Cerbul

Harap Alb este supus la proba de a adduce pielea Cerbului fermecat. Capul
cerbului reprezinta un test de rabdare deoarece a trebuit sa astepte pana la
asfintirea soarelui pentru ca acesta sa moara definitiv. De asemenea reprezinta si
un test de putere deoarece trebuia sa ii taie dintr-o singura lovitura. Tot asa,
Cerbul(a carui privire poate ucide) trimite la capul Meduzei(din mitologia greaca)
in plus, nestemata pe care o poarta in frunte, aminteste de perla frontal(din
simbolismul hindus) care le confera luptatorilor atributul eternitatii.

Cerbul a fost adeseori asemuit arborelui vietii din cauza coarnelor lui ramuroase,
care se reinnoiesc periodic. Este simbolul ritualelor cresterii, al renasterilor, in mai
multe cosmologii, cerbul prin mugetele lui, trezeste viata creata in arta Indiana,
arboreal este adeseori reprezentat rasarind din coarnele ramificate ale
animalului. De asemenea. Cerbul este vestitorul luminii si arata drumul spre
lumina zilei. In alte civilizatii, cerbul este conceput ca mediator intre cer si
pamant, ca simbol al soarelui ce rasare. Oricine percepe cerbul ca pe un urmaritor
al sarpelui, adica al raului. Ca si vulturul ce devoreaza serpii, cerbul este un semn
prin excelenta favorabil, dar bipolar, caci el distruge prin foc seceta, inabusind tot
ceea ce traieste in apa. Cerbul mai are o trasatura cu totul specifica: calca cu
copitele din spate exact pe urma copitelor din fata, astfel simbolizand modul in
care trebuie urmata calea stramosilor.

In “Povestea lui Harap Alb” de Ion Creanga, uciderea cerbului constituie una din
probele initiatice la care e supus personajul, iar semnificatia motivului este una
profunda: ucigand cerbul, Harap Alb omoara o ipostaza a raului etern, instaurand
pacea in lume preluand de la invinsi atributele razboinicului si privilegiul
eternitatii.