Reutilizarea adaptivă a patrimoniului construit crește

calitatea vieții - Declarația de la Leeuwarden

Comunicat de presă, 28 noiembrie 2018

Cu ocazia Forumului Anului European al Patrimoniului Cultural -

România, Ordinul Arhitecților din România are plăcerea să lanseze
Declarația de la Leeuwarden - Reutilizarea adaptivă a
patrimoniului construit: conservarea și consolidarea valorilor de
patrimoniu construit pentru generațiile viitoare, adoptată la
Leeuwarden (Olanda) pe 23 noiembrie 2018. Declarația este rezultatul
conferinței „Reutilizarea adaptivă și tranziția patrimoniului construit”
organizată de Consiliul Arhitecților din Europa (ACE) cu ocazia Anului
European al Patrimoniului și promovează necesitatea reutilizării
adaptive a patrimoniului construit ca instrument de valorificare și
creștere a valorii sale sociale, culturale, ambientale și economice.

„Organizația noastră susține promovarea reutilizării adaptive (adaptive

re-use) și rolul acesteia în creșterea culturii urbane, esența de la care
a pornit această declarație. Sunt mult prea rare discuțiile care vizează
pilonul 4 al sustenabilității – cultura – adeseori fiind invocați ceilalți 3:
socialul, mediul și economicul. Acest demers este legat direct de
Declarația de la Davos (din ianuarie 2018) care definește
instrumentele de creștere a calității culturii mediului construit sau
baukultur, recunoscând cultura și patrimoniul cultural ca fiind esențiale.
Davos este contextul în care, pentru prima dată, miniștrii culturii din
Europa recunosc viziunea integratoare a conceptului de baukultur, nu
doar din punct de vedere tehnic și profesionist, ci și în privința
implicării societății, promovând astfel cultura în sensul său larg.

Prin conferința ACE, organizația care reunește organizațiile

profesionale naționale ale arhitecților din Europa, s-au prezentat
exemple de bună practică de reutilizare adaptivă, care ilustrează
modul în care cultura este un suport al dezvoltării. Exemplele arată
modul în care patrimoniul cultural activează zone urbane, se auto-
susține și generează plus-valoare, nu doar la nivel social, ci și la nivel
economic. Ce poate fi mai sustenabil decât să reutilizezi resursele
existente, în loc să demolezi și să reconstruiești de la zero?” conchide
Alexandru Găvozdea, președintele OAR.

Declarația de la Leeuwarden este extrem de necesară în contextul

românesc, în care inițiativele de regenerare urbană și reutilizare a
fondului construit existent sunt încă rare, iar cadrul normativ și
standardele sunt destul de rigide. Investițiile urbane recente s-au
concentrat preponderent pe demolarea infrastructurilor existente
pentru a face loc construcțiilor noi, deși multe dintre acestea erau încă
funcționale.

Redăm în continuare comunicatul ACE cu privire la fundamentarea

declarației și invităm la conștientizarea necesității reutilizării adaptive a
fondului construit ca instrument pentru creșterea calității vieții și
menținerea identităților urbane.

<< Vineri, 23 noiembrie 2018, Consiliul Arhitecților din Europa (ACE) a

organizat la Leeuwarden, Capitală Europeană a Culturii 2018, o
conferință pe tema Reutilizarea și Tranziția Adaptivă a Patrimoniului
Construit. Evenimentul a avut loc în cadrul Anului European al
Patrimoniului Cultural (EYCH) și s-a referit îndeosebi la inițiativa
privind Patrimoniul în tranziție: reconfigurarea spațiilor industriale,
religioase și militare pentru regenerarea zonelor urbane și rurale.

Conferința și-a propus să reunească arhitecții și celelalte părți

implicate în domeniul patrimoniului pentru a discuta despre beneficiile
refolosirii adaptive a patrimoniului nostru construit, bune practici în
domeniu, provocări, riscuri și obstacole inerente proiectelor de
reutilizarea adaptivă.

Cu această ocazie, a fost supusă spre aprobare o Declarație, sprijinită

de Federația Europeană a Siturilor Fortificate (EFFORTS), Europa
Nostra și Viitorul pentru Patrimoniul Religios (FRH).

Declarația reamintește că reutilizarea adaptivă a patrimoniului nostru

construit aduce multiple beneficii indivizilor și societății, pentru
generațiile prezente și viitoare. Printr-o restaurare și o transformare
inteligentă, valoarea socială, ecologică și economică a siturilor de
patrimoniu poate crește, iar importanța lor culturală sporește. Astfel de
proiecte contribuie, de asemenea, la regenerarea țesutului urban și la
atractivitatea zonelor.
Proiectele de reutilizarea adaptivă determină multe provocări.
Declarația subliniază că procesele care favorizează și asigură
flexibilitate în privința cadrului de reglementare și a standardelor,
participarea cetățenilor, achizițiile bazate pe calitate, echipele
multidisciplinare care acționează în colaborare, viabilitatea financiară
și buna povestire pot contribui la proiecte de succes pe termen lung.

Așa cum se evocă în Declarația de la Davos, „patrimoniul cultural este

o componentă fundamentală a culturii construirii (baukultur) de înaltă
calitate”. Adaptarea patrimoniului nostru construit la nevoile
contemporane prin intermediul intervențiilor arhitecturale inovative și
de bună calitate poate contribui la îndeplinirea dezideratelor exprimate
în Declarația de la Davos și la realizarea unei culturi a construirii
(baukultur) de înaltă calitate în Europa. Ceea ce creează generația
noastră astăzi va fi patrimoniul de mâine. >>