. : minţii.
1 86
Urmat de: întinată.
1 87
Urmat de: mistuitor.
1 88 Urm
at de: de sub pământ.
1 89
Var. : imediate.
1 90
Fragmentul începe cu: O prăpastie totală separă felul de-a
reacţiona în faţa vieţii, propoziţie suprimată de autor.
19 1 Var. : esenţa faptului de fa fiinţa].
1 92
Var. : paradox. 1 19
1 93 Var.: pură.
194 Var.: adâncă. Josnicia măcar e profondă, alt incipit suprimat
de autor.
1 95 Var.: întreaga fire.
2 00
Var.: menirea.
20 1
Urmat de: fi absenţele eterne ale.
20 2
Precedat de: fostele.
20 3
Var. : soarele ar dispărea, dar speranţa nu.
20 4
Urmat de: lumea.
20 5
Var.: ca atare.
206
Precedat de: Descrefterea fi.
20 7
Var. : trăiesc !i morfără credinţă.
20 8
Var. : alţii.
20
9 Var. : numai aşa găseşte.
210
Urmat de: de lume.
21 1
Frază adăugată în josul paginii.
212
Lacrimile ce sunt [ . . ] , incipit suprimat de autor. Acest
.
213
Var. : e scutită de.
214
Var. : rămânem singuri cu remuşcări târzii.
21 5
Var. : creaţiei.
216
Var.: ameninţare.
217
Precedat de: faţă de tot ce suntem fi.
21 8
Incipituri abandonate: În orice ideal / Există.
21
9 Var. : toate răzvrătirile.
220
Var. : a rămâne încremenit sub suflul / de suflarea.
22 1
1 20 Var.: natura.
222
Var.: aruncă.
223
Urmat de: tot.
22
4 Var.: fi fie că suntem aruncaţi la în cOful Creaţiei, fie că
purtăm cunună.
22 5
Var.: mândrie.
226
Var.: potrivit.
227
Precedat de: ce se întind.
228
Cuvânt şters, indescifrabil, între nici şi un.
22
9 Var.: nepăsare.
2 30
Urmat de: fi alte inimi.
23 1
Var. : ce nu se poate consola de a nu fi găsit / nemângâiat de
a nu fi găsit alt loc / sălaf decât viaţa.
232
Î n original, poetic, probabil un lapsus calami.
2 33
Urmat de: suprema obsesie.
23
4 Urmat de: ia proporţii.
2 35
Var. : ce respectă anumite convenţii.
2 36
Var. : a cugetării fi a.
237
Var. : împărtăfirea di{n}.
23 8
Var. : faca/.
23
9 Var.: dincolo de el.
2 0
4 Precedat de: aşteptându-ne.
2 1
4 Var. : îmbibă.
24 2
Var.: afară doar de neexistent [ . . . ] .
2 3
4 Var. : actuală / în singura actualitate vreodată observată fi
simţită.
2
44 Var.: în durere.
24 5
Var.: {î}nseamnă.
24 6
Var.: a-ţi petrece.
24 7
Var. : gura.
2 48
Lihodit, de la a lihodi, "a omorî prin foame", (Al. Cioră
nescu, Dicţionarul etimologic al limbii române, Bucureşti,
Ed. Saeculum 1.0., 2005, s. v. "lihod") .
2
49 Var. : în zeama mădularelor destulă.
2 50
Var. : a cere inimii.
25 1
Urmat de: îndurerate, suprimat de autor. 121
25 2
Var. : durere{a}.
25
3
Var. : rezulte.
2
54 Urmat de: un refoz.
25 5
Var. : de opera a ceea ce numim viaţă.
256
Urmat de: cetăţean reformator.
25 7
De la f' 89 (p. 87 în paginaţia Bibliotecii Doucet) , textul
este reluat şi continuat la r 9 1 (p. 88), unitatea lui fiind
verificată prin motivul "nepărtinirii" . Fragmentul următor
este intercalat.
25 8
Urmat de: fi curios, ulterior suprimat de autor.
2 59
Var. : infinit.
260 Î
n manuscris, toate lacrimile.
26 1 Î
n manuscris, urmat de prepoziţia de. Probabil un calc
după fr. rever de.
262
Var.: fiinţă.
26
3 Var. : fiinţe.
264
Variantă abandonată de autor: Naţiunea este o stare colec-
tivă de păcat, multiplicarea în planul ordinei a [ . ] .
. .
26
5 Var. : sfârfi.
266
Var. : o izbândă printr-o cruzime de care nu ne dăm seama.
26 7
Var.: dezbracă.
268
Var. : n-au decât un rost.
26 9
Urmat de: proiecta în feţele lumii nici culoare, nici [ . . . ] .
2 0
7 Urmat de: el însUfi; precedat de: Este materia ca atare.
2 1
7 Var. : vidul /golul.
27 2
Var.: împreună alcătuiesc temeiul [ . . . ] .
2
73 Var.: ne-am gândi.
2
74 Var.: Tot ce nu e nemângăiată viziune a răului e utopie.
2 5
7 Var. : imboldul ce menţine.
27 6
Var. : mintea omulu{i} a putut să [ . . . ] .
277 Urmat de: fi asemănarea.
2 8
7 Urmat de: fi a gândirii.
27
9 Urmat de: nostalgia fi.
28 0
Var.: Amândouă exprimă falimentul creaturii.
281
1 22 Var.: Izbânzile fi imnurile ei sunt o zădărnicie în la major.
282
Var.: lumea însăfi.
28 3
Var. : aspiraţia.
284
Var. : siguranţa.
28
5 Var. : - universul nostru este-o zdreanţă, iar speranţa
noastră peticul ei invizibil.
286
Var. : este prostia.
28 7
Urmat de: de Isus ar fifost un alt timp fi după el [ . . ] ..
288
Var. : natura.
28
9 Var.: complexităţii.
2 0
9 Urmat de: "dragoste ", suprimat de autor.
-
2 1
9 Var. : ficţiunea.
2 2
9 Var. : Omul este marele străin.
2 3
9 Var.: tot ce este / prefocerile nu schimbă nimic / singura.
2 94
Var. : ce nu poate li nici măcar nu vrea să atingă [ . . . ] .
2 95
Urmat de: la care tindem.
2 6
9 Fragment urmat de un incipit abandonat: Am fost aforisit /
pare a autorului.
2 8
9 Urmat de: flră nici un ţel.
2
99 Urmat de: cronologiei nepăsătoare a naturii.
30 1 Var. : vieţii.
3 0 2 Var.: golul.
30 3 Var. : religia.
30 4 Var. : absenţei.
prin negaţie.
30 6 Var.: Cum urâtul este răul prin excelenţă al existenţei în
lume, leacul lui nu poate fi decât supranatural [ . . . ] .
3 0 7 Var. : împrejmuit din toate părţile de siguranţa monotonă li
30 9 Var. : aparenţa.
2
3 4 Var. : surâd.
2
3 5 Var.: pe atunci viitorul nu-ţi părea o utopie.
26
3 Var. : echivalentă.
2
3 7 Urmat de: şi ale oamenilor.
28
3 Var.: Viaţa înşiruie spaime inexacte şi remUfcări vagi spre
un punct precis: moartea.
2
3 9 Var. : ce se închide în sfera ei.
33 0 Var. : {să} calce peste toate iluziile afară de cele două esenţiale.
33 1 Var. : ajungi.
2
33 Calc după fr. finir en; în româneşte s-ar spune "sfârşeşti
donat de autor.
1 24
Cuprins
Razne . . . . . . .. . .. . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 17
Note . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 13