SUBIECTUL II – 10 PUNCTE (6 cont + 4 redactare)

PERSPECTIVA NARATIVA

SUBIECTIVĂ
OBIECTIVĂ

AFIRMATIE: IN FRAGMENTUL DESPRINS DIN OPERA LITRERARA...., SCRISA DE...., IDENTIFICĂM O

PERSPECTIVA NARATIVA OBIECTIVĂ. (2P)

SUSTINERE:
1. CARCTERISTIC PERSPECTIVEI NARATIVE DE TIP OBIECTIV ESTE RELATAREA LA PERSOANA A
III-A, (1P), fapt ce reiese din prezența mărcilor lexico-gramaticale de persoana a III-a, și
anume verbe și pronume: ,,ședea”, ,,i se vedea”, ,,privea”. (1P) (2p)
2. INSTANȚA NARATIVĂ ESTE NARATORUL OBIECTIV, OMNISCIENT, OMNIPREZENT, SOBRU,
DETAȘAT. Astfel, naratorul il prezinta (,,Ciudat calendar”, îi trecu prin minte”), EX...

IN FRAGMENTUL DESPRINS DIN OPERA LITRERARA...., SCRISA DE...., IDENTIFICĂM O

PERSPECTIVA NARATIVA SUBIECTIVĂ. (2P)
SUSTINERE:
1. CARCTERISTIC PERSPECTIVEI NARATIVE DE TIP SUBIECTIV ESTE RELATAREA LA PERSOANA
I, fapt ce reiese din prezența mărcilor lexico-grameticale de persoana I, și anume verbe și
pronume: ,,..”, ,,”, ,,”. (2p)
2. INSTANȚA NARATIVĂ ESTE NARATORUL-PERSONAJ, implicat afectiv, emoțional în acțiunea al
cărei protagonist este, fapt pe care il putem exemplifica prin redarea gandurilor acestuia...),
EX... (2P)
 CERINTA: PREZINTA 2 MODALITATI DE CARACTERIZARE A PERSONAJULUI DIN TEXTUL DAT.

CARACTERIZARE DIRECTĂ CARACTERIZARE INDIRECTĂ (2P)

(2P)

-REALIZATĂ DE NARATOR ➢ LIMBAJ

➢ FAPTE
-ALTE PERSONAJE ➢ ACȚIUNI
-AUTOCARACTERIZARE ➢ RELAȚIA CU ALTE PERSONAJE
➢ VESTIMENTATIE etc

Introducere: Se știe că, în textul epic, personajele sunt purtătoare de semnificație ale mesajului
transmis prin discursul narativ. Ele sunt rotițele care pun în mișcare universul ficțional.
În fragmentul desprins din opera literară ......., scrisă de ......., personajul .......este personaj central al
fragmentului și este caracterizat atât în mod direct cât și în mod indirect. (2p)
AFIRMATIE: caracterizat direct și indirect. (2p)
SUSTINEM: 1 arg: Sustin caracterizarea directa: cu ex (2p)
2 arg: Sustin caract indirecta: cu ex (2p)
Exemplu de raspuns:
În fragmentul din „Jocul de-a vacanța”, de Mihail Sebastian este prezentată o scenă petrecută într-o
dimineață, la munte. Personajele sunt Corina și Ștefan. Corina stă într-un șezlong pe terasă și numără
frunzele care cad. În hol, așezat într-un fotoliu de nuiele, Ștefan citește o carte.
Portretele celor două personaje sunt conturate prin caracterizare directă (făcută de autor, în prima
didascalie) și prin caracterizare indirectă (din vorbele personajelor).
Prin caracterizare directă, din indicațiile scenice ale autorului, aflăm detalii despre portretul fizic
al celor doi, mai precis detalii vestimentare. Corina este îmbrăcată într-o „rochie caldă de casă”, iar
Ștefan este într-o ținută sport, cu pantaloni gri și pulover albastru, închis la gât. Hainele lor sugerează
și anumite trăsături de caracter, care se vor revela pe parcursul dialogului dintre ei, și anume căldura
sufletească a Corinei și răceala (cel puțin aparentă) a lui Ștefan.
Prin caracterizare indirectă, din vorbele personajelor, putem deduce un sumar portret moral. Corina
numără frunzele care cad și pare foarte visătoare și sensibilă, încercând să-l atragă și pe bărbat în
starea ei. Acesta însă nu intră în joc. Replicile lui sunt seci și ironice. Mai întâi o întreabă pe Corina
dacă vrea să numere toate frunzele, apoi o îndeamnă ironic să nu se jeneze în a spune prostii, iar în
final, într-o replică mai lungă, se arată uimit de marea ei descoperire că frunzele cad desprinzându-se
de pe ramuri. Ne putem da seama de o anumită tensiune dintre cei doi, fără să-i putem desluși
substanța și cauza.
În concluzie, prin caracterizare directă (din indicații scenice) și indirectă (din vorbele personajelor)
se conturează portretul unei femei sensibile și visătoare și al unui bărbat (aparent) rece și ironic.
 RELATIA DINTRE IDEEA POETICA SI MIJLOACELE ARTISTICE

Modalitate de rezolvare-sugestie:

Textul liric X de Y se centrează pe tema/temele...( iubirea, natura, singurătatea,

moartea, cunoasterea, trecerea ireversibilă a timpului, figura omului de geniu, dorința de
a atinge absolutul, conditia creatorului, condiția umana, comuniunii omului cu natura,
iubirea, iubirea pierdută, arta poetică, condiţia poetului, creaţia), specifică unui poet, care vrea
să sensibilizeze cititorul. Tema este susținută de motivele literare precum: motivul......, motivul
...., motivul .... . De asemenea identificăm laitmotivul .......... .

Prin intermediul discursului liric confesiv-descriptiv (pers I)/adresat-descriptiv (pers a II)

eul liric își exprimă în mod direct sentimentele (ex...de tristete , dor, jale, melancolie..), gandurile
(ex), trăirile (ex) cauzate de ......(enuntam ce cauzeaza sentimentele, gandurile) și dam cateva
versuri exemplu din care sa reiasa sentimentul.gandul/trairea mentionata de noi.

La nivelul limbajului remarcăm expresivitatea ce reiese din abundența figurilor de stil

și a imaginilor artistice. Dintre figurile de stil se remarcă: metafora ,,x” care sugereaza ,,y”
(comentam 2-3 figuri de stil care ni se par mai sugestive).

! Daca nu reusiti sa comentati figurile de stil, macar sa transcrieti cat mai multe precizand felul
acestora.

La expresivitatea textului poetic contribuie și imaginile artistice, dintre care se disting

cele vizuale: ..auditive...olfactive....tactile (dam exemple in functie de ce gasim in poezie).

Mijloacele artistice sunt prezente și la nivelul structurii poeziei, aceasta este compusă
din...., cu măsura versurilor de........silabe/inegală și rimă ..... .