Etică, morală , deontologie-clarificări conceptuale

Vorbind despre etică și morală simțim nevoia să

definim acești termeni. Definirea termenului etică poate
fi dificilă căci ar trebui să explicăm o mulțime de alți
termeni interdependenți. Potrivit lui Pritchard și Goldfarb
(2007), „Etica este despre ceea ce este corect sau greșit,
bine sau rău, drept sau nedrept, responsabil sau
neresponsabil, obligatoriu sau permisibil, lăudabil sau
condamnabil. Ea este asociată cu vina, rușinea,
indignarea, resentimentul, empatia, compasiunea și grija.
Ea este interesată atât de caracter cât și de conduită. Se
adresează atât unor probleme de politici publice, cât și
unor probleme personale”.Autorii nu ne dau o definiție
reală căci consideră că „a cere o definiție de la bun
început poate înăbuși discuția la fel de ușor cum o poate
stimula”. Ei subliniază de asemenea că nu diferențiază
între teremenii etică sau morală. Totuși, căutând definiții
în dicționare putem să găsim diferențele. Astfel, „etica”
este definită ca „ramură a filosofiei care studiază
morala”, în timp de „morala” reprezintă „credințele
despre ce este comportamentul bun și ce este
comportamentul rău” sau „măsura în care ceva este
corect și bun” (An Encyclopedia Britannica).Cu alte
cuvinte, etica include valorile și normele morale, ea
reprezintă o știință despre comportamentul moral
(Longman Dictionary of Contemporary English), în timp
ce morala include norme și principii care ghidează
relațiile umane, reprezintă tipurile sau modelele ideale
de comportament.Deontologia poate fi definită ca
știința despre obligații, datorii. Domeniile care îi
sunt subordonate vizează datoria, obligațiile, regulile,
normele morale, normele, regulile și obligațiile
profesionale. Dicționarul lui Miriam Webster
definește termenul deontologie ca „teoria sau
studiul obligațiilor morale”, în timp ce Encicolpedia
Stanford de filosofie online precizează că termenul
deontologie derivă din cuvintele grecești datorie (deon)
și știință (stdiul) lui logos. Se spune de asemenea că
deontologia se încadrează în domeniile teoriilor morale
care ghidează și evaluează alegerile pe care ar trebui să
le facem (teorii deontice) în contrast cu teoriile despre
virtute care ghidează și evaluează ce fel de persoană (în
termeni de trăsături de caracter) suntem și ar trebui să
fim”.În filosofie termenul „etică deontologică” se
concentrează pe corectitudinea sau incorectitudinea
acțiunilor înșile, ca opuse corectitudinii sau
incorectitudinii connsecințelor acelor acțiuni sau
caracterului individului. Dacă o situație este bună sau rea
depinde de faptul dacă acțiunea care a adus-o a fost rea
sau bună. Corect înseamnă acum să te conformezi unei
norme morale, sau să acorzi prioritate Binelui. (The
Basics of Philosophy).