POVESTEA LUI HARAP ALB

- de Ion Creangă

ANALIZĂ LITERARĂ

Profesor dr. Loredana Dan Clasa a X-a C1

Proiect realizat de: Manole Mara, Ilinca Filpișan,

Hosu Mara, Gherman Maria, Moldovan Raluca
Haideți să ne amintim împreună basmul
Un crai are 3 fiii. Fratele său Verde-Împărat era stăpân peste o țară îndepărtată și îl roagă să îi trimită unul
dintre cei trei fiii pentru a fi moștenitor.Fiul cel mai mare pornește la drum, însă eșuează să îl ducă până la
capăt, speriindu-se de tatăl său deghizat în urs. Același lucru se întâmplă și cu fiul cel mijlociu. Mezinul
craiului își incearcă și el norocul și reușește să treacă proba tatălui său cu ajutorul sfaturilor Sf. Duminici.În
drumul lui spre împărăție se întâlnește cu un spân pe care îl respinge la început, însă spânul reușește să îl
păcălească și i se alătură fiului de crai. Spânul ajunge să îl amenințe pe flăcău și îi poruncește să își schimbe
identitatea în Harap-Alb, slugă a omlui spân.Ajunși la împărăție, Împaratul îl întâmpină cu multă bucurie pe
spân, care se prezintă ca fiul fratelui său, iar Harap-Alb este trimis la grajduri. Pentru a-l impresiona pe
Împăratul-Verde, spânul îl supune pe Harap-Alb la diferite sarcini. Primele două sunt trecute ușor cu
ajutorul Sf. Duminici, însă a treia era cea mai grea, adică să o aducă pe fata Împăratului Roș.Astfel, Harap
Alb pleacă spre împărăția Omul Roș, iar în drumul său spre acesta, Harap Alb întâlnește rând pe rând cinci
făpturi ciudate care se oferă să îl însoțească și să-l ajute să ajungă la destinație cu bine: Gerilă, Setilă,
Ochilă, Flămânzilă și Păsări-Lăți-Lungilă.La rându lui, Omul Roș îl supune la o serie de probe dificile pe
care le depășește, iar într-un final reușește să plece spre împărăția lui Verde-Împărat cu fata Omului Roș. Pe
drum, Harap Alb și fata omului Roș prind drag unul de celălalt, iar de-ndată ce ajung la împărăție, fata
dezvăluie adevărata identitate al lui Harap Alb, iar Spânul, se repede și îi taie capul. La rândul său, Spânul
este ucis de către calul lui Harap Alb. Harap-Alb este readus la viață și se căsătorește cu fata Împăratului,
totodată primind binecuvântare și împărăția lui Verde-Împărat.
CUPRINS ȘI INTRODUCERE ÎN ANALIZĂ

Informații despre scriitor

Sursa de inspirație a autorului

Concluziile criticilor literari

Definiția basmului cult și tema literară

Acțiunea
o Rândul marilor clasici
o Realitatea înconjurătoare
o Realitate neprelucrată
o Viața, familia, satul natal
o Persoanele de la poalele Munților
Neamțului, din satul Humulești
o Normă etică
o Basm cult
o Binele și Răul
o Acțiune lineară
o Tehnica înlănțuirii
Ion Creangă se află în rândul marilor clasici ai literaturi românealături de poetul Mihai
Eminescu, de dramaturgul Ion Luca Caragiale si de nuvelistul loan Slavici, el ocupând
locul povestitorului.

Sursa principală de inspirație a fost realitatea înconjurătoare, orealitate neprelucrată mai mult decât
necesarul transmiterii ei pe cale epică, scriind despre viața sa, despre familie, despre satul natal si
meleagurile moldovenești.

Opera sa a constituit de-a lungul anilor un bogat material de analizăpentru criticii și istoricii literaturii, dintre
care Garabet Ibrăileanu a susținut idea cum că toate personajele lui Creangă sunt de fapt persoanele de la
poalele Munților Neamțului, din satul Humulești.

George Călinescu nu a așezat întreaga operă a lui Creangă la povești pentru copii deoarece a observat norma
etică valabilă din cele mai vechi timpuri

Basmul cult studiat respectă fidel structura basmului popular. Tema rămane lupta dintre cele două forțe
ale Universului, Binele și Răul, motivele fiind tot de inspirație populară.

Acțiunea este lineară, iar episoadele narațiunii sunt așezate prin tehnica înlănțuirii
CUPRINS DIN PUNCT DE VEDERE TEHNIC
Coordonate de timp și spațiu

Amprenta scriitorului

Dialogul

Umorul

Registrul stilistic
o Atemporalitate și aspațialitate
o Spațiu antic românesc
o ,, Amu’ cică era un crai’’ – amprenta
o Narațiune orală
o Susține acțiunea și caracterizează
personajele
o Ironie
o Caracterizări pitorești
o Expresiile populare => moralitate
Coordonatele de timp și spațiu sunt specifice acestor creații, acțiunea este plasată în
atemporalitate și aspațialitate fiind vorba despre un spațiu antic românesc.

Amprenta scritorului este vizibilă încă de la început pentru căformula „a fost odată ca niciodată" este
înlocuită cu ,,amu’ cică era odată într-oțară un crai...". Intervenția scriitorului este păstrată prin
formulele specifice care arată prezența sa la actiune lăsând impresia de narațiune orală.

Dialogul are o dublă funcție fiind asemuit cu celutilizat indramaturgie: susține acțiunea personajelor dar și
caracterizarea lor. Acest mod de expunere ocupă o mare parte din text, personajele fiind lăsate să vorbească
chiar mai mult decât să acționeze: conferind oralitate textului.

Umorul lui Creangă este prezentat pânăși cu ajutorul dialoguluipentru căprezentarea este una ironică adesea
plină de porecle caricaturale, cu diminutive,cucaracterizări pitorești acțiunea este presărată cu scene
comice, iar limbajul presărat cu numeroase expresii populare.

Registrul stilistic nu este doar unul ci constă în îmbinarea a trei tipuri:cel regional,cel popular și cel
oral, acest triunghi contribuind la caracterul oral altextului.
 ACȚIUNEA BASMULUI

Desfășurarea acțiunii

Acțiunea

Răutatea Spânului
o Drum inițiatic
o Bildungsroman
o Pare a fi un antierou
o Proba podului
o Simbolul fântânii
o Inițierea
o Puterea jurământului
o Răutatea Spânului
o Maturizarea feciorului
Desfășurarea acțiunii prezintă drumul inițiatic al unui fiu de împărat în vederea ocupării
tronului unei împărății.

Drumul care compune acțiunea, oferă operei caracterul de bildungsroman care îl ajuta prin
trecerea probelor în devenirea lui spirituală în schimbarea statutului social. Mai complex
decat într-un basm populat, tema universală este refăcută.

Harap-Alb pare a fi un antierou, ducând lipsa de curaj și viziunea dintre bine și rău, dar și de
caracteristică vitejească, neavând capacitatea de a dobândi un succes fără ajutor

Proba podului se impune ca fiind una necesară în încercarea abilităților viitorului împărat.

Motivul sfaturilor părintești și încălcarea lor duc la întovărășirea cu omul spân, urmând supunerea prin
vicleșug, asociată cu simbolul fântânii: având forma unei grote, aceasta simbolizează regenerarea și
renașterea, loc în care identitatea personajului este schimbată.

Inițierea are loc cu ajutorul Spânului, o inițiere aflată sub puterea jurământului care se va finaliza cu
moartea feciorului și ieșirea de sub jurământ.
 PROBELE
o Ajutorul Sfintei Duminici si al obiectelor magice
o Curaj
o Importanță majoră în maturizarea feciorului
o A treia probă presupune alte șase probe
o Se îndrăgostește
o Înțelepciunea izvorâtă din tradiția poporului nu permite
o Încălcarea jurământului
o Inițierea se va sfârși
o Jurământul se va rupe
o Coborârea în infern
o Moarte inițiatică
o Renașterea
 PROBELE ȘI FINALUL BASMULUI
Răutatea Spânului este cea care contribuie la
maturizarea feciorului naiv prin parcurgerea
celor trei probe: aducerea pielii cerbului
bătută cu nestemate, aducerea sălăților din
Grădina Ursului și a fetei împăratului Roș în
vederea căsătoriei cu Spânul.
Primele două probe sunt trecute cu ajutorul
Sfintei Duminici care îl sfătuiește și îi dă şi
obiecte magice: o licoare cu ,,somnoroasă”,
sabia lui Statu-Palmă-Barbă-Cot și
Obrăzarul.
Pe lângă curaj eroul trebuia să prezinte
pricepere, îndemânare, pricepere în
mânuirea sabiei dar şi să respecte
jurământul.
Cea de-a treia probă este mai complexă şi
necesită ajutorul mai multor personaje:
Crăiasa furnicilor, Crăiasa albinelor şi grupul
de monștri: Gerilă, Flămânzilă, Setilă, Ochilă,
Păsări-Lăți-Lungilă.
Fata împăratului Roș este cea care impune
ultima probă având puteri supranaturale și este
cea de care Harap-Alb se îndrăgostește, însă
înțelepciunea izvorâtă din tradiția poporului nu
îi permite încălcarea jurământului în ciuda
acestui sentiment.
Această fată îl demască pe Spân care îi va
tăia capul feciorului astfel încât inițierea se
va sfârși, iar jurământul se va rupe.
 NUMELE PERSONAJULUI
ȘI
ORIGINALITATEA SCRIITORULUI
Numele personajului principal nu apare decât o
dată cu ieşirea din fântână și este o antiteză între
cuvântul „harap”, sclav negru, şi adjectivul „alb”
sugerând antiteza dintre statutul său real de fiu
de împărat şi cel nou, dobândit de slugă.
Originalitatea lui Ion Creangă este vizibilă în
toate operele sale, el a pornit de la structura
populară dar a construit ceva cu totul nou, mereu
inedit, mereu surprinzător, conștient că umorul,
folclorul, fantasticul sunt ingrediente valabile
operelor sale, pline de valori ce se necesită a fi
perpetuate prin puterea literaturii culte.

Conştient și de resursa populară, povestitorul național

a ales să fie exponentul ei înscriind-o pentru veşnicie
în istorie, trăind în simțire mereu în satul natal.
VĂ MULȚUMIM!