Relatiile intre doua personaje din basmPovestea lui Harap-Alb de I.

Creang Ion Creanga, unul dintre scriitorii care s-au impus in literatura romana prinoriginalitatea stilului, a lasat posteritatii o opera variata, aducand in literatura culta,farmecul si spontaneitatea literaturii populare. Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga este un basm cult ce apare in anul 1877, inrevista Convorbiri literare. Basmul cult este o specie narativa ampla, cu numeroase personaje purtatoare ale unor valori simbolice, cu actiune implicand supranaturalul si supusa unor actiuni conventionale,care infatiseaza parcurgerea drumului maturizarii de catre erou. Titlul , aparent simplu, precizeaza caracterul fabulos al textului, precum si caracterulsau initiatic: Harap-Alb este numele sub care protagonistul trece prin toate incercarile careii aduc desavarsirea umana. Tema basmului este drumul initierii unui tanar, de la stadiul de novice, la acela de ommaturizat, ce sta la baza temei centrale: tiumfului binelui asupra raului. Conflictu l, dezvoltat pe schema traditionala, este mai complicat decat in cazulmodelului popular, prin implicarea unor personaje complexe si prin dimensiunea psihologica. Actiunea se desfasoara linear, succesiunea secventelor narative este redata prininlantuire.Coordonatele actiunii sunt vagi, caracterizate prin atemporalitate siaspatialitatea conventiei : Amu cica era odata intr-o tara de craiTara in careimparatea fratele cel mare era tocmai la o margine a pamantului, si criia istuilalt la altamargine Reperele spatiale sugereaza dificultatea aventurii eroului, care trebuie sa ajunga de laun capat al lumii la celalalt, el parasind lumea aceasta cunoscuta, si trecand dincolo, inlumea necunoscuta. Incipitu l se deosebeste de formula initiala a basmului folcloric care puneevenimentele sub semnul timpului originar si al unicitatii si asaza actiunea intr-un timpapropiat de cel real era odata , insa existenta celor doi frati, ori a celor trei frati, ladistante uriase, intr-un spatiu neprecizat, trimit la lumea basmului Amu cica era odataintr-o tara de crai, care avea trei feciori. Si craiul acela mai avea un frate mai mare, careera imparat intr-o alta tara, mai indepartata Finalul este fericit, marcand trecerea de la lumea fabuloasa la cea reala cu ajutorulironiei : Si a tinut veselia ani intregi, si acum mai tine inca; cine se duce acolo bea si mananca. Iar pe la noi, cine are bani bea i mnnc, iar cine nu, se uita si rabda. Structura narativa

este specifica basmului, construit din episoade care seinlantuie.Textul poneste de la modelul basmului popular, dar are o constructie epicaarticulata ca un bildungsroman , continand intamplari care modeleaza un erou. Eroul si totodata personajul principal al basmului este Harap-Alb,fiul craiului celmic,care reuseste sa-l surprinda pe tatal sau cu curajul sau pentru a pleca la Verde-Imparat. Prima etapa a drumului o constituie padure labirint in interiorul creia fiul de crai seintalneste, de treo ori cu Spanul, care-i cere sa-l ia ca sluga.La a treia intalnire, oferta fiindacceptata, Spanul il invita pe tanarul naiv sa coboare intr-o fantana ciudata, pentru a se racori, imediat insa tranteste capacul fantanii si-l sileste pe captiv sa accepte inversarearolurilor.Asa devine craisorul sluga Spanului, purtnd numele de Harap-Alb. Harap-Alb este eroul, protagonistul, reprezentand forta binelui, numele lui sugeranddubla personalitate a eroului:cea de print si cea de sluga a Spanului.Este caracterizat direct de catre autor, la inceputul basmului,marcandu-I statutulsocial initial de fiul cel mic al craiului. Trsaturile ce-l particularizeaza in planpsihologic sunt mentionate din perspectiva altor personaje : Sf.Dumineca luminatecraisorule prin care se dezvaluie intelegenta tanarului. Craiul ii recunoaste si el calitatilein urma probei la care il supune tu esti vrednic de imparat, iar Spanul, avand rol deinitiator , il considera fecior de om viclean. Din punct de vedere moral, personajulintruneste toate calitatile necesare unui viitor imparat:bunatatea ,milostenia ,curajul,cinsteasi demnitatea pe care fiicele Imparatului Verde le remarca de la prima intalnire seamanaa fi mult mai omenos. Spanul este personajul secundar, reprezentand forta raului.El poate intruchipa unajutor in parcurgerea etapelor spre maturizare, dovada fiind comportamentul sau ilogic si juramantul depus de Harap-Alb n fntn pana vei muri si iar vei invia .Spanul mai poate fi si intruchiparea puterii Diavolului.Statutul sau social initial, este cel de sluga,acesta intalnindu-l pe fiul de crai in padurea labirint unde ii cere acestuia sa-l ia caajutor. Portretul sau moral iese la iveala in momentul in care i se infatiseaza de trei orisub aspect diferit, fiului de crai determinandu-l sa-l accepte ca sluga. Rautatea Spanului il va pune in situatii dificile pe Harap-Alb, mai intai spreluanduiidentitatea prin proba fantanii unde il pune pe fiul de crai sa-I jure credinta pana cand vamuri si iar va invia,apoi supunandu-l la o serie de probe precum cea a aducerii salatilor din gradina Ursului, aducerea pieii cerbului,btuta cu pietre pretioase sau aducerea feteiImparatului Ros.Prin urmare,Spanul este intruchiparea raului , avand si rolul initiatorului,cum afirma si calul nazdravan un rau necesar. De aceea calul nazdravan nu-l ucideinainte ca initierea eroului sa fie incheiata Si unii ca acestia sunt trebuitori pe lumecateodata, pentru ca fac pe oamnei sa prinda la minte , i spune acesta lui Harap Alb,naintea trecerii probelor. Trasaturile distinctive ale celor doua personaje motiveaza si incadrarea lor in douacategorii:Harap Alb , protagonistul al basmului , reprezentant al fortelor binelui, estecaracterizat de inocenta, bunatata si curaj;

pe cand Spanul , personajul antagonist, esteun reprezentant al fortelor raului iar trasatura ce-l individualizeaza este rautatea.Probele la care participa cele doua personaje sunt relevante, atat pentru caracterulfiecaruia, cat si pentru relatia stabilita intre cei doi.Relevant in acest sens este probafantanii in care fiul de crai isi dovedeste inocenta, avand incredere in cuvintele Spanuluicare il inchide in fantana ,obligandu-l sa-I jure credinta si modificandu-i statutul social sinumele. Fiul de crai devine astfel sluga a Spanului ,purtand numele de Harap Alb.O alta scena ilustrativa pentru relatiile dintre cele doua personaje , este ceafinala,in care conflictul dintre cei doi ia sfarsit ;dup demascarea Spnului, acesta i taiecapul lui Harap -Alb, eliberndu-l de jurmnt, semn ca iniierea este ncheiat. Eroulrenvie ns, datorit ajutorului primit de la prietenii si, semn c a tiut s fie un bun prieten, i primete mpria i fata pe care o dorea. Maturizarea eroului, la care Spnulcontribuie n mod decisiv, este confirmat de nunt i de schimbarea statului social. In opinia mea, deznodamantul basmului conduce la o rezolvare a confliuctului dintrecele doua personaje antitetice:Spanul si Harap Alb, demonstrand astfel rolul fiecaruia inansamblul basmului.Hapar -Alb este un tanar fiu de crai, nematurizat, care parcurge untraseu al initierii in care ,un rol major l au probele la care il supune Spanul.Acesta isidemonstreaza astfel rolul de initiator, recunoscut si de celelalte personaje.Astfel craiul isiavertizeaza fiul sa se feresca de omul span, iar calul ii confirma lui Harap- Alb necesitateaunor astfel de personaje in maturizarea unui tanar, sprijinindu-i n procesul dematurizare .Deznodamantul basmului Poveste lui Harap- Alb de I.Creanga se incadreazaastfel in schema basmului popular prin victoria binelui asupra raului.Valoarea intrinseca a basmului cult,, Povestea lui Harap Alb consta in faptul ca reiamodelul basmului popular pe care Creanga il recreeaza intr-o forma originala, trasmitandideea ca omul este supus unui destin prestabilit , avnd o misiune bine determinat n v i a t .