Interpretarile moderne rezerva polifoniei narative un loc privilegiat.

Pe linia unica a dramei sau a melodiei se suprapun si se amesteca alte linii, totul se intretaie, se leaga si se contopeste. Se cauta mai intai romane care, rpin tematica, dezvolta destinul unor artisti. In al doilea rand, polifonia este depistata la nivelul intrigii. Cand aceasta devine excesiv de obositoare prin detalii, intervine polifonia. Pe scurt, ea ar fi un antidot pentru asa-zisa naratiune lanceda. Nu exista o polifonie narativa in general, aplicabila simultan si lui Dostoievski si lui Proust. Fiecare epoca de roman ajunge sa descopere polifonia. Bahtin spunea ca misiunea estetica a lui Dosto a fost sa construiasca un univers polifonic si sa distruga formele romanului vest-european, care era monologic. Distinctie polifonie-roman polifonic. Polifonia este un stil de miscare narativa, iar romanul polifonic este o specie constituita. Non-identitatea autor-personaj decide miscarea polifonica. La sine, actorul dostoievskian se uita prin intermediul ideii, deoarece romanele lui Dosto reprezinta fiecare povestea unei idei. Trecerea de la omofonie spre polifonie nu este nici generala (ea se intalneste doar la cativa autori), nici definitiva. Dosto considera ca omofonia persista. Noiunea de polifonie i aparine lui M. Bahtin (Problemele poeticii lui Dostoievski). Exist: - o POLIFONIE COMPOZIIONAL alternarea de planuri narative, urmrirea alternativ a personajelor n funcie de mediile frecventate + o POLIFONIE IDEOLOGIC, mult mai important pentru naraiunea dostoievskian = o pluralitate de contiine, de voci independente avndu-i, fiecare, universul propriu, propria subiectivitate, diferit de contiina scriitorului. Exemplificarea deplin a vocii independente o reprezint Fraii Karamazov : fiecare dintre frai reprezint o opiune existenial diferit, pe care autorul o dezvolt separat, fr a o favoriza sau a o amenda. Naraiunea dialogat nseamn, deci, dialogul unor opiuni existeniale n structura polifonic a romanului. Dostoievski reprezint n istoria romanului o adevrat revoluie, pentru c formele narative sunt dublate de viziuni originale cu dezvoltri morale, filosofice i religioase.