Eseu-Povestea lui Harap-Alb

De Ion Creanga
Relatia dintre doua personaje

CONTEXT

„Povestea lui Harap-Alb” de Ion Creanga este un basm cult, publicat in revista
„Convorbiri literare”, in anul 1877.

Paradigma mentor-invatacel fundamenteaza intreaga istorie a devenirii umane

si este reprezentata simbolic prin tema initierii. Initierea este generata de
nevoia unui parcurs spiritual, in urma caruia cel initiat capata acces la
cunoasterea lumii si la descoperirea sinelui. Mentorul este deschizatorul
drumului catre sine al adeptului. Relaţia dintre aceste personaje şi evoluţia ei
sunt evidenţiate de scriitor printr-o serie de elemente ale textului: prin temă,
prin acţiune, prin construirea conflictului şi evidenţierea legăturilor cu celelalte
personaje ale basmului, folosindu-se diferite procedee de caracterizare .

1.PREZENTAREA STATUTULUI SOCIAL,PSIHOLOGIC, MORAL ETC AL FIECARUIA DINTRE

PERSONAJELE ALESE

La fel ca in basmul popular, opera lui Ion Creanga dezvolta tema luptei dintre
bine si rau,deznodamantul surprinzand triumful fortelor binelui. Protagonistul
Harap-Alb intruchipeaza binele, dar este un erou atipic de basm,deoarece este
lipsit de insusiri supranaturale.El este construit realist, ca o fiinta complexa,care
invata din greseli si progreseaza (personaj „rotund”). Nici antagonistul (Spanul)
nu este unul tipic,intrucat nici el nu are atribute miraculoase; nu este zmeu sau
un animal fabulos. El este in postura de ispita, de om viclean si prefacut care
reuseste sa-l ademenseasca si apoi sa-l oblige pe feciorul de crai sa-l accepte ca
insotitor si mai tarziu ca span. Spanul are rolul unui„pedagog” rau in scenariul
initierii lui Harap-Alb , un „rau necesar”, dupa spusele calului „si unii ca acestia
sunt trebuitori pe lume cateodata pentru ca fac pe oameni sa prinda la minte”.

Din punct de vedere psiohologic, basmul urmareste conturarea personalitatii

fiului de crai. Acesta este naiv, nu stie sa distinga adevarul de minciuna, sa vada
caracterului unui om dincolo de aparente, avand nevoie de experienta vietii
spre a dobandi intelepciune. Se deosebeste de fratii sai inca de la inceput prin
bunatate, calitate rasplatita de sfaturile Sfintei Duminici, dupa ce o miluieste cu
un ban.Desi are calitatile unui viitor imparat,in viziunea autorului,acestea nu
sunt evidentiate de la inceput, ci si le descopera prin intermediul probelor la
care este supus, cand da dovada de generozitate, prietenie, respect al
juramantului, curaj ,responsabilitate.

Numele Harap-Alb semnifica sclab alb, rob de origine nobila, dar si conditia de
invatacel,faptul de a fi supus initierii, transformarii. Cele trei ipostaze,sugerate
de numele lui, corespund in plan compozitional ,celor trei etape ale
drumuluiinitiatic: la inceput- „fiul craiului” (naivul), meziunul , pe parcursul
calatoriei- Harap-Alb (invatacelul), la sfarsit- imparatul (initiatorul).

2.EVIDENTIEREA PRIN DOUA EPISOADE/SECVENTE COMENTATE A MODULUI IN CARE SE

EVOLUEAZA RELATIA DINTRE CELE DOUA PERSONAJE

Un prim episod ilustrativ pentru relatia intre cele doua personaje este cel al
coborarii fiului de crai in fantana,unde naratorul surprinde lipsa de experienta a
tanarului, prin caracterizarea directa ,,Fiul craiului, boboc in felul sau la trebi de
aieste, se potriveste spanului si se baga in fantana.”. Naivitatea tanarului face
posibila supunerea prin viclesug.Antagonistul il inchide pe tanar si ii cere,pentru
a-l lasa in viata,sa faca schimb de identitatae, sa devina robul lui si sa jure
ascultarea intru toate ,,pana cand va muri si iar va invia”. De asemenea, ii da
fiului de crai numele de Harap-Alb.

Prin urmare, protagonistul si antagonistul se construiesc pe baza unei serii de

opozitii dintre bine si rau: om de onoare-ticalos, om de origine nobila-sluga,
cinstit-necinstit.

Un alt episod ilustrativ il constituie supunerea probelor impuse de catre Span lui
Harap-Alb,la curtea Imparatului Verde,care erau in numar de trei:
aducerea ,,salatilor” din gradina Ursului,aducerea pielii cerbului ,,cu cap cu tot,
asa batute cu pietre scumpe, cum se gasesc” si a fetei Imparatului Ros pentru
casatoria Spanului. Mijloacele prin care eroul trece probele tin de fantastic,
deoarece ajutoarele sale au puteri supranaturale.Pentru erou, aducerea fetei
Imparatului Ros la Span este cea mai dificila incercare, pentru ca pe drum se
indragosteste de ea,dar, onest,isi respecta juramantul facut si nu-i marturiseste
adevarata sa identitate.La intoarcerea la imparatia lui Verde Imparat, fata ,,o
farmazoana”, il demasca pe Span care crede ca Harap-Alb a divulgat secretul,
astfel ii taie capul. De fapt „rautatea” Spanului il dezleaga pe erou de juramant
semn ca initierea este incheiata, iar rolul „pedagogului rau”ia afarsit. Calul il
omoara pe viclean, aruncandu-l in inaltul cerului iar eroul este inviat cu ajutorul
obiectelor magice(„trei smincele de mar dulce,apa vie si apa moarta de unde se
bat muntii in capete”). Drept rasplata, Harap-Alb isi primeste palosul inapoi,
fata Imparatului si imparatia .

3. A NALIZA LA ALEGERE,A DOUA COMPONENTE DE STRUCTURA SI DE LIMBAJ ALE BASMULLUI, SEMNIFICATIVE

PENTRU ANALIZA RELATIEI DINTRE CELE DOUA PERSONAJE

Actiunea are ca element central evolutia relatiei intre cele doua personaje. Se
desfasoara linear,prin inlantuirea secventelor narative, respecta modelul
structural al basmului si implica prezenta elementelor supranaturale. Motivele
narative sunt:superioritatea mezinului,calatoria, supunerea prin
viclesug,muncile,demascarea raufacatorului,pedeapa, casatoria.

Conflictul dintre bine si rau se incheie in basm prin victoria fortelor binelui. Eroul
se confrunta cu doi antagonisti,dupa avertismentul tatalui sau ,,sa te feresti de
omul ros,iar mai ales de omul span, cat ii putea”.

Modalitatile de caracterizare sunt directe de catre narator, de catre alte

personaje sau prin autocaracterizare si indirecte prin fapte,ganduri,relatii cu
alte nume. Naratorul surprinde lipsa de experienta a feciorului prin
caracterizarea directa, in scena supunerii prin viclesug ,,Fiul craiului, boboc in
felul sau la trebi de aiste, se potriveste spanului si se baga in fantana”.

Specifica basmului cult este individualizarea personajelor prin limbaj. Spanul

este prefacut ,,Cat despre inima mea, s-o dea Dumnezeu oricui, zise Spanul
oftand...”, viclean ,,Ia vara-te si d-ta oleaca,sa vezi cum ai sa te racosresti” ,
rautacios ,,Alelei! Fecior de om viclean ce te gandesti; tocmai de ceea ce te-ai
pazit n-ai scapat”.

Limbajul naratorului si al personajelor se caracterizeaza prin umor,aparand

diminutive cu valoare augumentativa ,,buzisoare”, ,,bauturica” si oralitate prin
frecventa proberbelor si zicatorilor introduse in textprin expresia ,,vorba
ceea” ,,Vorba ceea , //Frica pazeste bostanaria/”.

Titlul sugereaza tema basmului: maturizarea mezinului craiului, care parcurge o

aventura eroica imaginara,pentru dobandirea unor valori morale si etice,
pentru ca la final sa devina imparat. Asadar,basmul are valoare de
Bildungroman.
CONCLUZIE