D e veghe in lanul de secara de J. D.

Salinger este arhicunoscuta drept una dintre

cele mai bune carti ale secolului al XX-lea, avand ca teme centrale maturizarea si
instrainarea din timpul adolescentei. Subiectul este simplu: Holden Caulfield
povesteste experientele prin care a trecut in vacanta de Craciun a anului precedent
dupa ce a fost exmatriculat de la scoala pregatitoare Pencey. Insa ceea ce face
romanul lui Salinger cu adevarat deosebit este multitudinea de simboluri ascunse
dincolo de simplitatea lui.

Cartea pare scrisa intr-o zi, fara prea multe formalitati, dar, de fapt, este
extreme de elaborata, avand un caracter alegoric pronun?at. Ne dam seama de aceasta
inca din titlu. Originile numelui ales pentru carte se afla in versul �Daca cineva
prinde pe cineva venind prin secara� al unui cantec pe care Holden il aude
intamplator pe strada. Faptul ca versul s-a dovedit gresit reprodus (acesta fiind
�Daca cineva se intalneste cu cineva venind prin secara�) nu are importanta, ceea
ce conteaza este modul in care Holden interpreteaza ce a auzit. El ii marturiseste
lui Phoebe, sora sa, ca isi imagineaza: �o multime de copii care joaca un joc intr-
un lan intins de secara. Mii de copilasi si nimeni prin preajma � nimeni mare,
vreau sa spun � in afara de mine. Si eu stau in picioare pe buza unei stanci
scrantite. Ce am de facut, trebuie sa prind pe oricine ar trece dincolo de stanca.
Adica, daca alearga si nu se uita pe unde merg, trebuie sa apar de undeva si sa-i
prind. Asta-i tot ce as face toata ziua. As sta de veghe in lanul de secara si-
atat�. Poate suna ciudat, caci, pana la urma ce tanar de saisprezece ani ar vrea sa
vegheze un lan? Semnificatia pasajului, si a titlului de altfel, este una mult mai
profunda si anume ca Holden vrea sa-i salveze pe copii de la maturizare si
implicit, de la a-?i pierde inocenta. Lanul de secara reprezinta autenticitatea
copilariei: pur, nevinovat si ludic. Dincolo de stanca este lumea adultilor:
superficiala, ipocrita ?i vulgara. Holden este undeva la mijloc, incercand sa
conserve inocenta. Caciula lui rosie de vanatoare are un rol important in acest
context, fiind simbolul celui de veghe: spre final, Holden (care constientizeaza in
cele din urma ca maturizarea este un proces inevitabil si poate nu asa de rau cum
il percepe ini?ial) ii da caciula lui Phoebe, urmatoarea ce trebuie sa �vegheze
lanul�. Caciula este, de asemenea, un obiect al individualitatii lui Holden,
purtand-o numai cand nu e nimeni prin preajma. Ulterior, Phoebe i-o pune inapoi pe
cap, aratandu-i ca ea il iubeste exact asa cum e.

Este imposibil sa nu remarci obsesia tanarului Caulfield pentru ratele de pe lacul

din Central Park. Vesnica sa dilemma e unde se duc ratele pe timpul iernii, cand
lacul ingheata? �Mama natura are grija de ele�, ii raspunde un taximetrist. Holden
cumpara pentru Phoebe discul Little Shirley Beans, dar il sparge accidental dupa ce
aluneca pe aleile parcului, chiar langa lac. Discul este o alta reprezentare a
inocentei (nu degeaba Phoebe pastreaza bucatelele), iar spargerea lui este urmata
de cele mai sumbre ganduri ale lui Holden. Acestea fac aluzie la iarna care alunga
ratele, dar ele vin intotdeauna inapoi. La fel ?i sentimentele lui Holden, daca
interpretam iarna drept o stare. Iarna reprezinta o latura mai intunecata din
sufletul omului, dar sentimentele si emotiile autentice vin mereu inapoi pentru a
face totul clar. Este modul in care functioneaza natura omului.

Nimic nu este intamplator in De veghe�, nici macar numele protagonistului: in

engleza, caul este o membrana care in cazuri rare acopera capul nou-nascutilor.
Copiii care o au se spune ca dau dovada de puteri supranaturale si prezenta
membranei este asociata cu norocul. Reiese ca Holden este special, diferit de
ceilalti. Multi ar putea sa desfinteze ideea, spunand ca poate Caulfield pur si
simplu ii suna bine lui Salinger, dar la inceputul cartii, autorul face o aluzie la
David Copperfield, care s-a nascut cu o astfel de membrana.[1] Deci, nu vorbim de o
coincidenta. De fapt, toti copiii Caulfield sunt speciali: D.B. are parte de succes
scriind scenarii la Hollywood, Allie era un roscovan stangaci care isi scria poezii
pe manusa de baseball, Phoebe tine un jurnal, este o dansatoare de neintrecut ?i
fata numarul unu in ochii fratilor ei. Holden? Ce il face pe el atat de special?
Aparent, e un simplu adolescent revoltat, care se plange incontinuu si nu stie ce
vrea. Totu?i, sa nu uitam ca engleza este singura materie la care Holden nu a
picat, el insusi recunoscand ca �se pricepe la compuneri�. Dar pe langa asta,
Holden are un dar aparte de a observa oameneii din jur, el stie de ce ei
reactioneaza intr-un anumit fel in diferite circumstante si intelege emotiile
umane, fiind dotat cu o sensibilitate aparte.

Un alt mod in care putem interpreta personajul lui Holden Caulfield este drept o
reprezentare a Americii dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. O ?ara care a aruncat
bomba si si-a pierdut inocenta. De remarcat ar fi faptul ca multi supravietuitori
ai bombei atomice s-au imbolnavit de lucemie, boala care l-a rapus si pe Allie.[2]
Cum am mai spus, nimic nu este o coincidenta in De veghe in lanul de secara,
Salinger creind un intreg sistem ramificat de simboluri, motive si aluzii,
problemele punctate aici fiind doar cateva piese din puzzle-ul uneia dintre cele
mai bogate in semnifica?ii opere din literatura universala.

In ultima instanta, recomand citirea romanului in engleza pentru o intelegere mai

aprofundata. Nu e nevoie de cunostinte avansate de limba engleza, deoarece limbajul
e de o naturale?e remarcabila. Este imposibil ca traducerea sa fie fidela pana la
capat, din moment ce este folosit tipicul vocabular american al anilor cincizeci:
limbajul licentios si degajat face tot farmecul romanului, ?i tocmai savoarea
acestuia se pierde in traducere. De exemplu, cuvantul phony, probabil unul dintre
cele mai des intalnite in carte, descrie o persoana superficiala, prefacuta si
pretentioasa, dar nu are un echivalent in romana care sa se potriveasca
contextului, deci se folosesc de fiecare data termeni diferiti si astfel se elimina
senzatia de repetitie (specifica modului de a gandi al lui Holden). Un alt exemplu,
o fraza de tipul �Then I really started chucking the old crap around� devine �Dupa
aia am inceput sa torn gogomanii la greu�. Farmecul se pierde in traducerea
aproximativa, cum de altfel se intampla cu cele mai multe opere care abunda in
argou.

Avand convingerea ca in fiecare dintre noi exista un Holden sau macar o umbra din
modul de a fi al personajului lui Salinger, inchei prin a va indemna sa va intalni?
i cu voi in?iva prin protagonistul romanului De veghe in lanul de secara. Recunoa?
terea e garantata ?i intalnirea savuroasa!

[1] Shmoop Editorial Team, �Holden Caulfield in The Catcher in the Rye,� Shmoop
University, Inc., 11 November 2008, http://www.shmoop.com/catcher-in-the-
rye/holden-caulfield.html (accessed March 24, 2015).

[2] Shmoop Editorial Team, �Holden Caulfield in The Catcher in the Rye,� Shmoop
University, Inc., 11 November 2008, http://www.shmoop.com/catcher-in-the-
rye/holden-caulfield.html (accessed March 24, 2015).